|
|
|
GAZUL INERT
CARACTERISTICI ALE GAZULUI INERT UTILIZAT LA TANCURILE PETROLIERE
PRINCIPALELE TIPURI DE GAZE INERTE SUNT
CO2 - DIOXIDUL DE CARBON
AZOTUL
NEONUL
KRIPTONUL
HELIU
ARGON.
GAZUL INERT utilizat la bordul navelor tancurilor petroliere are principala menire de a transforma o atmosfera inflamabila intr-o atmosfera nepericuloasa.
-Acest lucru se realizeaza prin reducerea deliberata a concentratiei de oxigen sub 8% , astfel rezultand o atmosfera nepericuloasa.
-Astfel participatia procentuala intr-o atmosfera inerta a gazelor la tancuri este
77% AZOT
13% = CO2 = DIOXID DE CARBON;
5% = VAPORI DE APA
3 - 4% = OXIGEN;
0,3% = SO2 = DIOXID DE SULF;
0,3 - 1,5% = ALTE GAZE.
- GAZUL INERT (CARGO-TANC INCARCAT) introdus in cargo tancuri intrand in contact cu suprafata marfii poate influenta (reactiona) cu produsul din tanc alterand unele
din calitatile produsului.
Exemplu : SO2 (BIOXIDUL DE SULF) in contact cu H2O (APA) reactioneaza rezultand H2SO4 (ACIDUL SULFURIC) , foarte agresiv produce coroziuni , iar in contact cu derma omului devine deosebit de periculos.
In gazul inert maai apar si o serie intreaga de particule solide ce depind in mare masura de procesul de ardere din care provin aceste gaze si mai depind si de capacitatea epuratorului (SCRUBBERULUI) de a retine si elimina un procent cat mai mare de impuritati. Impuritatile sunt retinute in procent de 95% pana sa intre in procesul de gaz inert (de ardere).
GENERATOARE DE GAZ INERT
In instalatiile de la bordul tancurilor se intalnesc si generatoare speciale pentru producerea gazului inert. Aceste generatoare , de regula , au rol suplimentar (auxiliar) si anume de a completa gazul inert in cargo-tancuri atunci cand instalatia principala de gaz inert nu functioneaza . Acest lucru , de regula ,se intampla cand nava este in mars , sau cu nava incarcata.
- Aceste generatoare de gaz inert asigura arderea independenta a unor cantitati de hidrocarburi (motorina) , ardere ce este conditionata de urmatori factori
PULVERIZAREA (ATOMIZAREA) -cat mai buna astfel incat arderea sa fie cat mai buna. Pulverizarea este conditionata de vascozitatea combustibilului ars.
Realizarea unei omogenitati cit mai mari a amestecului -VAPORI - COMBUSTIBIL - AER -.
O temperatura a flacarii destul (suficient) de ridicata pentru asigurarea unei arderi cat mai bune
Generatoarele pot fi
generatoare de gaz de inalta presiune
generatoare de gaz de joasa presiune.
Generatoarele de gaz de inalta presiune - asigura o presiune a gazului inert cu ajutorul unor compresoare de 06 - 30 bari.
Generatoarele de gaz de joasa presiune - sunt generatoarele care asigura presiuni ale gazului inert intre 0,15 - 0,40 bari.
CLASIFICAREA INSTALATIILOR DE GAZ INERT
1. DUPA MODUL DE COLECTARE A GAZULUI INERT (sau DUPA SURSA DE MATERIE PRIMA) avem
instalatii ce utilizeaza gazele de ardere de la caldari principale si auxiliare.
Instalatii cu generatoare autonome de gaz inert.
Combinatii ale celor 2 de mai sus , ce folosesc ca sursa o caldare.
2. DUPA CONSTRUCTIA APARATELOR DESTINATE RACIRII SI CURATIRII GAZELOR avem
instalatii de gaz inert cu epuratoare (SCRUBBER) de gaze cu intensificarea proceselor de racire (racitor - epurator)
instalatii de gaz inert (cu epuratoare de gaze) cu ajutaje de ceramica.
instalatii de gaz inert cu aparate de tip "CICLON"
3. DUPA MODUL DE USCARE AL GAZELOR INERTE avem :
Cu separatoare de picaturi.
Cu condensarea vaporilor de apa din gaze prin utilizarea unor agenti frigorifici.
Prin absorbtia vaporilor de apa cu ajutorul absorbantilor lichizi.
4. DUPA NUMARUL VENTILATOARELOR avem
Instalatie de gaz inert cu 1 ventilator.
Instalatie de gaz inert cu 2 ventilatoare .
Instalatie de gaz inert cu 2 suflante.
5. DUPA VALOAREA PRESIUNII REALIZATE IN TANCURI avem
Instalatie de gaz inert de joasa presiune de pana la 0,2 kg f cm2 ,care este 0,1 bar peste valoarea presiunii atmosferice.
Instalatie de gaz inert de medie presiune cu pana la 0,5 bar peste valoarea presiunii atmosferice.
Instalatia de gaz inert de inalta presiune = cu pana la 1 bar peste valoarea presiunii atmosferice.
6. DUPA POSIBILITATEA DE RECIRCULARE avem :
Instalatii cu conducte pentru recircularea gazelor.
Instalatii fara conducte pentru recircularea gazelor.
SISTEMUL DE GAZ INERT CEL MAI FRECVENT INTREBUINTAT CE FOLOSESTE GAZELE DE EVACUARE (DE ARDERE) DE LA CALDARE.
Aceste sisteme la care sursa o constituie gazele rezultate din procesul de ardere din caldare , focarul caldarii cu tot echipamentul de ardere al combustibilului are rolul unui generator de gaz inert.
De regula se poate spune ca arderea din caldari la o functionare normala la o sarcina nominala a acestora , gazele rezultate din procesul de ardere prezinta urmatoarea participatie astfel :
-O2 OXIGEN ~4,0% din volum.
H2O = APA ~5,0% din volum.
-CO2 = DIOXID DE CARBON ~ 13,5% din volum.
-N2 = AZOT ~ 77,0% din volum.
-SO2 = DIOXIDUL DE SULF ~0,3% din volum.
-CO = OXIDUL DE CARBON = 1000 ppm ~ 0,01%.
-NO = OXIDUL DE AZOT = 400 ppm.
-SUSPENSII SOLIDE = 150 mg/m3.
Urmarind gazele de evacuare rezultate din arderea de la caldari se observa ca
1. Participatia azotului (N) si dioxidului de carbon (CO2) trebuie mentinuta la o asemenea valoare ridicata.
2. Procentul de oxigen (O2) trebuie redus cat mai mult.
3. Concentratia (participatia) vaporilor de apa (H2O) trebuie redusa inainte de a patrunde in magistrala de gaz inert pentru a preveni efectul de coroziune.
4. Oxidul de carbon (CO) apare ca urmare a unor arderi incomplete si deci participatia acestuia trebuie redusa pentru ca (deoarece) este foarte toxic.
