|
|
|
Principiul estetic
Principiul estetic cere sa se evite repetarea - nejustificata - a unor semne ortografice sau a unor litere. Acest principiu se aplica in scrierea unor substantive comune prin alaturare cu cratima: mai-mult-ca perfect / mai-mult-ca-perfectul se scria cu trei cratime, iar, in conformitate cu aplicarea principiului estetic, se scrie fara cratima: mai mult ca perfect / mai mult ca perfectul.
De asemenea, in scrierea cu trei i (iii) succesivi, sunt acceptate:
a) formele substantivelor si adjectivelor de genul masculin, plural, nominativ-acuzativ, articulate cu articolul hotarat enclitic -i: copiii, scatiii, geamgiii, pustiii, zglobiii, ageamiii, auriii (in care primul i apartine finalului radicalului, al doilea i este desinenta de plural, iar la treilea i este articol hotarat enclitic);
b) formele verbelor de conjugarea a IV-a, care - la infinitiv prezent - se scriu cu doi i (ii): (a se) sfii, (a) pustii, (a) inmii, (a) prii, la indicativ perfectul simplu, persoana I singular sunt cu trei i: (eu ma) sfiii, (eu) pustiii, (eu) inmiii, (eu ii) priii (ultimul i este desinenta de persoana I singular, penultimul i este sufix de perfectul simplu, iar antepenultimul i face parte din terminatia radicalului).
Substantivele feminine, la singular, genitiv-dativ, primesc articolul hotarat enclitic -i care, conform regulii generale, se ataseaza la forma de genitiv-dativ singular nearticulat:
Sg. neart. Sg. neart. + art. -i Sg. art.
NAc GD GD
(aceasta) casa (acestei) case + -i casei
(aceasta) carte (acestei) carti + -i cartii
(aceasta) baie (acestei) bai + -i baii
(aceasta) alee (acestei) alei + -i aleii
La substantivele si adjectivele terminate in i-e (=hiat), genitivul si dativul singular ar trebui sa aiba tot trei i:
Sg. neart. Sg. neart. Sg. art.
NAc GD GD
(aceasta) campie (acestei) campii + i * campiii
(aceasta) poezie (acestei) poezii + -i * poeziii
(aceasta) aurie (carte) (acestei) aurii () + -i * auriii (carti)
(aceasta) hartie (acestei) hartii + -i * hartiii
(aceasta) pustie (casa) (acestei) pustii () + -i * pustiii (case)
Pentru a se evita scrierea cu trei i si la substantivele ori la adjectivele feminine la singular, genitiv-dativ, articulate cu articolul hotarat enclitic -i, se aplica principiul estetic care impune atasarea articolului de GD i la forma nu de GD singular nearticulat, ci la cea de nominativ-acuzativ singular nearticulat:
Sg. neart. Art. hot. Sg. art.
NAc i GD
(aceasta) campie + -i campiei
(aceasta) aurie (casa) + -i auriei (case)
(aceasta) rosiei (casa) + -i rosiei (case)
(aceasta) Romanie + -i Romaniei
Caracterul conventional al ortografiei poate induce ideea gresita a posibilitatii de a o modifica pe cale arbitrara si in mod voluntarist. In realitate ortografia, ortografia limbii romane in special, este mai putin arbitrara decat se crede, iar capacitatea ei de a se lasa modificata in timp isi gaseste explicatia nu in manifestarea bunului plac al cuiva, ci in necesitati de ordin lingvistic si
socio-cultural, nefiind asadar "un domeniu de origine publica" (G. Beldescu).
Schimbarile introduse pe cale normativa urmaresc adecvarea ei la evolutia limbii si tind sa o faca mai simpla si mai usor de insusit.
Impresia de arbitrar e creata tocmai de faptul ca ortografia intervine in punctele slabe ale sistemului limbii. Mai ales in asemenea situatii norma ortografica trebuie respectata.
