|
|
|
Masivele cristaline prealpine
Masivelor cristaline prealpine care, din punct de vedere structogenetic reprezinta structuri mai vechi reluate in tectogenezele alpine, apartin la mai multe cicluri geotectonice. Unele din aceste cicluri sint destul de greu de identificat. O distinctie insa este clara, anume ca sisturile cristaline apartinind pinzei getice au fost generate de cicluri prehercinice. Spre deosebire de autohtonul danubian, in domeniul getic nu se intilnesc sisturi cristaline hercinice.
Sisturile cristaline au o larga raspindire in pinza getica si in ansamblul lor se disting cel putin doua grupe care difera intre ele, in primul rind prin gradul de metamorfism, fapt ce sugereaza ca ar apartine la faze de metamorfism diferite. Astfel, se distinge o grupa a sisturilor cristaline mezometamorfice, sau chiar mezo-katamorfice, si o grupa a sisturilor cristaline epimetamorfice (fig. 64).
Grupa sisturilor cristaline mezometamorfice (v. fig. 64) Aceasta ocupa arii intinse formind culmea lezer-Papusa, Muntii Capatinii, Muntii Lotru Cibin-Sebes, parte din Muntii Poiana Rusca, Muntii Semenic si parte din Muntii Almaj. Aceste sisturi au suferit procese de retrometamorfism regional cu frecvente readaptari la conditiile faciesului sisturilor verzi, in ansamblul capatind caracter de sisturi cristaline polimetamorfice. Acest lucru face ca incadrarea unor formatiuni cristolafiliene in grupa mezometamorfitelor, sau a epimetamorfitelor sa fie mai putin riguroasa.
Sisturile cristaline mezometamorfice din pinza getica, descrise sub numele de "cristalinul de Sebes-Lotru' de catre A. Strekeisen, St. Ghica-Bu-desti, Gh. Paliuc, N. Gherasi etc, constituie una din cele mai dezvoltate si omogene entitati cristaline din Carpatii Meridionali. Aceasta este alcatuita mai ales din paragnaise micacce, gnaise oculare, gnaise rubanate, gnaise granitice, micasisturi, la care se adauga amfibolite, cuartite si cu totul subordonat calcare si dolomite cristaline. In general, in cristaiinul de Sebes-Lotru se mai gasesc numeroase filoane, cuiburi, sau lentile de pegmatite, interpretate, fie ca apofize ale unor corpuri intrusive din adincime, fie ca rezultat al proceselor de diferentiere metamorfica. Pe intinsul ariei getice, cristalinul de Sebes-Lotru prezinta anumite schimbari petro-faciale care adesea au fost desemnate cu denumiri locale.
In Muntii Capatinii-Lotru-Cibin-Sebes, cristalinul de Sebes-Lotru formeaza o structura anticlinala a carei culminatie se intilneste in Muntii Lotrului. In ansamblul mezometamorf itelor din acest masiv, H. Savu a deosebit mai multe complexe petrofaciale si anume (v. fig. 64):
- complexul gnaiselor cu sillimanit, cure se individualizeaza la partea inferioara a suitei sisturilor cristaline si este constituit din gnaise cu cor-dierit si siliimanit, paragnaise cu biotit si muscovit si subordonat amfibolite si roci migmatice; afloreaza in partea sudica a Muntilor Cibin;
- complexul amfibolitelor, reprezentat printr-o alternanta de amfibolite, gnaise cuarto-feldspatice si paragnaise cu biotit. Acest complex, impreuna cu urmatorul, afloreaza in lunguj. vaii Lotrului, in parte* de nord a Muntilor Sebes si in partea centrala a Muntilor Cibin (v. PI. IV) ;
- complexul gnaiselor cuarto-feldspatice, care include micasisturi cu muscovit si biotit, si subordonat micasisturi cu disten, staurc-lit, amfiboli si sisturi manganifere; are aceeasi arie de aflorare cu complexul mentionat anterior;
- complexul micasisturilor, constituit preponderent din diferite varietati de micasisturi (cu granati, cu staurolit, cu disten) si subordonat amfibolite. Sisturi ale acestui complex apar in partea sudica a Muntilor Capatinii, in Muntii Cibin, in partea centrala a Muntilor Sebes, in culmea lezer-Papusa;
- complexul manganifer, care incheie suita cristalinului de Sebes-Lotru; este constituit din amfibolite, gnaise cuarto-feldspatice etc, cu mangan si ocupa o pczitie sinclinala in partea centrala a masivelor Cibin-Sebes. In Muntii Poiana Rusca, sisturi cristaline mezometamorfice se intilnesc numai in jumatatea sudica a masivului unde formeaza cute cu ver-genta nordica (v. PI. IV). Aria de raspindire a acestora spre nord este delimitata de linia tectonica Cincis-Vadu Dobrii-Ruschita-Tincova. Zona ocupata de metamorfite, la rindul ei, este traversata de mai multe falii care delimiteaza trei compartimente: un compartiment se individualizeaza imediat la sud de linia Cincis-Vadu Dobrii; al doilea se delimiteaza la sud de precedentul Intre localitatile Silvasul de Sus si Voislova, incluzind si epimetamorfite; al treilea compartiment, mult mai intins, se prelungeste si la sud de Valea Bistrei in Muntele Mic. In cuprinsul cristalinului de Sebes-Lotru din Muntii Poiana Rusca, O. Mayer si I. Solomon au separat doua complexe petrofacialc (v. fig. 64):
- complexul paragnaiselor cu biotit, gros de 1500-1800 m, reprezentat in principal prin paragnaise cu biotit, gnaise oculare, micasisturi cu almandin etc. si subordonat din amfibolite si calcare cristaline;
- complexul micasisturilor cu almandin constituit preponderent din micasisturi cu almandin si subordonat din cuartite.