5. La suspensiile solide - fuminginea sub forma de cenusa care trebuie sa fie retinuta la nivelul epuratorului (SCRUBBERULUI).
SCHEMA DE PRINCIPIU A UNUI SISTEM DE GAZ INERT
Elemente componente :
Sursele de gaze de ardere : 1.Caldare
2. Generator autonom de gaz inert
3.M.P. MOTORUL PRINCIPAL.
Alte elemente
4.racitor de gaze
5.epurator (srubberul)
6.strat de elemente filtrante
7.separator de picaturi
8.instalasia de drenare a apei de racire si a celei colectoare din separatorul de picaturi
9.verificatoare de gaz inert
10.clapet de dirijare
A- analizor de oxigen
11.inchizator hidraulic (DECK SEAL) etansare cu apa pe punte
12. magistrala de gaz inert
13 ramificatii de distributie a gazului inert spre cargo-tancuri
14.cargo-tanc
15.pompa de apa de mare
16.PRIZA KINGSTON.
Functionare prin contact direct.
PRINCIPALELE SITUATII DE INERTARE A TANCURILOR
Inertarea se face in scopul evitarii riscului de aprindere si explozie.
PRODUCEREA SI DISTRIBUIREA GAZULUI INERT
-In functie de procesele de ardere si de locul unde acestea se produc , gazele ce formeaza sursa de materie prima pentru realizare unei atmosfere inerte pot proveni din :
1.procesele de ardere de la motoarele cu ardere interna
2.procesele de ardere de la caldari (instalatii generatoare care produc aburi)
3.procesele de ardere dirijate din generatoare auxiliare de gaze.
1.Gazele provenite din motoarele cu ardere interna prezinta , de regula , un continut procentual de oxigen-O2 relativ ridicat, cu limitele intre 10 - 16 %.
2.Gazele provenite de la caldari (principale sau auxiliare) prezinta un continut redus de oxigen -O2 , cu limitele intre 2 - 4 %.
3.In generatoarele auxiliare gazele provin din procesul de ardere a combustibililor (motorina sau pacura) dintr-un generator dispus intr-o instalatie destinata acestui scop.
METODE DE INERTARE
Inertarea tancurilor la navele petroliere se poate realiza prin una din cele 2 metode
1. INERTAREA PRIN METODA DILUTIEI.
2. INERTAREA PRIN METODA DISLOCARII (DEPLASARII).
1. INERTAREA PRIN METODA DILUTIEI - se realizeaza atunci cand gazul inert ce patrunde intr-un tanc se amesteca cu gazele existente aici formand un amestec omogen a carui concentratie in gazele de hidrocarburi scade treptat fata de concentratia initiala.
Inertarea prin aceasta metoda presupune ca fluxul de gaz inert ce patrunde in cargo-tanc prezinta o viteza suficient de mare astfel incat gazele inerte introduse pot sa atinga fundul tancului , realizand in acelasi timp un proces de turbionare puternic , de amestec si dilutie continua a concentratiei gazelor de hidrocarburi in atmosfera tancului.
Deci amestecul ce contine gaze de hidrocarburi si gaz inert se elimina locul acestora fiind luat de gazul inert pur acesta avand concentratia de oxigen -O2 sub 5-6% , rezultand metoda DILUTIEI.
2. INERTAREA PRIN DISLOCARE (DEPLASARE) - presupune introducerea gazului inert la parametri redusi de curgere (debit si viteza) , astfel incat gazul inert ce este mai usor decat aerul sau celelalte gaze se va crea o suprafata de separatie.
Intre patura de strat inert (stratul de gaz inert) se formeaza si atmosfera de hidrocarburi si aer . Din tanc se va asigura astfel cresterea grosimii continue a stratului de gaz inert si indepartarea din tanc a gazelor de hidrocarburi si a aerului.
-Indepartarea gazelor de hidrocarburi si aerului se va face printr-o tubulatura avand capatul inferior deschis la fundul tancului.
CONCLUZII :
Indiferent de metode si situatii de inertare trebuie asigurata o corecta functionare a inchizatorului hidraulic (DECK SEAL) care sa nu permita intoarcerea gazului inert in compartimentul masina (C.M.).
O atentie deosebita trebuie acordata mentinerii presiunii pozitive a gazului inert in cargo-tancuri in special in timpul operatiunilor de manipulare a marfii , a balastului sau a operatiilor de curatare a tancurilor.
PRINCIPALELE SITUATII DE INERTARE A TANCURILOR IN DIFERITE SITUATII DE EXPLOATARE
PURJAREA TANCURILOR - este un proces utilizat pentru inlocuirea unui gaz (unor gaze) in cargo-tancuri cu alte gaze (cu alt gaz).
Conductele montate in acest scop sunt numite CONDUCTE DE PURJARE.
Rezultatele cele mai bune ale procesului de purjare se obtin atunci cand gazele existente initial in tanc sunt purjate din tanc pe baza gazului introdus atunci cand acesta prezinta o densitate mai mare.
Ca situatii de inertare a tancurilor avem
1.INERTAREA INITIALA A TANCURILOR GOALE CE AU FOST -GAS FREE -.
2.INERTAREA TANCURILOR LA INCARCAREA ORI LA BALASTAREA NAVEI.
3.INERTAREA TANCURILOR LA INCARCAREA SI DEBALASTAREA SIMULTANA.
4.INERTAREA TANCURILOR INCARCATE.
5.INERTAREA PE TIMPUL DESCARCARII
6.INERTAREA PE TIMPUL DESCARCARII SI BALASTARII SIMULTANE.
7.INERTAREA LA BALASTAREA TANCURILOR
8.INERTAREA PE TIMPUL SPALARII TANCULUI SAU TANCURILOR.
1.INERTAREA INITIALA A TANCURILOR GOALE CE AU FOST -GAS FREE -, (NAVA LIBERA DE GAZE) se face obligatoriu cu respectarea tuturor normelor si regulilor de siguranta necesare a fi luate impotriva incendiilor sau exploziilor la tancuri.
Astfel toate mijloacele si instalatiile de stingerea incendiilor trebuie sa functioneze si sa fie apte de a fi folosite oricand .
Inertarea initiala se face , de regula , pana in momentul acostarii intr-o dana petroliera in vederea operatiunilor.
Pentru punerea in functiune a instalatiei de gaz inert se impune a fi respectate o serie de reguli obligatoriu
REGULI PENTRU PUNEREA IN FUNCTIUNE A INSTALATIEI DE GAZ INERT
1. Verificarea si asigurarea unei concentratii de oxigen- O2 sub 8% in gazele ce provin din procesul de ardere.
2. Sa ne asiguram ca epuratorul (SCRUBBERUL) si inchizatorul hidraulic (DECK SEAL-ul) primesc cantitatea necesara de la pompa respectiva
3. Sa ne asiguram ca dispunem de energia necesara pentru toate aparatele de comanda , de corecta functionare a alarmelor si pentru oprirea automata a instalatiei in caz de necesitate.
