Documente noi - cercetari, esee, comentariu, compunere, document
Documente categorii

Variatii ale valorii efective a tensiunii

Variatii ale valorii efective a tensiunii


1. Caderi de tensiune in regim normal


Variatia tensiunii in diferitele puncte ale retelei se datoreaza in principal caderilor de tensiune pe linii si transformatoare, marimi variabile datorita modificarii circulatiilor de puteri si chiar a configuratiei schemei (impedantele longitudinale si admitantele transversale) de functionare a retelei.

Valoarea tensiunii depinde in principal de regimul puterilor reactive. In plus, multe din instalatiile de compensare a puterii reactive sunt fixe, ceea ce nu da posibilitatea urmaririi consumului de putere reactiva, conform curbelor de sarcina. Mai este posibil ca mijloacele de compensare, chiar variabile fiind, sa nu fie dimensionate corespunzator. In ceea ce priveste timpul de raspuns al echipamentelor de compensare, acesta poate interveni, de asemenea, in calitatea compensarii puterii reactive.



Alte perturbatii care afecteaza calitatea tensiunii isi au originea in instalatiile consumatorilor.

In figura 4.2 se prezinta schema de alimentare si diagrama fazoriala corespunzatoare alimentarii consumatorului B, in regim normal de functionare. Fazorul UB al tensiunii pe bara B





a

b

Fig.  Schema de alimentare (a) si diagrama fazoriala (b) corespunzatoare alimentarii consumatorului B, in regim normal de functionare


se ia ca referinta, astfel ca tensiunea pe barele statiei A de alimentare (nodul sursa) este data de relatia:

, (4.1)

in care  este caderea de tensiune fazoriala pe linia A. In complex, expresia caderii de tensiune are forma

, ()


in care reprezinta componenta longitudinala (partea reala) a caderii de tensiune pe linia AB, iar  - componenta transversala (partea imaginara) a caderii de tensiune pe linia AB. Explicitand componenta longitudinala a caderii de tensiune in raport cu curentul de linie I, parametrii RAB, XAB ai liniei si defazajul j dintre tensiune si curent se obtine


(4.3)

sau

, (4.4)


in care P si Q reprezinta puterile activa, respectiv reactiva, care circula prin linia AB.

Analog, pentru componenta transversala avem relatia:


. (4.5)


Caderea de tensiune exprimata procentual, in cazul in care se neglijeaza componenta transversala a caderii de tensiune, este:

, (4.6)

iar in plus, daca RAB<<XAB, se poate scrie pentru abaterea procentuala a tensiunii relatia:

, (4.7)


ceea ce evidentiaza preponderenta influentei pe care o are variatia de putere reactiva asupra variatiilor de tensiune.

Din punct de vedere al influentei exercitate asupra retelelor de alimentare cu energie electrica, consumatorii se incadreaza in urmatoarele tipuri:

- consumatori cu sarcina relativ constanta in timp (pompe, ventilatoare, iluminat s.a.);

- consumatori care functioneaza cu socuri de sarcina (motoare cu porniri repetate, laminoare, prese s.a.);

- consumatori deformanti (avand cuptoare electrice cu arc, transformatoare saturate, echipamente tip mutatoare, aparate de sudura s.a.);

- consumatori cu racordare nesimetrica la reteaua trifazata (datorita echipamentelor de tractiune, de sudare, a cuptoarelor de inductie alimentate la frecventa retelei s.a.).


2. Pornirea motoarelor electrice


Amplitudinea variatiei de tensiune depinde de un set de factori cum sunt : nivelul tensiunii, marimea sarcinii aflata in functiune pe bare anterior pornirii, puterea motorului care porneste, caracteristicile retelei de alimentare, durata pornirii. Dupa cum este cunoscut, curentul de pornire al motoarelor Ip se exprima ca multiplu al curentului nominal In prin relatia


Ip = l In ,  (4.8)


l reprezentand curentul relativ de pornire, specific tipului de motor si metodei de pornire, putand atinge valori de (7÷9) ori valoarea curentului nominal.

Pentru a incadra variatia tensiunii provocata de pornirea motorului intr-una din tipurile de perturbatii - abatere, fluctuatie sau chiar gol de tensiune, este necesar sa se aprecieze nu numai valoarea caderii de tensiune, dar si durata procesului de pornire si frecventa pornirilor.

Durata pornirii este determinata de puterea motorului, cuplul mecanic rezistent, turatia de regim, momentul de inertie a ansamblurilor motor - mecanism angrenat in miscare si metoda de pornire. Frecventa pornirilor este determinata de necesitatile procesului tehnologic.

aeronautica

constructii






Upload!

Trimite cercetarea ta!
Trimite si tu un document!
NU trimiteti referate, proiecte sau alte forme de lucrari stiintifice, lucrari pentru examenele de evaluare pe parcursul anilor de studiu, precum si lucrari de finalizare a studiilor universitare de licenta, masterat si/sau de doctorat. Aceste documente nu vor fi publicate.