In Muntii Semenic si partea vestica a Muntilor Almaj, sisturile cristaline mezometamorfice au fost descrise de L. Mrazec, Gh. Munteanu-Mur-goci, Al. Codarcea si altii, care au stabilit apartenenta lor la domeniul getic si au remarcat similitudinea dintre acestea si cristalinul de Sebes-Lotru din celelalte masive, descriindu-le ca atare. H. Savu a facut unele detalieri petrografice. In ansamblu, in Muntii Semenic se intilnesc mai multe cute anticlinale si sinclinale, care converg intr-o unica structura anticinala majora constituind anticlinalul Slatina-T imis. Se remarca de asemenea o schimbare de directie a structurilor in sensul ca de la directia est-vest se trece la directia NE-SV.
Sisturile cristaline din Muntii Semenic prezinta o mare similitudine cu cristalinul de Sebes-Lotru din restul domeniului getic. Astfel, incepind de la est spre vest, cu unele modificari nesemnificative, se pot deosebi aceleasi complexe petrofaciale ca si in Muntii Lotru-Cibin-Sebes (v. P. IV) :
- complexul gnaiselor si al rocilor carbonatice se identifica drept primul si cel mai profund complex, constituit in mare parte din gnaise cu sillimanit si calcare cristaline. La acestea se mai adauga ortoamfibolite, intercalatii lenticulare de magnetit si migmatite stromatitice. Grosimea complexului se estimeaza la 2000 m. El afloreaza pe arii foarte restrinse la marginea estica a Muntilor Semenic (pe Valea Timisului) ;
- complexul paragnaiselor si al gnaiselor cuarto-feldspatice, dispus peste precedentul, este format din diverse varietati de paragnaise cu intercalatii de micasisturi si gnaise oculare, ansamblul atingind 10000 m grosime ; afloreaza in partea nord-estica a Muntilor Semenic ;
- complexul cuartitic, care succede, este constituit din diferite tipuri de cuartite micacee si subordonat curatite rnigmatizate, cu intercalatii de paragnaise cu muscovit si biotit, totul insumind 1200 m grosime: se intilneste pe suprafete restrinse in jumatatea nordica a Muntilor Semenic;
- complexul micasisturilor, cu o grosime de 7000 m, formeaza cea mai mare parte din Muntii Semenic. Este constituit din diverse varietati de micasisturi (micasisturi cu disten, cu staurolit, cu almandin, micasisturi cu muscovit si biotit etc.). La diferite nivele apar intercalatii de paragnaise cu muscovit si biotit, gnaise cuartito-feldspatice, amfibolite si cuartite;
- complexul ortoamfibolitelcr si al formatiunilor manganifere, ca ultim complex din Muntii Semenic, este alcatuit din ortoamfibolite, asociate cu serpentinite, sisturi cuartitice cu biotit, gnaise plagioclazice si intercalatii de silicati si carbonati de mangan si fier. In acest complex sint cantonate zacamintele de mangan de ia Delinesti; se intilneste in partea nordica a Muntilor Semenic, unde ocupa zona axiala a unei 'structuri sinclinale.