4. Sa testam (testarea) dispozitivelor de alarma si a celor de oprire actionate de lipsa debitului de apa (insuficienta) din Scrubber sau din Deck Seal.
5. Verificarea supapelor , valvulelor de admisie a aerului proaspat , toate elementele de inchidere a acestora astfel incat sa fie eliminata posibilitatea de patrundere a aerului fals in instalatie.
6. Controlam si deschidem valvulele pe aspiratia gazului (gazelor) de la sursa , respectiv cosul caldarii.
7. Verificarea deschiderii valvulei de aspiratie a unui ventilator asigurandu-se ca celelalte valvule a celui de-al doilea ventilator sunt inchise , adica se lucreaza cu un singur ventilator , sau o singura suflanta.
8. Punerea in functiune a ventilatorului ventilatoarelor / suflantei , testarea alarmei de defect a suflantei ventilatorului.
9. Deschiderea supapei de recirculare pentru a permite o functionare stabilizata a instalatiei.
10. Verificarea concentratiei oxigenului -O2 astfel incat aceasta sa se inscrie in limite normale , acest lucru realizandu-se intr-un interval de aproximativ 2 ore -maximum.
2.INERTAREA TANCURILOR LA INCARCAREA ORI LA BALSTAREA NAVEI
Atunci cand nava urmeaza sa execute incarcarea exista riscul aparitiei de vapori de petrol in atmosfera tancurilor sau chiar pe punte , vapori (gaze) ce pot forma amestecuri inflamabile (periculoase).
Acelasi lucru se poate intampla in cazul balastarii tancurilor ce nu au fost -GAS FREE -
(libere de gaze).
Pentru a reduce la minimum prezenta vaporilor ce pot forma amestecuri inflamabile pe punte , toate deschiderile practicate in tancurile de marfa trebuie inchise cu exceptia racordurilor de la gurile de incarcare.
Inainte de inceperea incarcarii ecranele para-scanteie plasate pe coloanele tancurilor sau dispozitivelor echivalente vor fi verificate , iar valvulele de legatura a tancurilor cu magistrala de gaz inert trebuie deschise.
Se urmareste asigurarea unei presiuni constante a gazului inert in tanc si totodata mentinerea unei concentratii de oxigen -O2 in limitele normale.
3.INERTAREA TANCURILOR LA INCARCAREA SI DEBALASTAREA SIMULTANA.
Este situatia in care CELERITATEA (VITEZA) operatiilor impune scurtarea timpului de stationare a navei in dana , in care scop in paralel cu inceperea incarcarii , se incepe debalastarea altor tancuri.
Intr-o asemenea situatie pentru securitatea operatiunilor si a navei este obligatoriu a ne asigura de creerea unor atmosfere inerte corespunzatoare in tancuri , sub 5% O2/ oxigen si valori ale presiunii de cel putin 100 mm coloana de apa/H2O peste presiunea atmosferica.
In tancurile care debalasteaza se asigura trimiterea unei cantitati de gaz inert corelate cu debitul balastului ce se debalasteaza.
4.INERTAREA TANCURILOR INCARCATE.
Aceasta situatie apare in exploatarea navelor petroliere dupa terminarea incarcarii cargo-tancurilor cu produse petroliere si dureaza tot timpul transportului marfii.
Pe toata durata voiajului spatiile de ulaj vor fi umplute cu gaz inert ce trebuie sa fie in permanenta la o presiune de cel putin 100 mm coloana de apa-H2O peste valoarea presiunii atmosferice , aceasta fiind presiunea minima.
In mod uzual , in practica , valoarea presiunii gazului inert trebuie mentinuta la valori de 600-1200 mm coloana de apa -H2O iar concentratia de oxigen-O2 sa fie de 5% sau mai putin.
5.INERTAREA PE TIMPUL DESCARCARII.
In vederea operatiilor de descarcare a produselor petroliere apare necesitatea de a reduce valoarea presiunii gazului inert in tancurile de marfa pentru a permite efectuarea masuratorilor manuale , a ulajelor tancurilor inaintea inceperii operatiilor.
Daca se va proceda astfel (reducerea presiunii gazului inert) nu este permisa efectuarea unei operatii privind marfa si nici balastarea.
De asemeni deschiderile in punte (gurile de tanc) necesare a fi deschise vor fi deschise pentru scurt timp atat cat este necesar pentru efectuarea masuratorilor.
Operatia de descarcare nu va incepe pana cand atmosfera din tanc nu este o atmosfera inertata corespunzatoare din punct de vedere calitativ si cantitativ.
Pe toata durata descarcarii concentratia de oxigen-O2 si presiunea gazului inert atat in magistral de gaz inert cat si in fiecare tanc trebuie masurata si inregistrata permanent.
Totodata se urmareste mentinerea la valori cat mai constante a concentratiei de oxigen-O2 si a presiunii gazului inert in tancuri.
Debitul pe care il asigura ventilatorul de gaz inert trebuie sa fie mai mare decat debitul pompelor de marfa utilizate la descarcare.
6.INERTAREA PE TIMPUL DESCARCARII SI BALASTARII SIMULTANE.
Si aceasta situatie apare in exploatarea tancurilor petroliere impusa de reducerea timpului de stationare a navei in dana.
Situatia trebuie privita cu atentie deosebita mai ales cand se balasteaza simultan cu descarcarea tancurilor de marfa.
Se asigura inertarea simultana a tancurilor ce se descarca cat si a tancurilor balastate , tancuri in care au fost transportate anterior produsele petroliere.
7.INERTAREA LA BALASTAREA TANCURILOR
Operatia de balastare a tancurilor poate avea loc atat in tancurile de balast segregat , inclusiv in tancul in care a fost transportat petrol (alte tancuri).
Balastarea tancurilor de balast segregat poate avea loc fara acordul terminalului , in timp ce balastarea celorlalte tancuri va incepe obligatoriu numai cu acordul terminalului , acord ce va fi obtinut in conditiile unei atmosfere inerte corespunzatoare.
In timpul balastarii , in faza initiala , OBLIGATORIU , se asigura inertarea tancului si preintampinarea fenomenului de GHEIZER.
La balastare apare pericolul electrostatic prin fenomenul de GHEIZER , deci initial balastarea se face la debit redus pana ajunge la nivelul de 1 metru , 1,5 metri.
8.INERTAREA PE TIMPUL SPALARII TANCULUI/TANCURILOR.
Spalarea se poate face cu petrol sau cu apa
Spalarea cu titei se va face in mod obligatoriu intr-o atmosfera tinuta sub control permanent pentru a se mentine in permanenta in afara limitelor de inflamabilitate .
Inainte de spalarea cu titei trebuie determinata concentratia de oxigen-O2 din tancuri. Aceste masuratori se vor face in 2 puncte si anume
La 1 metru sub punte.
La ˝ din ulaj.
Masuratorile efectuate in aceste puncte trebuie sa dea obligatoriu concentratia de oxigen - O2 sub 8% din volum , sau altfel spus mai mica de 6%.
