Marcati interpretarea corecta a structurii frazelor de mai jos

Marcati interpretarea corecta a structurii frazelor de mai jos. (Propozitiile sunt date in ordinea in care se succeda predicatele lor [exprimate sau subintelese] in fraza.)

1. Acum, de-o fi vreunul din dumneavoastra de n-a ascultat ce-am spus, eu n-am ce-i face, ca a doua oara nu mai spun, sa ma taie. a. circ. conditionala + atributiva + compl. directa + principala + circ. de cauza + concesiva; b.  circ. conditionala + circ. conditionala + compl. directa + principala + compl. directa + circ. de cauza + concesiva; c. circ. conditionala + atributiva + compl. directa + principala + compl. indirecta + concesiva; d. alta interpretare.

2. Ma invitati sau nu, eu vin oricum si poate ca nici nu singur. a.principala + principala + principala + principala + subiectiva; b. concesiva + concesiva + principala + principala + subiectiva; c. principala + principala + principala + subiectiva; d. alta interpretare.

3. Desigur ca ma interesa nu numai pretul, ci si ce credea el despre aceasta afacere, mai ales ca circulau tot felul de zvonuri. a. principala + subiectiva + subiectiva + circ. de cauza; b. principala + subiectiva + principala + subiectiva + circ. de cauza; c. principala + subiectiva + compl. directa + concesiva; d. alta interpretare.

4. Dupa toate cate s-au spus, m-am decis sa plec de acasa sa-mi caut o slujba. a. atributiva + principala + compl. indirecta + circ. de scop; b. circ. de cauza + principala + compl. directa + circ. de loc; c. atributiva + principala + compl. indirecta + circ. de cauza; d. alta interpretare.

5. Fiind convins ca n-are ce vedea acolo, mai ales ca totul era in ruina, a renuntat sa-si mai ia doua zile de concediu. a. circ. de cauza + compl. directa + circ. de cauza + principala + compl. indirecta; b. circ. de cauza + concesiva + principala + compl. directa; c. compl. indirecta + circ. de cauza + principala + compl. indirecta; d. alta interpretare.

B. Marcati raspunsul corect:

6. Se dau enunturile: (1) Ai grija ce vorbesti acolo! (2) Tot ce-am aflat despre tine s-a confirmat. (3) Cu ce tren vii? (4) De ce esti suparata?Cuvantul subliniat este: a. pronume relativ in (1), (2), pronume interogativ in (3), (4); b. pron. rel. in (1), adj. pron. rel. in (2), adj. pron. int. in (3), pron. int. in (4); c. pron. rel. in (1), (2), adj. pron. int. in (3), pron. int. in (4); d. alta interpretare.

7. Fie enunturile: (1) Va mai retin un minut si apoi plec. (2) Dati-mi, va rog, un kilogram de mere. (3) In tot campionatul au castigat un singur meci. (4) La examen ni s-a dat fiecaruia cate o foaie pentru ciorna. Cuvintele subliniate sunt: a. num. card. in toate enunturile; b. art. nehot. in toate enunturile; c. num. card. in (1), (2), (4), art. nehot. in (3); d. num. card. in (1), (2), art. nehot. in (3), adj. pron. nehot. in (4).

8. Fie enunturile: (1) Din pacate, si anul acesta a ramas repetent. (2)Ramane de vazut cum vor evolua lucrurile. (3) Mi-au mai ramas doar cativa prieteni. (4) Ion a ramas cum il stii. Verbul subliniat este: a.copulativ in toate enunturile; b. predicativ in toate enunturile; c. copulativ in (1), (4), predicativ in (2), (3); d. alta interpretare.

9. Fie enunturile: (1) Lasa-l in pace pe frate-meu! (2) Nu miza pe calulacesta! (3) De ce esti manios pe toata lumea? (4) Si pe tine este suparat?(5) Pe ceilalti nu i-a ascultat poezia. Cuvintele subliniate au functia de: a.compl. directe in toate enunturile; b. compl. indirecte in toate enunturile; c.compl. directe in (1), (5), compl. indirecte in (2), (3), (4); d. compl. directe in (1), (2), (4), (5), compl. indirect in (3).