Peticele de acoperire care formeaza masivul Godeanu, iar in Platoul Mehedinti constituie ceea ce s-a numit "peticul de Bahna' si "peticul Portile de Fier', sint constituite tot din sisturi cristaline mezometamorfice de tipul cristalinului de Sebcs-Lotru.
In masivul Godeanu se disting un complex inferior constituit preponderent din gnaise si paragnaise, si altul superior in care predomina micasisturile.
In Platoul Mehedinti s-au identificat aceleasi complexe ca si in masivul Godeanu.
Cristalinul de Sebes-Lotru din pinza getica, pe alocuri, este asociat cu mici corpuri de reci bazice si ultrabazice, adesea partial serpentinizate, si cu eclogite. Corpuri de roci bazice si ultrabazice se intilnesc in Muntii Capatinii (Muntele Ursu), in Muntii Sebesului (in Dealul Negru, Titeanii), in Muntii Tarcu si in Muntii Semenic (virfurile Cuca, Pirvova, Lapusnicel). Eclogite au fost mentionate de L. Pavelescu, I. Focsa si altii, In Muntii Sebesului (Sibisel, Rascoala), In Platoul Mehedinti (Gura Vaii, Jidostit'a) si in Muntii Capatinii. Acestea sint formate din omfacit si granat. Conditiilor faciesului granulitic le-a urmat un metamorfism regresiv de intensitatea faciesului amfibolitic si in final un metamorfism cu formare de talc, biotit, dorit.
Virsta sisturilor cristaline mezometamorfice ale pinzei getice se deduce din relatiile acestora cu sisturile cristaline supraiacente, care apartin grupei epimetamorfice, si din unele date radiogene (o analiza pe mica din cristalinul de Sebes, a indicat 838 M.a). Ar rezulta clin aceasta ca metamorfismul care a generat sisturile cristaline mezometamorfice s-ar fi produs in Neoproterozoicul timpuriu. Tot atit de bine insa ar putea fi mai vechi, datele radiogene indicind ultima regenerare.
Grupa sisturilor cristaline epimetamorfice. In aria de aflorare a pinzei getice, metamorfitele de intensitate moderata au o distributie mai limitata; se intilnesc in jumatatea sudica a Muntilor Poiana Rusca si in Muntii Semenic, unde se dispun normal peste sisturile cristaline din grupul mezo-metamorfitelor. Despre relatiile dintre aceste doua grupe, impropriu se spune adesea ca exista o continuitate stratigrafica. Cel mult s-ar putea vorbi de o continuitate de metamorfism.
In partea de sud a Muntilor Poiana Rusca, sisturile cristaline epimetamorfice au fost descrise drept "cristalinul de Dabica'. Acesta ocupa partea centrala a zonei si este reprezentat prin sisturi cuartitc-sericitoase, sisturi cuartitice si calcare cristaline (v. fig. 63).
In Muntii Semenic se cunosc sisturi cristaline de tip cpimetamorfic, descrise drept "sisturi cristaline de Minis'. Acestea prezinta caractere de retromorfite; sint reprezentate prin sisturi amfibolice actinolitice in alternanta cu gnaise biotitice, sisturi^ cuartitice si cuartite biotitice, mai rar sisturi carbonatice si leptinitice. In centrul zonei ansamblul acestora ocupa un sinclinal orientat est-vest, intre Valea Minisului si localitatea Mehadica.
La sud de Valea Minisului, sisturile cristaline de tip epimetamorfic se intind pe o zona larga si in Muntii Almaj pina in Valea Dunarii. Acestea sint alcatuite din filite si sisturi curatito-scriciticc cu dorit si grafit constituind cristalinul de Bucea va. Adesea sint descrise impreuna cu acelea de pe Valea Minisului sub numele de "cristalinul de Minis-Buceava'.
Virsta sisturilor cristaline epimetamorfice din pinza getica se deduce din relatiile de supcrpozitie a acestora fata de sisturile cristaline de Sebes-Lotru, considerindu-se ca intre ele este o discordanta de metamorfism. In aceasta interpretare, sisturile cristaline epimetamorfice ar fi generate de o faza de metamorfism neoprotcrozoica, respectiv, baikalian a. Trebuie notat ca sisturile cristaline de Minissi acelea de Dabica par sa urmeze in continuitate de metamorfism peste cristalinul de Sebes-Lotru, prezentind semnele unui rctromorfism. Asadar, alternativa ca acestea ar putea apartine aceleiasi faze de metamorfism care a generat sisturile cristaline mezometamorfice si ca ar reprezenta partea superioara retromorfozata a acestora din urma trebuie avuta in vedere.
