|
|
|
Etimologic, termenul demografie provine din limba greaca: demos - popor, populatie si graphe - a desemna, a scrie, a descrie. Prin urmare, demografia ar insemna descrierea populatiei.
Incercand sa definim demografia, vom spune (cf. V. Trebici) ca aceasta este o stiinta ce are ca obiect populatiile umane, pe care le studiaza sub principalele lor aspecte privind numarul si repartizarea geografica, strutura dupa diferite caracteristici demografice si socio-economice, evolutia lor, precum si factorii ce determina schimbarile numarului si structurii, in scopul evidentierii regularitatilor (legitatilor) dupa care se produc fenomenele demografice.
Pentru a-si atinge scopul, demografia foloseste cu precadere metode cantitative/statistice, modele si metode matematice.
Demografia a aparut odata cu statistica, desprinzandu-se treptat de sub "tutela" ei, pentru a deveni o stiinta autonoma.
Distingem doua abordari ale demografiei: una ingusta (pe care o regasim si sub urmatoarele denumiri : demografie pura ; demografie formala ; analiza demografica) si una mai larga (intalnita si sub terminologia : demografie sociala ; studiu al populatiei). In sens ingust, corespunzand specificitatii obiectului ei, demografia studiaza, cu metode statistico-matematice, populatiile umane, concentrandu-si atentia asupra fertilitatii, mortalitatii si migratiei, iar in sens larg, corespunzand caracterului interdisciplinar al obiectului ei, studiaza, in plus, mobilitatea sociala, structura socio-economica a populatiei si factorii socio-economici care influenteaza fenomenele demografice, precum si raportul reciproc dintre populatie si economie.
Termenul de demografie a fost folosit pentru prima data de catre demograful si statisticianul francez Achille Guillard (1790-1876), in lucrarea Elements de statistique humaine ou démographie comparée (Paris, 1855). Acesta spunea: "Demografia descrie masele cu ajutorul numerelor si dupa sfera pe care ele o acopera. Ea are principiile sale proprii ca orice alta stiinta nascuta din observatii pozitive, principii ce se sprijina exclusiv pe legea numerelor mari sau pe calculul probabilitatilor."
Termenul demografie a fost propus de catre demograful francez Emile Levasseur (1829-1911) , in 1878, la cel de-al doilea Congres International de Igiena si Demografie, pentru a inlocui denumirile de statistica, fizica sociala, teoria populatiei s.a. Lucrarile Congresului International de Igiena si Demografie de la Geneva (1882), aparute in 1883, includ pentru prima data oficial conceptul de demografie.
Demografia ca stiinta, insa, s-a nascut cu mult mai inainte. Istoricii demografiei sunt de acord ca intemeietorul ("parintele") acestei disciplinei este britanicul John Graunt (1620-1674), fondator, impreuna cu William Petty (1623-1687), al scolii de aritmetica politica. La Londra, in 1662, Graunt a elaborat celebra lucrare Natural and political observations made upon the bills of mortality chiefly with reference to the government, religion, trade, growth, air, diseases etc. of the City of London (Observatii naturale si politice facute pe baza listelor de mortalitate, in special cu referire la guvernare, religie, comert, crestere, aer, boli etc. din orasul Londra). Lucrarea mai sus amintita marcheaza constituirea demografiei ca stiinta, datorita analizei stiintifice, de mare ingeniozitate, pa care o intreprinde autorul si care-i permite sa stabileasca regularitati si legitati in producerea unor fenomene demografice (de exemplu, mortalitatea), sa foloseasca metode de estimare a populatiei, sa faca predictii pe baza unui material statistic relativ redus, sa intuiasca caracterul dual - biologic si social - al fenomenelor demografice.
In conceptia demografilor romani din anii '80 ( Vladimir Trebici s.a.), populatia este un sistem ale carui stari sunt definite nu numai de parametrii demografici (natalitate, mortalitate), ci si de cei sociali, educationali, economici, sanitari.
In baza teoriei generale a sistemelor (Ludwig von Bertalanffy), populatia poate fi reprezentata ca sistem demografic relativ autonom. Distingem, pe de o parte, populatia de tip inchis, iar, pe de alta, cea de tip deschis.
Ca populatie de tip inchis, intrarile sunt reprezentate de nasteri (N), iar iesirile de decese (M).
La populatia de tip deschis, sistemul demografic al populatiei are drept intrari nasterile (N) si imigrarile (I), iar ca iesiri decesele (M) si emigrarile (E).
Potrivit sistemului si caracteristicilor sale, populatia nu se confunda cu suma subsistemelor sale sau a persoanelor care o compun ; intregul este mai important decat partile, deoarece intervin structurile, conexiunile si functionarea sistemului.
Indiferent cum privim populatia ( inchisa sau deschisa), ea nu este izolata, ci se afla intr-o permanenta interactiune cu "mediul", cu celelalte sisteme.
Constatarile in legatura cu populatia ca sistem demografic si populatia in raport cu alte sisteme sunt importante pentru definirea demografiei si delimitarea obiectului sau de studiu.