10. Fie enunturile: (1) Vara aceasta n-am fost la mare. (2) Vara merg la munte. (3) Toata vara a stat in casa. (4) La vara voi pleca in strainatate.Cuvantul subliniat este: a. adv. de timp in toate enunturile; b. subst. (Ac.) in toate enunturile; c. adv. de timp in (2), (4), subst. (Ac.) in (1), (3); d. alta interpretare.

C. Marcati varianta corecta de analiza gramaticala a cuvintelor subliniate din enunturile de mai jos:

11. Nu i-a fost scris s-o duca mai mult. a. verb, ind. perf. compus, d. pasiva / pred. verbal; b. verb cop., impers. + nume pred. (adj. part., sg., masc., N.) / pred. nominal; c. verb cop., impers. + nume pred. (adv. de mod, prov. din part.) / pred. nominal; d. loc. vb., ind. perf. compus, d. pasiva / pred. verbal.

12. Parerile celor din casa sunt altele decat ale celor de-afara. a. pron. dem. de dep., G. / atr. pron. gen.; b. pron. dem. de dep., D. / atr. pron. datival (= in dativ); c. art. demonstrativ / fara functie sintactica; d. adj. pron. dem. de dep., G. / atr. adj.

13. Oricat de mare ti-ar fi durerea, trebuie in cele din urma sa ti-o infrangi. a. adj., N. / nume predicativ; b. adj., Ac. cu prep. de / nume predicativ; c. adv. de mod / compl. circ. de mod; d. alta interpretare.

14. Asaza-te in care banca vrei sa te asezi, numai lasa-ma in pace! a.pron. rel., Ac. cu prep. / atr. pron. prep.; b. pron. rel., Ac. cu prep. / compl. circ. de loc; c. adj. pron. rel., Ac. cu prep. / atr. adj.; d. alta interpretare.

15. Date fiind imprejurarile, nu mai puteam colabora. a. verb, gerunziu, d. pasiva / compl. circ. de cauza; b. verb cop. (gerunziu) + adj. part., N. (nume predicativ) / compl. circ. de cauza; c. verb, gerunziu, pers. a III-a, pl. d. pasiva / compl. circ. de cauza; d. alta interpretare.

16. Atentia cu care ma asculti lasa de dorit. a. pron. rel., Ac. cu prep. / compl. circ. de mod; b. pron. rel., Ac. cu prep. / compl. indirect; c. pron. rel., Ac. cu prep. / atr. pron. prep.; d. adj. pron. rel., N. (prin acord cu subst. atentia) / atr. adj.

17. In zilele urmatoare au mai plecat dintre ei. a. pron. pers., Ac. cu prep. / compl. indirect; b. pron. pers., N. / subiect; c. pron. pers., Ac. cu prep. / atr. pron. prep.; d. pron. pers., Ac. cu prep. / subiect (exceptie reala de la subiectul in N.).

18. Subiectele de examen erau de doua feluri, grele si usoare. a. adj., N. / nume predicativ; b. adj., N. / atr. adj.; c. adj. substantivat, N. / nume predicativ; d. adj. substantivat, N. / apozitie.

19. Un nepot al lui taica-meu a castigat un miliard. a. pron. pers., G. / atr. pron. gen.; b. art. hot. proclitic / fara functie sintactica; c. art. genitival (posesiv) / fara functie sintactica; d. alta interpretare.

20. Dat fiind faptul ca timpul e inaintat, lasam restul problemelor pe data viitoare. a. loc. conj. subord. cauzala / fara functie sintactica; b. loc. conj. subord. (introduce o compl. indirecta) / fara functie sintactica; c. verb la gerunziu, d. pasiva (compl. circ. de cauza) + subst., N. (subiect) + conj. subord.; d. alta interpretare.

