|
|
|
Depresiunea Colinara a Transilvaniei
Asezare: in centrul tarii, fiind inconjurata de lantul Muntilor Carpati
Limite: Dealurile de Vest si grupa nordica a Carpatilor Orientali (N-V), Carpatii Orientali (E), Carpatii Meridionali (S),
Muntii Apuseni (V).
Caracteristici:
altitudini medii de 500-700 m, mai ridicate in E (1080 m in Dl. Becheci din Subcarpatii Tarnavelor);
relieful dezvoltat pe roci moi (argile indeosebi);
sunt frecvente alunecarile de teren in Campia Transilvaniei si Pod. Tarnavelor;
exista o zona de depresiuni si dealuri submontane pe margine si o zona de podis in mijloc (Pod. Transilvaniei);
in centru stratele sunt boltite sub forma de domuri (ce contin gaz metan);
- pe marginile din E si V, in cutele diapire apare sare;
- comunica cu exteriorul prin vaile Oltului, Muresului si Somesului;
Subdiviziuni
1. Depresiuni si dealuri submontane
In vest In sud In est -Subcarpatii Transilvaniei
- Culoarul Alba Iulia-Turda (pe Mures si Aries) - Dep.Fagaras (pe Olt) - Subcarpatii Lapusului
- Dep. Iara - Dep.Sibiu (pe Cibin) - Subcarpatii Bistritei
- Dl. Feleac - Subcarpatii Muresului
- Dep. Almas (pe Almas si Agrij) - Subcarpatii Tarnavelor
- Subcarpatii Homoroadelor
2. Podisul Transilvaniei
- Podisul Somesan (dincolo de culoarul celor doua Somese)
- Campia Transilvaniei (intre Mures la S si Culoarul celor doua Somese la N)
- Podisul Tarnavelor (la sud de Mures)
Clima climat de dealuri
- temperatura medie de 6-10sC
- precip. de 500-700 mm (centru) si 800 mm/an (E)
- influente oceanice
Apele
Oltul , Muresul, Somesul
lacuri formate in masive de sare: L. Ursu (langa Sovata), L. Ocna Sibiului, L. Ocna Mures, L. Ocna Dej
- iazuri: L. Geaca, L. Zau de Campie
Vegetatia. Se caracterizeaza prin etajarea speciilor vegetale dupa altitudine. Specifica este zona de padure
a) Padurea Dominant este etajul stejarului (sub 500 m) alcatuit din: cer, garnita, stejar pedunculat (la partea inferioara) si gorun (la partea superioara). Se adauga alte specii: carpen, ulm, tei.Etajul fagului apare la peste 500 m si la contactul cu muntele; format din fag.
Etajele nu sunt strict delimitate, formand paduri de amestec.
c) Vegetatia azonala. In lungul vailor, datorita umezelii persistente, apare o vegetatie specifica, de lunca, compusa din: stuf, papura, rogoz, cu palcuri de salcii, plop, arin.
Soluri : argiluvisoluri