La spalarea cu apa apare pericolul electrostatic.
PRINCIPALELE REGLEMENTARI PRIVIND GAZUL INERT , PRIVIND INSTALATIILE SI ATMOSFERA INERTA
S.O.L.A.S. - CAPITOLUL 2.2
REGULA 60 - PROTECTIA TANCURILOR DE MARFA
1. La petrolierele de 20.000 TDW sau mai mult protectia puntii principale si a tancurilor de marfa trebuie sa fie asigurata printr-o instalatie fixa de stins incendiu cu spuma pe punte si o instalatie fixa de gaz inert , Conform REGULII 61 si 62.
2. Pentru a fi considerata echivalenta instalatia propusa in locul instalatiei de stingere cu spuma pe punte trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii
A) Sa permita stingerea incendiilor ce se produc datorita combustibililor raspanditi pe punte si sa impiedice extinderea incendiului la combustibili scursi pe punte dar care nu au luat inca foc.
B) Sa permita combaterea incendiilor in tancurile avariate.
3. Pentru a fi considerata echivalenta instalatia propusa pentru inlocuirea instalatiei de gaz inert trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii :
1)sa permita prevenirea acumularii amestecurilor de gaze explozive in tancurile de marfa aflate in serviciul normal pe toata durata voiajului cat si pe timpul operatiunilor necesare (incarcare/descarcare/transfer).
2)instalatia sa fie astfel conceputa incat riscul de incendiu sau explozie datorat electricitatii statice sa fie minim.
4. Termenele limita la care prevederile de mai sus intra in vigoare
01 septembrie 1984 - pentru tancurile de 70.000 TDW sau mai mult.
01.mai.1985 - pentru petroliere cu un deplasament mai mic de 70.000 TDW.
6. Toate petrolierele ce utilizeaza un procedeu de curatire a tancurilor de marfa folosind spalarea cu titei vor fi prevazute obligatoriu cu o instalatie de gaz inert care sa corespunda cerintelor REGULII 62 si care sa fie prevazuta cu masini fixe de spalare a tancurilor.
7. Toate petrolierele prevazute cu o instalatie fixa de gaz inert trebuie prevazute cu un sistem inchis de masurare a ulajelor.
REGULA 61 INSTALATII FIXE DE STINS INCENDIU CU SPUMA PE PUNTE
Aceasta instalatie trebuie sa asigure debitarea spumei in toate zonele puntii principale a tancului/tancurilor precum si in orice tanc de marfa pentru situatia de avariere a puntii.
Instalatia de stingere a incendiului cu spuma pe punte trebuie sa functioneze simplu si rapid.
Punctul central de comanda trebuie amplasat in mod corespunzator in afara zonei tancurilor de marfa , sa fie adiacente incaperilor de locuit , usor accesibil si usor de operat in cazul declansarii unui incendiu in zonele protejate.
Substanta spumogena trebuie sa fie asigurata in cantitate suficienta si sa fie asigurat cel putin producerea intr-un interval de 20 de minute in cazul tancurilor cu instalatia de gaz inert sau cel putin 30 de minute la celelalte tancuri.
Debitul amestecului spumogen nu trebuie sa aiba o valoare mai mica decat valorile urmatoare si anume :
0,6 litri amestec spumogen pe minut si metru patrat de suprafata a puntii principale.
6,0 litri pe minut pe fiecare metru patrat de sectiune orizontala a tancului.
Minimum 3 litri pe minut pe fiecare metru patrat de suprafata protejata de tunul de spuma cel mai mare.
REGULA 62 referitoare la INSTALATIILE DE GAZ INERT.
1. Instalatia de gaz inert trebuie sa fie conceputa , construita si testata astfel incat sa mentina in permanenta o atmosfera neinflamabila in toate tancurile navei (cargo-tancuri de marfa si tancuri de slop) cu exceptia situatiilor cand aceste tancuri trebuie sa fie degazate.
In cazul in care instalatia de gaz inert nu poate indeplini cerintele impuse mai sus se va aprecia ca nu se pot efectua reparatii , descarcarea marfii , balastarea sau curatirea necesara a tancurilor.
Instalatia de gaz inert trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte :
Sa inerteze cargo-tancurile goale prin reducerea concentratiei de oxigen -O2 din atmosfera fiecarui tanc pana la un nivel la care nu poate fi intretinuta (nu poate avea loc) arderea.
Sa mentina atmosfera din orice punct , zona a fiecarui tanc de marfa la o concentratie de oxigen -O2 sub 8% pe toata durata calatoriei , sau pe tot timpul stationarii , sub operatii a navei in port.
Instalatia sa nu necesite introducerea aerului in tanc in conditii normale de lucru decat atunci cand tancul trebuie degazat.
Sa curete tancurile de marfa goale de gazele de hidrocarburi astfel incat operatia de degazare ulterioara sa nu creeze niciodata o atmosfera inflamabila in tanc.
In paragraful 3.1 din aceasta regula se arata ca instalatia trebuie sa asigure un debit de gaz inert in tancurile de marfa egal cu cel putin 125% din debitul maxim de descarcare al navei exprimat ca volum.
1.2 Instalatia de gaz inert trebuie sa asigure un debit permanent de gaz inert cu o concentratie de oxigen-O2 care sa nu depaseasca 5% la nivelul magistralei de gaz inert ce debiteaza gaz in fiecare tanc de marfa in parte.
Pe magistrala de gaz inert vor fi prevazute intre cosul caldarii si scrubber (epuratorul de gaze) valvula pentru izolarea gazelor de ardere.
Aceste valvule trebuie prevazute cu indicatoare care sa arate pozitia de inchis deschis - off on.
Se vor lua masuri pentru a mentine etanse la gaze aceste valvule si pentru a mentine scaunele valvulelor curatate de funingine.
Trebuie luate masuri de blocare a functionarii suflatorilor de funingine ale caldarilor cand aceste valvule sunt deschise.
6.1 Pentru racirea efectiva a volumului de gaz si eliminarea particulelor solide si a produsilor rezultati din arderea sulfului in mod obligatoriu se prevede (se foloseste) un epurator de gaze (scrubber).
Acesta va fi alimentat cu apa necesara fara a fi afectate (stanjenite) serviciile esentiale ale navei.
Este necesara , de asemenea , o alimentare de rezerva cu apa de racire a scrubber-ului.
6.2 Se vor prevedea filtre sau dispozitive echivalente pentru reducerea cantitatii de apa din fluxul de gaze inainte de intrarea acestora in ventilatoarele de rezerva.
6.3 Epuratorul trebuie amplasat in pupa tancurilor de marfa , a compartimentului pompelor si a coferdamului ce separa aceste compartimente de compartimentul masina/C.M..
7.1 Cele 2 ventilatoare vor asigura impreuna volumul de gaz de 125% din volumul maxim de descarcare.
7.2 Generatoarele de gaz inert vor fi prevazute obligatoriu cu 2 pompe de combustibil.
Administratia poate admite permite folosirea unei singure pompe cu conditia ca la bord sa existe suficiente piese de schimb pentru aceasta.