21. Ti-am subestimat eu vreodata meritele? a. pron. pers., f. neacc., D. / compl. indirect; b. pron. pers., f. neacc., D. / atr. pron. datival (= in dativ);c. pron. pos., f. neacc., D. / atr. pron. datival (= in dativ); d. alta interpretare.

22. De ce te agiti atata, n-ai ce face? a. verb, inf. prez., d. activa / compl. direct; b. verb, inf. prez. cu val. de conj., d. activa / pred. verbal; c. verb, ind. prez., d. activa / pred. verbal; d. alta interpretare.

23. Va apreciati cam mult opera, domnule! a. pron. refl., D. / atr. pron. datival (= in dativ); b. pron. refl., D. / compl. indirect; c. pron. refl., D. / fara functie sintactica; d. pron. pers., D (posesiv) / atr. pron. datival (= in dativ).

24. Raul serpuia lenes, iar de-a lungu-i  il urma soseaua cenusie. a. pron. pers., D. / atr. pron. datival (= in dativ); b. pron. pers., D. / compl. indirect;c. pron. pers., G. / compl. circ. de loc; d. pron. pers., D. / compl. circ. de loc.

25. O invitatie ca a voastra ma onoreaza. a. pron. pos., Ac. cu prep. / compl. circ. de mod (comparativ); b. pron. pos., Ac. cu prep. / atr. pron. prep.; c. adj. pron. pos., Ac. / atr. adj; d. adj. pron. pos., N. / atr. adj.

26. Ne-am bucurat cu totii de intoarcerea acasa a fiului ratacitor. a.subst., neart., Ac. / compl. circ. de loc; b. adv. de loc, Ac. / atr. adv.; c.adv. de loc / compl. circ. de loc; d. alta interpretare.

27. Era de presupus ca lucrurile nu puteau ramane asa. a. verb, ind. imperfect, d. pasiva / pred. verbal; b. verb cop. + nume pred. (adj. part. cu prep., Ac.) / pred. nominal; c. verb cop. + nume pred. (verb la supin, d. pasiva) / pred. nominal; d. alta interpretare.

28. N-a tinut seama de parerea colegei ei. a. pron. pos., G. / atr. pron. gen.; b. adj. pron. pos., G. (acordat cu colegei) / atr. adj.; c. pron. pers., G. / atr. pron. gen.; d. alta interpretare.

29. Nu poate fi mai in varsta decat mine. a. loc. adj., N. / nume predicativ; b. loc. adj., Ac. / nume predicativ; c. loc. adv. de mod / nume predicativ; d. alta interpretare.

30. Se bazeaza pe prieteni, cunostinte, rude si pe atatia altii. a. pron. nehot., Ac. / compl. direct; b. pron. nehot., Ac. / compl. indirect; c. adj. pron. nehot., Ac. / atr. adj.; d. alta interpretare.

31. Ale tale doruri toate/ Numai eu stiu sa le-ascult… (M. Eminescu) a.adj. pron. pos., G. / atr. adj.; b. pron. pos. G. / atr. pron. gen.; c. adj. pron. pos., Ac. / atr. adj.; d. pron. pers., G. / atr. pron. gen.

32. Ai vazut ce se mai agita aseara? a. pron. int., Ac. / compl. circ. de mod; b. pron. rel., Ac. / compl. circ. de mod; c. adv. rel. de mod / compl. circ. de mod; d. adv. de mod / fara functie sintactica.

33. Ion este de doua ori mai smecher decat tine. a. num. card. adv. (= de repetitie), Ac. / atr. adv.; b. num. card. adv. (= de repetitie), Ac. / compl. circ. de mod; c. num. card. adv. (= de repetitie) / nume predicativ; d. alta interpretare.

