|
|
|
In Romania exista o multitudine de programe de protectie sociala atat sub forma de transferuri banesti (pensii, alocatii, ajutoare, indemnizatii), cat si servicii (masuri active de combatere a somajului, cantine sociale, camine pentru batrani si pensionari etc.). Transferurile banesti detin cea mai mare pondere din totalul fondurilor destinate protectiei sociale. Programele de protectie sociala sub forma de transferuri banesti pot fi grupate in trei mari categorii: asigurari sociale, alocatii familiale si prestatii de asistenta sociala. Dintre acestea, asigurarile sociale reprezinta cea mai importanta componenta in totalul transferurilor banesti.
Asigurarile sociale sunt transferuri acordate pe baza contributiei de asigurari sociale si aparitiei unei situatii bine precizate cum ar fi varsta inaintata, somaj, boala sau pierderea capacitatii de munca, maternitate. Asigurarile sociale cuprind pensiile, ajutoarele acordate in cazul incapacitatii temporare de munca, ajutoare pentru prevenirea imbolnavirilor, refacerea si intarirea sanatatii, ajutoare acordate salariatilor si pensionarilor pentru decese si proteze, indemnizatiile de maternitate si ingrijirea unui copil bolnav, concediul platit pentru cresterea copilului pana la varsta de 2 ani, ajutorul de somaj, alocatia de sprijin pentru somerii de lunga durata, platile compensatorii. Transferurile din sistemul de asigurari sociale sunt finantate de bugetul asigurarilor sociale de stat (pensiile si celelalte drepturi de asigurari sociale) si bugetul pentru plata ajutorului de somaj (ajutoarele pentru someri, absolventi si disponibilizati prin concedieri colective).
Pe categorii de programe, cel mai important il constituie pensiile. Sistemele de pensii au drept obiectiv principal asigurarea unui venit de inlocuire permanent peste o anumita varsta (pensia pentru limita de varsta) si protectia in eventualitatea unor situatii deosebite generatoare de incapacitate temporara de munca, precum accidente de munca, boli profesionale sau deces in familie (pensia de invaliditate sau de urmas). De asemenea, pensiile pot contribui la reducerea saraciei si la redistribuire, desi aceste obiective nu sunt prevazute in mod expres.
Tipuri de pensii
In Romania exista 3 tipuri principale de pensii:
Pensii pentru munca depusa si limita de varsta ( cu sau fara vechime integrala in munca);
Pensii pentru invaliditate;
Pensii de urmas.
Criterii de acordare
Pensiile pentru limita de varsta (vechime complta sau incomplta) se acorda in functie de 3 criterii. Primul este numarul de ani de contributie la fondul de asigurari sociale. Pensia pentru limita de varsta si vechime integrala se acorda barbatilor care au contribuit la sistemul de asigurari sociale cel putin 30 de ani si femeilor care au contribuit cel putin 25 de ani. Pensia pentru limita de varsta si vechime incompleta se acorda pentru o vechime in munca de cel putin 10 ani.
Al doilea criteriu il constituie implinirea "varstei legale de pensionare . Aceasta este in mod normal de 62 de ani pentru barbati si de 57 pentru femei. La cerere, la varsta de 60 de ani (barbatii) si 55 de ani (femeile) pot beneficia de pensie pentru limita de varsta si vechime integrala, daca au contribuit la asigurarile sociale cel putin 30 de ani barbatii si, rspectiv, 25 de ani femeile.
In al treilea rand, exista o serie de derogari de la primele 2 criterii, ceea ce permite unor beneficiari sa se bucure de aceste prestatii mai devreme (pensionare inainte de termen). Pot beneficia anticipat de pensie asiguratii care au lucrat in conditii grele, somerii de lunga durata, femeile care au nascut si crescut cel putin 3 copii si persoanele cu diverse forme de handicap (nevazatorii de exemplu).
Finantare si organizare
Finantarea pensiilor se face din mai multe fonduri: Fondul Asigurarilor Sociale de Stat, Fondul pentru Pensie Suplimentara, Fondul de pensii pentru Agricultori si fondurile de pensii independente, pe profesii (magistrati de exemplu). Fondul asigurarilor sociale de stat, care este si principalul fond, colecteaza o contributie de asigurari sociale obligatorii, pe care angajatorul o achita in numele angajatilor. Cuantumul contributiei de asigurari sociale este diferentiat in functie de "grupa de munca" (30%, 35% si 40% din fondul de salarii). La fondul de pensii ale agricultorilor se aduna contributiile voluntare ale agricultorilor (castigurile asigurate nu pot fi mai mici de 60% din salariul minim pe economie) si o contributie obligatorie de 2-4% din veniturile realizate de agentii economici care produc, industrializeaza si comercializeaza produse agricole.