7.3 Instalatia de gaz inert trebuie astfel conceputa incat presiunea maxima pe care o poate realiza ventilatoarele de gaz inert sa nu depaseasca valoarea presiunii de proba a oricarui tanc de marfa. Mai mult pe tubulaturile de aspiratie si refulare vor fi prevazute dispozitive corespunzatoare de inchidere.
7.4 Suflantele/ventilatoarele vor fi intotdeauna amplasate in pupa tuturor tancurilor de marfa , a compartimentuluipompe marfa , a coferdamurilor ce separa acestea de compartimentul masina/C.M..
8. Se arata necesitatea unei atentii deosebite ce trebuie acordate la proiectarea si amplasarea epuratorului si al ventilatoarelor impreuna cu armaturile si tubulaturile lor pentru a evita scurgerea/pierderea de gaze in primul rand in incaperile inchise.
9. Arata ca pe magistrala de gaz inert va fi amplasata obligatoriu o valvula de reglare a debitului de gaze. Aceasta trebuie sa fie situata in prova peretelui spatiului protejat impotriva gazelor.
10.1 Pe magistrala de gaz inert vor fi prevazute cel putin 2 dispozitive de inchidere , din care un dispozitiv va fi hidraulic pentru a preveni intoarcerea gazelor sau a vaporilor de hidrocarburi in compartimentul masina/C.M. sau in orice spatiu protejat impotriva gazelor.
Aceste dispozitive vor fi amplasate intre valvula aratata in paragraful 9 si cea mai dinspre pupa ramificatie a tubulaturii de gaz inert
Aceste dispozitive vor fi amplasate pe puntea principala.
Necesitatea luarii masurilor de protectie a dispozitivului hidraulic de inchidere impotriva inghetului se vor prevedea sifoane sau alte dispozitive la fiecare tubulatura de alimentare cu apa (sau de drenaj) , precum si la fiecare tubulatura de detectare a presiunii care duce la spatiile protejate impotriva gazului.
Dispozitivul hidraulic de inchidere de pe punte si toate sifoanele trebuie sa previna intoarcerea vaporilor/gazelor de hidrocarburi la o presiune egala (=) presiunii de proba a cargo-tancurilor.
11.1 Magistral de gaz inert poate fi divizata in 2 sau mai multe ramificatii dupa dispozitivul hidraulic si valvula de retinere.
Magistralele de alimentare cu gaz inert vor fi prevazute cu ramificatii pentru fiecare tanc de marfa.
Ramificatiile pentru gaz inert vor fi prevazute cu valvule de inchidere sau dispozitive echivalente de comanda pentru izolarea fiecarui tanc.
Atunci cand instalatia are valvule de inchidere aceste valvule vor fi prevazute cu dispozitiv de incuiere - valvule tip FLUTURE.
Instalatiile de tubulaturi ale sistemului vor fi astfel concepute incat sa se previna acumularea apei sau a produsului.
Necesitatea asigurarii unor dispozitive care sa permita conectarea magistralei de gaz inert la o sursa exterioara de alimentare cu gaz inert.
13. MASURI NECESARE A FI RESPECTATE LA INERTAREA , PURJAREA SAU DEGAZAREA TANCURILOR DE MARFA.
LA TANCURILE DE MARFA INDIVIDUALE - tubulatura de evacuare a gazului sa fie amplasata cat mai departe de punctul de intrare a gazului inert.
Aspiratia acestei tubulaturi va fi amplasata imediat sub punte sau la o distanta de cel mult 1 metru deasupra fundului tancului.
Suprafata sectiunii transversale a tubulaturii de evacuare trebuie sa fie astfel aleasa cu o viteza de evacuare a gazelor de 20 m/s.
14.1 Vor fi prevazute una sau mai multe valvule de prevacuum (pres-vacuum) in scopul :
De a preveni realizarea unor presiuni care sa depaseasca valoarea presiunii de proba.
Pentru a preveni o presiune negativa care sa depaseasca 700 mm coloana de apa-H2O in cazul descarcarii.
Aceste valvule pres-vacuum se monteaza pe instalatia de gaz inert.
15. Vor exista obligatoriu pentru masurarea continua a temperaturii si presiunii gazului inert la sau dupa refularea ventilatoarelor atunci cand acestea sunt in functiune.
16. Necesitatea unor instrumente care sa indice continuu si sa inregistreze permanent presiunea din magistrala de gaz inert precum si continutul de oxigen-O2 din magistral de gaz inert.
Acestea vor fi amplasate in camera de incarcare/descarcare -.post. Daca nu exista acest post vor fi plasate intr-un loc accesibil ofiterului responsabil.
Suplimentar , acesti parametri trebuiesc cititi si asigurati la nivelul puntii de navigatie si in P.C.C..In P.C.C. trebuie sa existe un aparat care sa indice concentratia de oxigen-O2 din magistrala de gaz inert.
17. Se prevede necesitatea unor aparate de masura portabile pentru masurarea concentratiei de oxigen-O2 si gaze combustibile.
18. Se prevede expres asigurarea posibilitatii de reglare/etalonare a valorii zero si a valorii pana la limita maxima.
1. Analizor de oxigen -.O2 cu scala de la 0-21%.
2. Explozimetru - pentru detectarea amestecului de gaze cu scala de la 0-100% din L.F.L..
3. Aparate fixe - etalonarea analizorului de oxigen -O2 cu un flux de azot pur si se regleaza capul de scala , pentru zero % oxigen respectiv 21% oxigen.
19.1 Pentru navele construite dupa 01.februarie.1992 instalatiile de gaz inert indiferent ca sunt de tipul generator de gaz inert sau cu gaze de evacuare vor fi prevazute cu urmatoarele alarme optice si acustice care sa indice :
1. Presiunea minima a apei sau debitul minim catre epuratorul de gaze scrubber.
2. Nivelul maxim de apa in scrubber.
3. Alarma pentru detectare la nivelul ventilatoarelor.
4. Pentru concentratia de oxigen-O2 mai mare de 8%.
5. Temperatura maxima a gazului
6. Pentru detectarea sursei de alimentare cu energie a instalatiei de comanda a valvulei regulatoare de gaz si a dispozitivelor indicatoare.
7. Alarma pentru nivelul minim al apei din dispozitivul hidraulic/DECK SEAL
8. Pentru presiune mica de gaz inert , mai mica de 100 mm coloana de apa H2O.
9. Pentru presiune maxima de gaz inert , aproximativ 1200 mm coloana de apa.
Pentru INSTALATII DE GAZ CU GENERATOR AUTONOM vom avea alte alarme optice si acustice obligatorii dupa cum urmeaza
1. Alarma pentru alimentarea insuficienta cu combustibil.
2. La defectarea sursei de alimentare cu energie a generatorului.
3. Pentru defectarea sursei de alimentare cu energie a instalatiei automate de comanda.
Toate aceste alarme se amplaseaza/vor fi atat in camera de incarcare cat si in C.M. -compartimentul masina.