D. Marcati varianta corecta de raspuns:

34. Cuvantul prolix este in raport de antonimie cu: a. ineficace; b.neproductiv; c. concis; d. prolific.

35. Care dintre urmatoarele serii contine numai paronime? a. cambie / cambiu, batard / bastard, atriu / atrium; b. clamare / clamoare, diamantin / diamantina, heteronom / heteronim; c. detraca / detracta, ectazie / extazie, codice / codicil; d. toate cele trei serii de mai sus.

36. Se dau urmatoarele cuvinte: nou-nascutii, genunchele, primii-secretari, primii-ministri, prim-procurorii. Sunt corect articulate: a.toate; b. numai primul si al cincilea; c. numai primul, al treilea si al cincilea; d. toate, in afara de al doilea.

37. Fie enuntul: Crede-ti-ma ca i-i dor de voi dar si de cuscrii vostri, nemaivorbind de plimbarile pe-noptate de-a lungul aleilor Timisorene.Acesta contine: a. trei greseli de ortografie si o greseala de punctuatie; b.patru greseli de ortografie si o greseala de punctuatie; c. trei greseli de ortografie si nici una de punctuatie; d. doua greseli de ortografie si o greseala de punctuatie.

38. Sensul adjectivului iconic este: a. care tine de pictarea icoanelor; b.referitor la imagine, care apartine imaginii; c. care se inchina la icoane; d.incadrat intr-o rama, care este inramat.

39. Se dau urmatoarele perechi: (1) acrinie / acribie, (2) incizie / incizura, (3) hibernare / hibernatie, (4) ectazie / extazie, (5) crupon / cruton. Avem paronime in: a. toate; b. numai in (1) si (4); c. numai in (1);d. numai in (1), (4) si (5).

40. Fie enuntul: Altadata n-o sa ma mai speriu asa de usor, si o sa continui sa-mi apar interesele, chiar daca o sa fii sau nu o sa fi de acord cu mine. Acesta contine: a.  patru greseli de ortografie si una de punctuatie; b. trei greseli de ortografie si una de punctuatie; c. trei greseli de ortografie si nici una de punctuatie; d. doua greseli de ortografie si nici una de punctuatie.

41. Sinonimul cuvantului delatiune este: a. delapidare; b. delasare; c.denuntare; d. neglijenta.

42. Se dau urmatoarele expresii: paliativ aparent, picaj vertical, preaviz de concediere, represalii drastice, sacrificiu voluntar. Care dintre ele constituie pleonasme? a. toate; b. numai prima si a treia; c. numai a treia;d. toate, in afara de a doua.

43. Fie enuntul: Fiti mai aspri cu propriii copii, caci, altfel, au sa va creeze incontinuu aceleasi probleme. Acesta contine: a. doua greseli de ortografie si doua greseli de punctuatie; b. trei greseli de ortografie si doua greseli de punctuatie; c. o greseala de ortografie si doua greseli de punctuatie; d. nici o greseala.

44. Se dau urmatoarele expresii: altercatie verbala, festivitate solemna,memoriu scris, mentor spiritual, pilon de sustinere. Care dintre ele constituie pleonasme? a. toate; b. numai a treia; c. numai prima, a treia si a cincea; d. nici una.

45. Litera i noteaza semivocala i in toate cuvintele din seria: a. bine, mine, iese, dai; b. si-a (dat), ciorna, sanie; c. baieti, siamez, piata; d. iarna, haimana, iepure, pai.

46. Care dintre urmatoarele serii contine numai cuvinte corect despartite in silabe?   a.   he-ma-tu-ri-e, te-trar-hi-e, dis-tinc-ti-e, ma-chie-ze, pro-to-zoa-re, du-ra-cid; b. he-mat-u-ri-e, tetr-ar-hi-e, dis-tinc-ti-e, ma-chi-e-ze, pro-to-zo-a-re, dur-a-cid; c. he-mat-u-ri-e, te-trar-hi-e, dis-tin-cti-e, ma-chi-e-ze, pro-to-zo-a-re, du-ra-cid; d. he-ma-tu-ri-e, tetr-ar-hi-e, dis-tinc-ti-e, ma-chie-ze, pro-to-zoa-re, dur-a-cid.

