|
|
|
Unitatea Niculitel
Unitatea Niculitel se individualizeaza in partea de mijloc a Dobrogei de Nord fiind delimitata de linia Luncavita-Consul spre vest si de o falie ce urmareste directia Isaccea-Posta-Nalbant (falia Posta-Nalbant) spre est. La sud de Valea Taitei, unitatea Niculitel nu mai poate fi urmarita (v. PI. II).
Unitatea Niculitel a rezultat din evolutia unei zone de rift intracratonic care s-a schitat in aria hercinica nord-dobrogeana, spre sfirsitul Mezo-triasicului si inceputul Neotriasicului. Procesele de rifting s-au accentuat in Neotriasic, riftul evoluind intr-o zona de expansiune intracratonica in care s-a declansat si o activitate vulcanica intensa predominant bazica.
1. Stratigrafie
In alcatuirea unitatii Niculitel participa vulcanite bazice si acide, o formatiune mixta (sedimentara si magmatogena) si o formatiune flisoida de virsta neotriasica (v. fig. 20).
In afara de formatiunile mentionate, in unitatea Niculitel se intilnesc si elemente alohtone, cum ar fi sisturile cristaline si calcarele din Virful Trestinic (Cara Asan), granitoidele de la Cilic sau depozitele devoniene din Dealurile Isaccei.
Vulcanitele bazice sint reprezentate prin curgeri de bazalte frecvent in facies de pilow-lava, anamesite, piroclastite si hialoclastite bazice, corpuri de gabbrouri si dolerite. In masa vulcanitelor se intilnesc frecvent calcare stratificate sub forma de intercalatii, mai ales in regiunea Sarica. Vulcanitele bazice formeaza in intregime Platoul Niculitel, iar sub forma de silluri sau filoane se intilnesc cu precadere in partea vestica a unitatii Niculitel unde sint asociate cu vulcanite acide (v. PI. II).
Vulcanitele acide sint reprezentate prin riolite. Se intilnesc situatii cind riolitele strabat rocile bazice, si situatii cind riolitele sint traversate de roci bazice, sugerind ca venirile de lave acide si bazice au alternat. Vulcanitele acide sint mai frecvente pe un aliniament vestic ce urmareste falia Luncavita-Consul, iar Dealul Consul este constituit dintr-o alternanta de riolite si calcare triasice. Tinind scama de chimismul ansamblului vulcanitelor din unitatea Niculitel, H. Savu et al. le considera drept vulcanite de tip intraplaca.
Formatiunea mixta constituie primul termen al suitei sedimentare din unitatea Niculitel. Aceasta este reprezentata printr-o alternanta, uneori pararitmica, de calcarenite, gresii calcaroase si pelite, totul fiind asociat cu vulcanite acide si bazice care adesea sint preponderente in raport cu rocile terigene. Cu asemenea caractere, formatiunea mixta se intilneste In partea vestica a unitatii Niculitel constituind solzul Consul si pe un aliniament mai estic ce se urmareste de la localitatea Telita spre sud pina la localitatea Izvoarele si mai departe pina in Valea Taitei. Formatiunea mixta din acest ultim aliniament, reprezentata prin sisturi calcaroase si vulcarfite bazice, include si blocuri de calcare mezotriasice, fosilifere. Acestea au fost dislocate din flancurile zonei de rift, antrenate si insedimentate in aria riftogena. In aceasta situatie, formatiunea mixta aminteste formatiunile de wildflis calcarele mezotriasice avind rol de olistolite. O asemenea interpretare o capata si blocurile de sisturi cristaline din Vf. Trestinic, granitoidele de la Cilic si depozitie devoniene de la Isaccea, acestea reprezentind elemente exotice in unitatea Niculitel, incit nu au o semnificatie tectonica deosebita.
Virsta formatiunii mixte, ca si a vulcanitelor, nu poate fi stabilita riguros. Se poate spune doar ca ele sint mai noi decit calcarele mezotriasice pe care le inglobeaza.
Formatiunea flisoida urmeaza in continuitate de sedimentare peste formatiunea mixta; este reprezentata printr-o suita de depozite cu caracter pararitmic, groasa de 500-600 m, constituita din gresii silicioase cu intercalatii de argile sistoase in care s-au gasit impresiuni de halobii. Sursa materialului terigen o constituia atit unitatea Macin, care evolua ca sistem cutat emers, cit si zona Tulcea dinspre est care, la sfirsitul Triasicului, a cunoscut o faza de exondare.
Tinind seama de virsta mezotriasica a blocurilor insedimentate in formatiunea mixta, se poate aprecia ca formatiunea flisoida apartine Norianului. Aceasta nu este afectata de vulcanite, de unde rezulta ca activitatea vulcanica incetase in timpul depunerii formatiunii flisoide.
2. Tectonica
Unitatea Niculitel isi datoreaza aranjamentul tectonic miscarilor paleo-chimmerice si aceasta in mod firesc, dat fiind ca spatiul in care a evoluat s-a creat ulterior ciclului hercinic. Relicte hercinice se gasesc doar ca elemente exotice.
Incalecata dinspre vest de unitatea Macin, care a fost influentata in bloc ele tectogeneza paleochimmcrica. unitatea Niculitel a fost cutata si faliata capatind o structura de cute solzi (fig. 22).
In partea vestica a unitatii Niculitel, in fata faliei Luncavita-Consul se delimiteaza solzul Consul, determinat de incalecarea formatiunii mixte pararitmice peste formatiunea flisoida de la est, in lungul faliei Iulia-Valea Teilor.
Formatiunea flisoida, la rindul ei, avind in baza formatiunea mixta de tip wildflis, incaleca spre est peste unitatea Tulcea prinzind sub planul de incalecare depozitele liasice de la Posta. Urma planului de incalecare se urmareste de la Isaccea spre sud, pe la vest de localitatea Posta si localitatea Nalbant si atinge Valea Taitei, constituind falia Posta-Nalbant. In felul acesta se delimiteaza un al doilea solz denumit solzul Sarica, acesta inglobind cea mai mare parte din unitatea Niculitel. Fruntea solzului Sarica releva in acelasi timp si relatiile dintre Unitatea Niculitel si unitatea Tulcea, relatii care, ca si acelea dintre unitatile Macin si Niculitel, nu depasesc amploarea unei falii inverse incit nu poate constitui un sariaj de anvergura.
