|
|
|
Gospodarirea rationala a resurselor
In ce fel am putea rezolva urmatoarea dilema: Cum sa gospodarim resursele naturale ca acestea sa nu se epuizeze, ci de ele sa beneficieze si generatiile urmatoare, fara a afecta evolutia umanitatii?'
Ca vanatori si culegatori, influenta noastra asupra Pamantului era intr-adevar limitata si nu constituia o amenintare serioasa asupra altor specii sau asupra intregului ecosistem. Insa, recent activitatea umana a atins un nivel la care poate afecta viata pe planeta, in intregimea ei.
In prezent, se folosesc aproape toate resursele naturale pentru mentinerea nivelului de trai, pentru ascensiunea continua a societatii.
Pe termen lung anumite resurse naturale pot disparea pentru ca timpul lor de regenerare este prea mare fata de ritmul de dezvoltare a populatiei. Daca aceste ritmuri ar tine cont unul de celalalt, mersul inainte al societatii n-ar fi posibil.
Cerintele generatiei noastre depasesc acum "veniturile' planetei noastre. De exemplu este dificil, daca nu imposibil, sa descoperim o tara in curs de dezvoltare in care suprafata acoperita de paduri sa nu fi fost redusa. in fiecare tara mare producatoare de alimente are loc o pierdere masiva de sol fertil datorita eroziunii cauzate de vant si apa. in Africa, pasunile din fiecare tara sunt degradate din cauza pasunatului excesiv. De asemenea, padurile Europei sufera enorm de pe urma poluarii aerului si a ploilor acide.
In cea mai mare parte a lumii pomparea excesiva a apei a devenit, din nefericire, un lucru obisnuit. Momentan nivelul apelor freatice este in scadere in sud-vestul S.U.A., in cateva state din India, in cea mai mare parte a nordului Chinei, in nordul Africii, in sudul Europei si in tot Orientul Mijlociu. in unele zone scaderea nivelului apelor freatice se masoara in centimetrii, iar pentru cazurile extreme se masoara in metrii. Atunci cand necesarul de apa al unei tari este mai mare decat cel existent, competitia dintre orase si sate se intensifica. De regula orasele inving in aceasta lupta, lipsind agricultura de apa pentru irigatii, ceea ce duce la cresterea importului de cereale.
Devierea cursurilor raurilor si fluviilor a devenit si ea excesiva, putand uneori duce la secarea acestora pana sa ajunga la mare.
Conflictele legate de impartirea apelor s-au intensificat, de asemenea. Statul Bangladesh protesteaza impotriva folosirii excesive de catre India a fluviului Gange, deoarece ramane foarte putina apa destinata irigatiilor. Israelul si Palestina negociaza nesfarsite saptamani alocarea resurselor comune de apa.
Cererea de lemn de foc, de cherestea si hartie depaseste randamentul exploatarii durabile a padurilor in multe din tarile lumii. Este usor de observat fenomenul indepartarii padurilor de sate, odata cu cresterea cererii de lemn pentru foc, necesitate aparuta in special datorita expansiunii demografice.
Odata cu intensificarea presiunii exercitate pentru cresterea productiei alimentare, eroziunea excesiva a solului s-a extins, ducand la pierderea treptata a fertilitatii acestuia. Rezultatul exemplificat de Haiti, este saracia si foametea.
Desi capacitatea pamantului de a fixa dioxidul de carbon din atmosfera a ramas aceeasi, folosirea la cote din ce in ce mai ridicate a combustibililor fosili a dus la cresterea concentratiilor emisiilor de dioxid de carbon. Odata cu aceasta, temperatura medie globala este si ea in crestere, modificand clima.
Rezolvarea acestor probleme consta in utilizarea chibzuita a resurselor si in refolosirea si reciclarea lor. Din pacate acest lucru nu este luat in seama pe toate meridianele. S-a calculat ca se extrag din natura aproximativ 30.000 kg de diverse materiale (combustibili, minereuri etc.) pe locuitor, in fiecare an. Din aceasta cantitate industria da ca produs final abia 300-450 kg. De fapt, industria produce de 100 de ori mai putin fata de cate materii prime si resurse risipeste.
Progrese insemnate au fost facute in ce priveste materialele folosite in scopuri industriale: ele au devenit mai usoare, mai ieftine si mai putin daunatoare mediului. Se foloseste aluminiul in locul otelului, fibra de sticla in locul cuprului in domeniul comunicatiilor etc.
In cazul modalitatilor de eliminare a folosirii combustibililor fosili, exista acum un model de reusita. Dupa ce doi cercetatori britanici au descoperit "gaura' din stratul de ozon de deasupra Antarticii si au facut publica descoperirea in anul 1985, comunitatea internationala a convenit asupra necesitatii reducerii puternice a cantitatii de freoni. in urma unor intalniri, productia de freoni a scazut intre 1988-1994 cu 77%.
Resursele epuizabile sunt astazi intens solicitate printr-un consum excesiv, in special resursele minerale si combustibilii (de exemplu petrolul si gazele naturale). Sursele inepuizabile (energia solara, geotermia, energia eoliana, a mareelor etc.) se gasesc abia la inceputul utilizarii lor. Costul celulelor fotovoltaice a scazut foarte mult in ultimele decenii. in unele sate in tarile in curs de dezvoltare, unde nu exista o retea de electrificare, este mai ieftin acum sa se instaleze un sir de celule fotovoltaice, fiind benefic pentru mediu si protejarea resurselor.
Pentru urmatorii ani, se prognozeaza o crestere exploziva a importantei centralelor eoliene, care folosesc noile turbine eoliene foarte eficiente pentru a converti forta vantului in electricitate. In California, aceasta sursa de energie produce indeajuns de multa energie pentru a acoperi nevoile populatiei unui oras de dimensiunile orasului San Francisco. in domeniul capacitatii instalate a centralelor eoliene, Germania si Italia au depasit SUA si Danemarca, liderii perioadei de inceput a acestui domeniu.
in tarile dezvoltate, industria a inceput sa accepte ideea ca protejarea mediului trebuie luata in seama, macar din motive fiscale, contribuind uneori chiar la imbunatatirea productivitatii. De pilda, apa este folosita in industrie relativ modest fata de agricultura, partial fiindca in industrie este reutilizata.
Nu toate resursele planetei au accesasi valoare si aceleasi posibilitati de utilizare, dar toate pot fi utile intr-un domeniu sau altul.