47. Care dintre urmatoarele serii contine numai forme verbale literare?a. ghiceste!, (eu) extirp, piei!, (el) descurajeaza, (sa) gatuie, (sa) sovaie; b.ghici!, (eu) extirpez, piei!, (el) descurajaza, (sa) gatuiasca, (sa) sovaiasca;c. ghiceste!, (eu) extirp, pieri!, (el) descurajaza, (sa) gatuie, (sa) sovaie; d.ghici!, (eu) extirp, pieri!, (el) descurajeaza, (sa) gatuie, (sa) sovaiasca.

48. Fie enuntul: Nu-mi priii ca se grabi sa plece, dupa ce vorbise intruna despre cum ea insesi reusise sa mi ti-i convinga de faptul ca nu se merita sa ma sprijine. Acesta contine: a.  trei greseli; b. doua greseli; c. o greseala; d. patru greseli.

49. Avem numai forme corecte de plural in: a. fenicsuri, decolteuri, tobogane, preavizuri, gramofonuri, panacee; b. fenicisi, decoltee, toboganuri, preavize, gramofoane, panaceuri; c. fencisi, decolteuri, tobogane, preavize, gramofoane, panacee; d. nici una dintre seriile de mai sus.

50. Sinonimul cuvantului deferent este: a. preocupat; b. condescendent; c.distinctiv; d. emfatic.

51. Sensul expresiei mixtum compositum este: a. amestec artificial si nereusit; b. eterogenitate; c. opera apartinand mai multor autori; d. alt sens.

52. Cuvantul inefabil este in raport de antonimie cu: a. banal; b. fezabil;c. exprimabil; d. posibil.

53. Se dau urmatoarele serii: (1) tutore / tutor, (2) berbec / berbece, (3)itinerar / itinerariu, (4) tangou / tango. Norma admite ca fiind corecte ambele variante formale: a. in toate seriile; b. numai cele din prima serie;c. numai cele din a doua si a treia serie; d. numai cele din prima, a doua si a treia serie.

54. Sensul substantivului complezenta este: a. serviabilitate; b. de dragul situatiei; c. de forma, in aparenta; d. adaptare momentana la o situatie.

55. Cuvantul aripe reprezinta: a. un arhaism lexical; b. un arhaism fonetic; c. un arhaism morfologic; d. un regionalism.

56. Avem numai forme corecte de genitiv-dativ in: a. tepei, poienei, recrearii, tindei, gadelui; b. tepii, poienii, recreerii, tinzii, gadei; c. tepei, poienei, recreerii, tindei, gadei; d. toate cele trei serii de mai sus.

57. Sensul adjectivului pendinte este: a. subordonat cuiva, care depinde de ceva / cineva; b. oscilant; c. partinitor fata de cineva, in mod conditionat; d. sortit esecului.

58. Care dintre urmatoarele serii contine numai cuvinte corect despartite in silabe?   a. de-za-ma-gi, de-ze-rta, gau-de-a-mus, ab-la-tiv, ab-re-vi-a, ab-ro-ga; b. dez-a-ma-gi, de-zer-ta,  ga-u-de-a-mus,  ab-la-tiv,  ab-re-vi-a, a-bro-ga; c.  dez-a-ma-gi,  de-zer-ta,  gau-de-a-mus, ab-la-tiv,  a-bre-vi-a,  ab-ro-ga;  d.  dez-a-ma-gi,  de-zer-ta,  ga-u-de-a-mus, a-bla-tiv, a-bre-vi-a, ab-ro-ga.

59. Sunt corect scrise cuvintele din seria: a. innoi, innoda, inota, innopta, innegri, ineca; b. innoi, inoda, inota, innopta, innegri, ineca; c. innoi, innoda, innota, innopta, innegri, inneca; d. inoi, inoda, inota, inopta, inegri, ineca.