La bordul fiecarei nave vor fi afisate si insusite de catre toti cei interesati instructiuni detailate privind functionarea , siguranta , intretinerea si riscurile utilizarii instalatiei de gaz inert si utilizarea/aplicarea acestor instructiuni la instalatiile si operatiile privind incarcarea/descarcarea.
Mai mult aceste instructiuni trebuie sa includa procedee ce vor fi folosite in cazul defectarii sau nefunctionarii instalatiei de gaz inert.
EXPLOATAREA TANCURILOR PETROLIERE
CONSTRUCTIA TANCURILOR PETROLIERE SI A INSTALATIILOR SPECIFICE.
Din constructie un tanc petrolier trebuie sa fie mult mai rezistent datorita presiunii exercitate de marfa asupra peretilor precum si datorita faptului ca inertia masei lichide supune intreaga nava la solicitari puternice.
Partea navei destinata preluarii incarcaturii este divizata din constructie prin pereti longitudinali si transversali intr-un numar mare de cargo-tancuri.
In constructiile moderne exista 2 pereti longitudinali continui , iar peretii transversali ce delimiteaza o pereche de tancuri de alta sunt amplasati de regula la distante cuprinse intre 8,5 - 15 metri.
Un tanc este divizat in 3 parti distincte
1. Partea prova (sectiunea prova) - a tancului unde sunt amplasate tancurile de combustibil , putul lantului si tancul de coleziune prova (fore-pick).
2. Sectiunea centrala - unde sunt amplasate toate tancurile de marfa si este de 65 - 70% din lungimea totala a navei.
Coferdamul pentru asigurarea si izolarea spatiului de marfa de restul tancului.
3. Sectiunea pupa - ce cuprinde zona de amplasare a aparatului motor si intreaga suprastructura
PRINCIPALELE INSTALATII SPECIFICE LA TANCURI SUNT
1. INSTALATIA DE MARFA (INCARCARE/DESCARCARE)
2. INSTALATIA DE INCALZIRE A MARFII.
3. INSTALATIA DE VENTILARE A TANCURILOR.
4. INSTALATIA DE CURATIRE A TANCURILOR.
5. INSTALATIA DE BALAST SEGREGAT (LA TANCURI NOI).
6. INSTALATIA DE GAZ INERT.
7. INSTALATIA DE STRIP.
1. INSTALATIA DE MARFA (INCARCARE DESCARCARE)
Se compune dintr-un numar suficient de mare de pompe care sa asigure un debit de pompare la descarcare in conformitate cu cerintele navei.
Pompele de marfa sunt , de regula , pompe centrifuge ce asigura debite sporite , de ordinul a mii de m3/ora.
Aceste pompe sunt actionate de masini cu aburi (turbine cu aburi) , motoare electrice , motoare cu ardere interna sau motoare hidraulice.
Pompele de marfasunt amplasate intr-un compartiment special numit SALA POMPELOR DE MARFA , ce trebuie asigurat si ventilat in mod obligatoriu cu ocazia fiecarei operatii.
Atmosfera libera de gaze - exista un ventilator de introductie a aerului proaspat si altul de eliminare a gazelor din interior.
In camera pompelor ofiterul si capitanul trebuie sa vegheze asupra unei etanseitati perfecte.
Magistralele sau tubulaturile principale de marfa - deservesc un tronson sau mai multe de cargo-tancuri.
Instalatia de strip - este deservita de catre o pompa volumica cu piston.
Valvule tip FLUTURE - actionate hidraulic sau pneumatic.
DEGAZOR - la navele moderne se poate asigura drenarea in prima faza cu ajutorul degazoarelor (extractoare de gaze) ceea ce permite mentinerea pompelor de marfa pana aproape de terminarea operatiunii de descarcare.
2. INSTALATIA DE INCALZIRE A MARFII
O serie intreaga de produse petroliere devin vascoase sau foarte vascoase odata cu scaderea temperaturii pentru a putea fi descarcate in bune conditii este necesar ca aceste produse sa fie incalzite la diverse temperaturi.
Se poate incarca marfa , dar trebuie tinut cont de problema incadrarii si mentinerii in parametri de incalzire a marfii.
Pentru incalzirea marfii se folosesc serpentine prin care circula aburul produs si trimis de la o caldare.
- produse ALBE - nu necesita incalzirea.
- produse NEGRE - necesita incalzirea la un anumit grad de temperatura.
- produsi ca - BITUM , ASFALT - trebuie incalziti foarte bine adica la 100 - 125 C , iar tancurile de marfa sa fie perfect uscate (sa nu existe apa in tanc)
odata cu variatia temperaturii , variaza si densitatea produsului.
3. INSTALATIA DE VENTILATIE
Ca urmare a faptului ca temperatura marfii (produselor petroliere) poate la un moment dat voit sau nevoit (zone tropicale) , dilatarea faciliteaza degajarea vaporilor intr-o proportie sporita/marita dand nastere unor amestecuri inflamabile.
Daca este realizata sau se permite o ventilatie naturala , in special la produsele usoare (titeiul) , atunci vom avea pierderi foarte mari.
Daca cargo-tancurile incarcate cu asemenea produse sunt complet inchise , odata cu cresterea temperaturii marfii , vapori degajati vor exercita o presiune pe suprafata lichidului si pe toti pereti liberi ai tancului care pot ceda la un moment dat daca nu exista posibilitatea de eliminare a surplusului de gaz.
Prin ventilatie se obtine
Diminuarea controlata a oricarei presiuni excesive a produsului vaporizat.
Eliminarea in siguranta in atmosfera a vaporilor periculosi.
Posibilitatea inlocuirii cu aer a oricarui vid partial cauzat de contractia produsului la scaderea temperaturii.
Pentru asigurarea securitatii tancurilor petroliere in timpul operatiilor din terminale , in mod obligatoriu , toate deschiderile tancurilor de marfa (guri de ulaj , de vizita , etc.) vor fi asigurate cu paravane/sau site parascanteie.
Ventilatia (asigurarea ventilatiei) trebuie avuta in vedere , in mod deosebit , la operarea marfurilor usoare/produse volatile.
In functie de conditiile meteo gazele rezultate se pot dispersa in mod periculos pentru nava (aprinderi , explozii).
Sistemul de ventilatie trebuie verificat in permanenta pentru a impiedica ajungerea amestecurilor de gaze inflamabile la nivelul puntii principale.
SCHIMBUL DE INFORMATII
TERMINAL - NAVA SI NAVA - TERMINAL
Atunci cand nava urmeaza sa incarce sau sa descarce intr-un terminal este necesar un schimb de informatii.
TERMINAL - NAVA
A. LA INCARCARE
1. Tipul si calitatea (caracteristicile marfii).
2. Daca nava va incarca titei acid.
3. Daca marfa prezinta caracteristicile speciale.
4. Nava trebuie sa fie informata de valoarea temperaturii de inflamare , a punctului de aprindere si temperatura marfii in momentul incarcarii la manifold.