60. Substantivul blestem este format prin: a. derivare regresiva; b.derivare progresiva; c. schimbarea valorii gramaticale; d. compunere.

61. Sensul substantivului lobby este: a. grup de presiune; b. grup de sustinere; c. grup parlamentar; d. atitudine favorabila (unui parlament).

62. Sensul expresiei státu –quó este: a. locul pe care il ocupa un individ intr-un sistem social dat; b. stare care a existat, se mentine si in raport cu care se apreciaza efectele unui tratat; c. stare care se poate interpreta in mai multe feluri, cu doua intelesuri; d. care nu variaza catva timp.

63. Se dau urmatoarele expresii: aversa de ploaie, legatie diplomatica,mercurial de preturi, praslea cel mic, retributie salariala. Care dintre ele constituie pleonasme? a. nici una; b. toate, in afara de a patra; c. numai a doua, a treia si a cincea; d. toate.

64. Se dau urmatoarele cuvinte: tra-la-la, tura-vura, Baia-de-Arama,Baia-Sprie, sus-citat, sus-mentionat. Sunt corect scrise cu cratima: a.toate; b. numai al doilea, al patrulea, al cincilea si al saselea; c. numai al cincilea si al saselea; d. numai primul si al doilea.

65. Cuvintele ban (= a suta parte dintr-un leu) si ban (= titlu si functie de mare dregator in evul mediu) sunt: a. omonime totale; b. omonime partiale; c. omonime morfologice (omoforme); d. nu sunt omonime.

66. Pe termen scurt, potrivit unei productii lunare de 1.000 bucati, costul fix mediu este de 30.000 u.m./buc.. Care trebuie sa fie nivelul productiei lunare corespunzatoare unui cost fix mediu de 20.000 u.m./buc.: a. 1.500 bucati; b. 10.000 bucati; c. 6.000 bucati; d. 10 bucati.

67. Cand riscul creditorului este ridicat: a. rata dobanzii va scadea; b. rata dobanzii va creste; c. rata dobanzii nu se va modifica, deoarece riscul creditorului n-o influenteaza in nici un fel; d. rata dobanzii se va modifica in sensul cresterii sau al scaderii, in functie de durata creditului.

68. Cand calculul unui indicator include consumul de capital fix, este vorba despre: a. indicatori de capital; b. indicatori macroeconomici in forma neta; c. indicatori macroeconomici in forma bruta; d. indicatori calitativi.

69. In general, cursul la termen este: a. mai ridicat decat cel la vedere; b.mai mic decat cel la vedere; c. intotdeauna egal cu cel la vedere; d.practicat ilegal.

70. Care este cantitatea de produse ce asigura realizarea un profit anual de 30 milioane lei, cu un cost fix global de 200 milioane lei si un cost variabil mediu de 150.000 lei pe produs, la un pret unitar de 250.000 lei: a. 1.000 bucati; b. 2.500 bucati; c. 2.400 bucati; d. 2.300 bucati.

71. La momentul t, venitul unui consumator este 100.000 dolari si scade la momentul t+1 cu 25%. Oferta pentru bunul A s-a redus, in timp, de la 100 la 50 bucati. Marimea coeficientului de elasticitate a ofertei in raport cu venitul este: a. 0,5; b. 2,5; c. 2; d. 2,66.

72. Puterea de cumparare a banilor se determina ca: a. produs intre volumul bunurilor si serviciilor in circulatie – si nivelul preturilor; b. raport intre masa monetara si nivelul preturilor; c. suma intre totalitatea preturilor marfurilor aflate pe piata; d. diferenta intre masa monetara si volumul bunurilor aflate in circulatie.

73. In cazul monopsonului: a. functioneaza atomicitatea cererii; b. exista un singur producator; c. poate exista un singur cumparator; d. preturile sunt stabilite de catre stat.

74. In faza de depresiune a ciclului economic: a. are loc cresterea somajului; b. oferta dintr-un bun de consum depaseste cererea pentru alt bun; c. se ajunge la echilibru economic; d. se inregistreaza cresterea productiei.

75. Daca rata profitului (calculata la costul total) este 12,5%, atunci rata profitului la cifra de afaceri este: a. 12,5%; b. 88,88%; c. 8%; d. 11,11%.

76. Factorii de productie constau in: a. elementele care intra in componenta bunurilor libere; b. ansamblul elementelor care determina structura si marimea consumului; c. totalitatea resurselor atrase si utilizate in producerea de bunuri si servicii; d. elementele atrase si consumate de indivizi si societate.

77. In cazul masurilor antiinflationiste, diminuarea cererii – avand ca suport reducerea masei monetare – se realizeaza prin: a. scaderea ratei dobanzii la creditele acordate de banci; b. cresterea ratei dobanzii la creditele acordate de banci; c. majorarea numarului bancilor; d. cresterea masei numerarului in circulatie.

78. La pretul unitar de 100 dolari, din bunul N sunt cerute 300 bucati. Cand pretul este redus, promotional, la 90 dolari, cererea pentru N devine 385 bucati, fiind: a. elastica; b. inelastica; c. cu elasticitate unitara; d. toate variantele anterioare sunt false.

79. Fiind date relatiile: CVM₁ – CVM₀ = 100 u.m., respectiv CFM₀ – CFM₁ = 99 u.m., care este raportul corect dintre marimile CTM₁ si CTM₀: a. CTM₁= CTM₀; b. CTM₁ < CTM₀; c. CTM₁ > CTM₀; d. nu se poate deduce doar pe baza datelor de mai sus.

80. Intre drepturile detinatorilor de actiuni specificam: a. dreptul de a conduce firma; b. dreptul de a primi o parte fixa din cifra de afaceri a societatii, numita dobanda; c. dreptul de a primi o parte din profitul societatii pe actiuni, numita dividend; d. dreptul de a  primi o parte din patrimoniul oricarei firme, numita dividend.

81. O intreprindere cu ciclu de productie anual dispune de capital tehnic in valoare de 3 miliarde lei, din care 80% capital fix, cu o durata de functionare de 10 ani. Expresia valorica a capitalului tehnic consumat anual este: a. 2,4 miliarde lei; b. 240 milioane lei; c. 600 milioane lei; d.840 milioane lei.

82. RASDAQ este: a. o piata ilegala; b. o piata extrabursiera; c. piata „neagra” a titlurilor de valoare; d. o regie autonoma.

83. Masa monetara constituie: a. totalitatea monedelor divizionare dintr-o tara; b. ansamblul mijloacelor banesti aflate in circulatie intr-o tara, intr-o anumita perioada; c. emisiunea monetara intr-un interval de timp; d.ansamblul cererii si ofertei de bani, in decursul unei perioade de timp.

84. Dupa scaderea impozitului pe profit si a altor taxe aferente din totalul profitului brut, ramane: a. masa profitului; b. rata profitului; c. profitul normal; d. profitul net.

85. In costurile variabile nu sunt incluse cheltuielile cu: a. materiile prime;b. materialele; c. salariile personalului administrativ; d. combustibilul.

86. Conform legii generale a cererii, daca toate celelalte imprejurari raman neschimbate: a. reducerea pretului unui bun determina intotdeauna cresterea proportionala a cererii pentru acest bun; b. cresterea cererii pentru un bun determina majorarea pretului acestuia pe piata; c. reducerea pretului unui bun determina cresterea cantitatii cerute din acest bun; d.reducerea pretului unui bun determina, in general, scaderea cererii pentru acest bun.

87. Un individ achizitioneaza si consuma 6 unitati din bunul omogen A, ale caror utilitati individuale (respectiv marginale) sunt: 10; 9; 7; 4; 1; 0. Daca, in final, persoana cumpara si consuma a 7-a unitate din A (caz in care utilitatea marginala devine negativa si ia valoarea U_mg = – 2), care afirmatie este adevarata: a. U_mg scade doar pentru ultima (a 7-a) unitate consumata din bunul A; b. cu fiecare noua unitate consumata, utilitatea totala U_T creste; c. datorita ultimei unitati consumate, U_T scade; d. U_Tajunge sa ia valori negative.