5. Nava trebuie sa stie calitatea si cantitatea bunkerului ce urmeaza a fi preluat.
6. Ce cantitate de marfa trebuie incarcata.
7. Ordinea de incarcare , in cazul mai multor sorturi de marfa.
8. Valoarea maxima a ratei de incarcare si presiunea de pompare.
9. Sistemul de comunicatii ce trebuie asigurat pe toata durata operatiei precum si controlul si semnalele pentru stopul de urgenta/avarie.
B. LA DESCARCARE NAVA VINE LA DESCARCARE
1. Aprobarea terminalului pentru descarcarea marfii.
2. Ratele maxime de descarcare.
3. Presiunea maxima admisa la nivelul conexiunii terminal - nava precum si daca la instalatia de la uscat marfa este luata/preluata de pompe intermediare sau daca este primita/data in rezervoare.
4. O serie de restrictii impuse de specificul si caracteristicile terminalului.
5. Un sistem de comunicatii facil , in care sa se stabileasca de la inceput semnalul STOPULUI DE URGENTA/AVARIE.
6. Modul de acces si de circulatie a echipajului , precum si restrictii impuse de terminal pentru nava (echipaj) - accesul de la bord.
NAVA - TERMINAL
Inaintea inceperii operatiunilor ofiterului responsabil are obligatia de a anunta terminalul despre numarul si amplasarea cargo-tancurilor de marfa , de balast , de bunker si de o serie de informatii astfel :
A. LA INCARCARE
1. Detalii despre ultima marfa transportata.
2. Starea tancurilor de marfa si a instalatiilor de marfa.
3. Daca tancurile au fost curatate si prin ce metoda.
4. Rata maxima de incarcare , debitul maxim acceptat de catre nava.
5. Ratele normale de incarcare (valorile normale ale debitului).
6. Presiunea maxima acceptata la manifoldul navei.
7. Cantitatea de marfa solicitata si acceptata a fi incarcata de catre nava.
8. In cazul ambarcarii mai multor sorturi de marfa sa arate ordinea de incarcare si dispunerea lor in cargo-tancuri (sorturi de marfa).
9. Cantitatea de bunker necesara.
10. Temperatura maxim acceptata a marfii.
11. Cantitatea si calitatea sau tipul balastului si dispunerea lui la bord.
12. Timpul necesar debalastarii.
13. Cantitatea si dispunerea slopului in tancurile de slop si natura acestuia.
B. LA DESCARCARE (NAVA LA DESCARCARE)
1. O specificatie cat mai exacta privind calitatea marfii existente la bord.
2. Cantitatea de marfa existenta la bord.
3. Temperatura marfii in momentul sosirii navei.
4. Caracteristici ale marfii ce impun o atentie deosebita la manipularea acesteia.
5. Punctul de inflamabilitate al marfii.
6. Daca nava contine titei acid.
7. Dispunerea marfii in tancuri.
8. Cantitatea si dispunerea slopului la bord.
9. Orice modificari ale ulajelor (valorilor ulajelor) in momentul sosirii navei la descarcare fata de momentul final al incarcarii.
10. Valorile maxime ale ratei de descarcare si valoarea presiunii.
11. Daca la sfarsitul operatiei de descarcare va efectua spalarea partiala cu titei sau totala.
12. Timpul , momentul inceperii balastarii si durata operatiei de balastare a navei.
PLANUL DE INCARCARE - DESCARCARE
PLANUL DE INCARCARE APROBAT va cuprinde
1. -Succesiunea de incarcare avand in vedere debitul , evitarea contaminarii marfii , curatarea tubulaturii de incarcare si asigurarea unei bune asiete (corecte) a tancului
2. -Valorile maxime ale ratei de incarcare.
-Valorile normale ale ratelor de incarcare.
-Ratele in perioada de ulaj.
-Timpul de oprire normala a incarcarii.
3. -Metodele de ventilare pentru evitarea aparitiei gazelor la nivelul puntii in care scop trebuie tinut cont de valoarea presiunii reale de vapori a marfii , controlul atmosferei pe timpul incarcarii.
4. -Planul va mai contine procedura de oprire a incarcarii in caz de avarie.
PLANUL DE DESCARCARE - se stabileste in urma schimbului de informatii intre nava si terminal , si va cuprinde
1. Succesiunea de descarcare a cargo-tancului pentru care avem in vedere
Caracteristicile pomparii debit si presiune de refulare.
Posibilitatea de evitare a contaminarii marfii.
Modul si efectuarea curatirii tubulaturii in vederea descarcarii.
Daca se executa spalarea cu titei.
Daca pot aparea operatiuni ce pot influenta ratele de descarcare planificate.
2. Ratele de descarcare la valori maxime si minime.Acestea pot fi conditionate functie de
Natura marfii ce va fi descarcata.
Dispunerea si capacitatea instalatiei de incarcare descarcare.
Presiunea maxima permisa si rata maxima de curgere la nivelul tubulaturii (conexiunii) nava - uscat.
Precautii pentru evitarea pericolului electrostatic.
Sa se prevada orice alte limitari ce pot afecta ratele de descarcare.
3. Procedura de OPRIRE IN CAZ DE URGENTA.
OPERATIA DE INCARCARE
Incepe prin pregatirea navei , ce consta in principal in curatirea tancurilor de marfa , verificarea pompelor , a sistemului de tubulaturi , verificarea functionarii valvulelor , verificarea garniturilor si a tuturor sistemelor de etansare a tancurilor de marfa..
Dupa aceste inspectii (controale) se vor sigila valvulele in pozitia de lucru ceea ce trebuie specificat in registrul de incarcare al ofiterului responsabil.
Daca nava urmeaza sa incarce o marfa ce necesita incalzirea se va proceda si la verificarea atenta a serpentinelor de incalzire.
Inspectia finala ce se executa la tancurile de marfa , daca totul este in regula , va duce la ELIBERAREA - CERTIFICATULUI DE LIBERA INCARCARE / FREE LOADING.
Incarcarea navei se va face numai dupa ce a fost intocmit un cargo-plan de catre comanda navei , in speta comandantul sau capitanul secund , pe baza datelor furnizate de incarcator :
Denumirea produsului.
Greutatea produsului specifica la 15 C 60 F.
Cantitatea de marfa ce urmeaza a fi incarcata din fiecare sort lot in parte .
Temperatura marfii in rezervoarele de la uscat din care urmeaza sa se faca incarcarea.
Greutatea specifica vascozitatea marfii la temperatura de livrare.
Portul de destinatie pentru fiecare lot (partida de marfa) in parte.
Densitatea produsului.
Intocmirea Cargo-Planului este o operatie minutioasa ce trebuie sa rezolve o serie de probleme si conditii :
Asigurarea unei bune stabilitati a navei.
Cargo-Planul sa asigure o asieta corespunzatoare astfel incat nava sa se poata deplasa in conditii de siguranta.