88. Productia unei firme este 6 milioane bucati din bunul X. Daca nivelul costului total mediu reprezinta 46 u.m./buc., iar rata profitului la cifra de afaceri ajunge la 8%, rezulta ca masa profitului inregistrat este: a. 300 milioane u.m.; b. 276 milioane u.m.; c. 24 milioane u.m.; d. 92 milioane u.m..

89. O banca acorda intr-un an, din sumele atrase de la clienti, credite de 100.000.000 lei. Rata dobanzii incasata de banca este 50%, iar cea platita clientilor (pentru depozite de 100.000.000 lei) este 45%. Castigul anual al bancii respective este: a. 50.000.000 lei; b. 5.000.000 lei; c. 95.000.000 lei; d. nu se poate determina pe baza datelor oferite.

90. Modificarea marimii pretului: a. influenteaza doar cererea potentiala; b.influenteaza direct proportional atat cererea, cat si oferta; c. influenteaza invers proportional atat cererea, cat si oferta; d. determina modificarea cererii si ofertei, in sens invers una fata de cealalta.

91. Partea din venit care depaseste consumul reprezinta: a. investitiile directe; b. profitul; c. consumul neproductiv; d. economiile.

92. Salariul este un venit care revine factorului de productie: a. capital; b.individ; c. munca; d. angajat.

93. Cum se face aprecierea utilitatii unui bun: a. diferit de la un consumator la altul; b. exclusiv in mod obiectiv; c. in mod abstract, in functie de pretul platit pentru acel bun; d. identic, de catre toti cumparatorii acelui bun.

94. Multiplicatorul investitiilor este: a. egal ca marime cu marimea investitiilor brute; b. intotdeauna egal cu rata (medie a) consumului; c.inversul inclinatiei marginale spre economii; d. inversul investitiei nete.

95. Cand cererea este inelastica, marimea coeficientului de elasticitate a cererii in raport cu pretul este: a. supraunitara; b. subunitara; c. unitara; d.negativa.

96. Reducerea stocurilor si a cheltuielilor de stocare reprezinta o sursa de:a. reducere a productivitatii muncii; b. scadere a productiei; c. reducere a costurilor de productie; d. scadere a salariilor.

97. Care din urmatoarele afirmatii este adevarata, pe termen scurt: a. costul fix este negativ; b. marimea costului variabil este mai mica decat cea a costului total; c. pentru productia Q = 0, costul variabil este mai mare decat costul fix; d. cand ciclul de fabricatie nu este incheiat, costul total este zero.

98. Gradul de dificultate al activitatilor desfasurate este element al: a.apropierii nivelelor de salarizare pe plan mondial; b. determinarii salariului real; c. sistemului de impozitare; d. diferentierii salariilor.

99. Intr-o perioada, in economia nationala E, masa monetara necesara tranzactiilor a fost 20∙10⁸ u.m., iar nivelul general al preturilor a fost egal cu 80.000 u.m.. Daca viteza de rotatie a banilor a avut o valoare de 10 rotatii/an, inseamna ca in economie, volumul tranzactiilor a fost: a. 16∙10¹²bucati; b. 25 milioane bucati; c. 4.000.000 bucati; d. 250.000 bucati.

100. Produsul Intern Brut (PIB) se calculeaza: a. ca diferenta intre Produsul Global Brut (PGB) si Consumul Intermediar (CI); b. ca diferenta intre Produsul National Brut (PNB) si Consumul de Capital Fix (CCF); c.ca suma intre Produsul Intern Net (PIN) si Consumul Intermediar (CI); d.ca diferenta intre Produsul National Brut (PNB) si Produsul National Net (PNN).