Asigurarea unei rezistente longitudinale corecte prin amplasarea judicioasa a marfii in fiecare acrgo-tanc.
Sa aiba in vedere ordinea normala de descarcare in functie de pozitia porturilor de descarcare.
In cazul mai multor sorturi de marfa trebuie avut in vedere ca dupa fiecare descarcarea fiecarui sort , nava trebuie sa aiba o buna stabilitate , o buna rezistenta longitudinala si o asieta corespunzatoare eliminand la maximum manevrele suplimentare de marfa.
Masuri pentru eliminarea riscului de contaminare a loturilor de marfa.
In cazul ambarcarii a 2 sau mai multe sorturi/loturi de marfa , produsele cu grad scazut de inflamabilitate vor fi pozitionate inspre pupa si cele cu inflamabilitate mare/ridicata spre prova.
In final o schita in care apar toate spatiile de incarcare cu dispunerea fiecarui sort si cantitatea de marfa in cargo-tancuri.
Pentru a asigura o buna desfasurare a operatiunilor de incarcare se impune respectarea urmatoarelor masuri
Inchiderea capacelor la tancurile de marfa.
Amplasarea sitelor de protectie la gurile de ulaj.
Deschiderea sigurantelor la instalatia de aerisire a tancurilor de marfa pentru spre a se face posibila evitarea aparitiei suprapresiunilor in tancuri.
Masuri pentru prevenirea scanteilor la cosul de evacuare al masinilor inclusiv bucatarie.
Se interzice accesul persoanelor la bord , circulatia pe punte fiind permisa numai turei de serviciu.
Se verifica si se asigura continuitatile electrice pentru impiedicarea acumularii de electricitate statica.
In finalul operatiei de incarcare pentru realizarea cat mai exacta a ulajelor prestabilite , nava solicita incarcatorului reducerea vitezei de incarcare pana la maxim 50% din rata initiala/normala , completarea si definitivarea ulajelor finale se face de regula de la pupa catre tancurile dinspre prova.
Odata terminata incarcarea cu valorile ulajelor finale si cu ajutorul tablelor de calibrare a navei se intocmeste RAPORTUL DE ULAJ "ULLAGE REPORT" , care reprezinta STAREA FINALA REALA IN MOMENTUL TERMINARII INCARCARII NAVEI.
La sosirea in portul de descarcare se procedeaza la efectuarea masuratorilor privind cantitatea de marfa masurandu-se si temperatura marfii in fiecare cargo-tanc.
La aceste masuratori participa atat ofiterii de la nava cat si un reprezentant al primitorului marfii.
Cu aceeasi ocazie se iau si probe din fiecare tanc de marfa in cel putin 2 exemplare /randuri.
Pentru a asigura descarcarea in bune conditiuni in cazul produselor vascoase este necesara obligatoriu incalzirea acestora pentru a le fluidiza in mod corespunzator .
Incalzirea trebuie sa se faca din timp , temperatura in tancuri urmand a fi mentinuta in concordanta cu conditiile de livrare astfel ca in momentul intrarii navei in dana de descarcare , aceasta sa poata incepe descarcarea marfii imediat dupa controlul de sosire.
Si descarcarea se face dupa un plan de descarcare , astfel incat descarcarea in mod uzual incepe prin linii comune de aspiratie. Se descarca mai intai tancurile laterale urmarindu-se descarcarea tancurilor cu linii de aspiratie mai lungi de unde aspirarea se poate face mai greu suplimentand-o prin alimentarea cu linii de aspiratie mai scurte.
Pe tot timpul operatiilor nava trebuie sa fie apupata deoarece sala pompelor de marfa este spre pupa.
La navele moderne si operatia de descarcare este supravegheata/condusa din camera de incarcare/descarcare prin urmarirea liniilor de descarcare in conformitate cu planul de descarcare stabilit de secund si aprobat de comandant.
Pe timpul DESCARCARII se iau urmatoarele MASURI :
Semnalizarea situatiei ca nava opereaza cu produse petroliere.
Se pregateste si se lasa la pick o parama metalica/remorca atat la pupa cat si la prova.
Se lasa peste bord o scara de pilot.
Pompele de marfa vor fi supravegheate permanent.
Circulatia in castel se va face (va fi permisa) pe o singura usa si toate usile de acces vor fi in permanenta inchise.
Fumatul va fi permis numai in locurile special amenajate si aprobate de catre comandant.
Toate mijloacele si instalatiile P.S.I. sa fie verificate , apte si pregatite pentru a fi folosite imediat.
Accesul la bord este permis numai persoanelor in interes de serviciu.
Se vor lua toate masurile spre a impiedica o eventuala deversare a petrolului in mare.
Capacele la tancuri verificate pentru a fi corect inchise si etanse.
Pe tot timpul descarcarii vor fi supravegheate si controlate legaturile navei cu uscatul.
Vor fi supravegheate controlate tubulaturile flexibile bratele de racord cu instalatia terminalului.
Se va asigura o legatura permanenta intre nava si primitorul marfii , acest lucru realizandu-se printr-un reprezentant al terminalului.
Intreaga operatiune de descarcare/incarcare trebuie sa se faca sub supravegherea atenta a ofiterului responsabil care pe tot timpul serviciului sau trebuie sa ia toate masurile pentru evitarea riscurilor si reducerea pe cat posibil a timpului total de operare.
DEBALASTAREA SI CALATORIA IN BALAST
O balastare corecta impune o dispunere judicioasa a balastului la bord care trebuie sa corespunda urmatoarelor cerinte :
Sa asigure navei o buna stabilitate.
Sa asigure o buna comportare a navei in timpul marsului.
Sa se elimine sau sa se reduca la maximum suprafetele libere in tancurile navei.
Sa se asigure o asieta corespunzatoare astfel incat elicea navei sa fie tot timpul imersata.
Balastarea trebuie astfel efectuata astfel incat sa fie reduse sau evitate
vibratiile navei.
-. Sa se asigure o buna rezistenta longitudinala a navei.
-. Sa fie posibila curatarea unor tancuri de marfa si spalarea lor daca situatia impune acest lucru.
Operatia de balastare la tancuri se poate face in mai multe variante
1. Balastarea tancurilor centrale si una sau 2 perechi laterale. Aceasta varianta este buna in caz de avarie si pentru asigurarea curatirii si spalarii unor tancuri.
2. Balastarea unor tancuri centrale si unor tancuri laterale din 2 in 2 (adica 1+3+5 ect.). Aceasta varianta permite curatarea si spalarea tancurilor ramase goale.
3. Balastarea sub forma de sarpe - cel mai des folosita pentru ca da o buna stabilitate a navei si asigura curatirea si spalarea usoara a tancurilor de marfa.
Indiferent de varianta adoptata , la balastare , nu trebuie sa existe o concentratie a greutatilor nici inspre extremitati si nici spre centrul navei deoarece ea poate da nastere la tensiuni puternice , forte taietoare si momente de incovoiere mari.