O persoana nu poate primi decat o singura pensie integrala de asigurari sociale de stat (unicitatea pensiei). Legea prevede, de asemenea, inadmisibilitatea cesiunii pensiei, mai precis, a dreptului la pensie, neimpozabilitatea pensiei si imprescriptilitatea dreptului la pensie. Cererile in fata oricaror organe, care au ca obiect stabilirea unui drept la pensie, precum si toate actele procedurale in legatura cu acest drept, sunt scutite de orice fel de taxe de timbru.
Pensia pentru munca depusa si limita de varsta
Pensionarea pentru munca depusa si limita de varsta este posibila in 2 modalitati
Ca exceptie, pentru salariatii care au lucrat in coditii deosebite de munca, incadrati in grupele I sau II de munca, situatia este diferita. Astfel, potrivit art. 9 din Hotararea Guvernului nr. 267/1990 pensionarea pentru limita de varsta si vechime in munca a personalului din unitatile miniere se face in alte conditii, acestia putand iesi la pensie chiar dupa 5 ani de munca in subteran sau 10 ani de munca in cariere. Perioada in care pensionarii pentru invaliditate de gradul III au lucrat cu jumatate de norma in unitatile miniere se considera vechime in munca echivalenta unei norme intregi.
In conformitate cu prevederile art. 10 din Decretul-Lege nr. 98/1990, personalul din unitatile de cai ferate care are o vechime de 20 de ani in locuri ce se incadreaza pana la data de 1 martie 1990 in grupa a II-a de munca, poate fi pensionat la implinirea varstei de 50 de ani atat pentru barbati cat si pentru femei.
Tinandu-se seama de situatia nevazatorilor, acestia primesc pensie integrala pentru munca depusa, daca au o vechime de cel putin 15 ani barbatii si 10 ani femeile la implinirea varstei de 50 de ani barbatii si 45 de ani femeile.
La stabilirea dreptului le pensie, in afara de varsta, se iau in considerare mai multe elemente sau criterii. Primul dintre acestea este vechimea in munca. Regula generala este aceea ca prin vechime in munca se intelege timpul cat o persoana a fost incadrata in baza unui contract de munca. Constituie vechime in munca si timpul in care un salariat si-a intrerupt activitatea deoarece
Trebuie sa se mai tina cont de urmatoare precizari
Potrivit Decretului-Lege nr. 51/1990, timpul cat sotia salariata lipseste din tara, pentru a-si urma sotul trimis in misiune permanenta in strainatate constituie vechime in munca si se ia in considerare la stabilirea pensiei si a celorlalte drepturi ce se acorda in raport de vechimea in munca.
Un alt element care se ia in considerare la stabilirea pensiei este salariul de baza. Prin aceasta se intelege media din 5 ani lucrati consecutiv, la alegere, din ultimii 10 ani de activitate, a salariului de baza si a urmatoarelor
La stabilirea dreptului la pensie se ia in calcul si sporul de vechime neintrerupta in aceeasi unitate.
Un alt element de care se tine seama este grupa de munca. Potrivit prevederilor Decretului-Lege nr. 114/30 martie 1990 privind incadrarea unor categorii de salariati in grupele I si II de munca si a Ordinelor Ministerului Muncii si Protectiei Sociale, Ministerului Sanatatii si Comisiei Nationale de Protectie a Muncii nr. 50, 100 si 125/1990, locurile de munca se incadreaza in grupele I si II de munca, tinandu-se seama de conditiile deosebite de munca concrete in care isi desfasoara activitatea salariatii respectivi, in raport de nivelul normelor existente, conditiilor nefavorabile de microclimat, suprasolicitare fizica sau nervoasa, risc deosebit de explozie, iradiere sau infectare, etc.
Incadrarea in grupele I si II de munca se va face in situatia in care, cu toate masurile luate de unitate pentru normalizarea conditiilor de munca, nivelul noxelor existente la locurile (activitatile, meseriile, functiile) prevazute in aceste grupe depaseste nivelul maxim admis prevazut de lege. Nominalizarea persoanelor care se incadreaza in grupele I si II de munca, se face de catre conducerea unitatilor impreuna cu sindicatele din aceste unitati.
Cuantumul pensiei se determina in procente din salariul diferentiat pe transe de salarii si grupe de munca stabilite potrivit legii.
Se mai prevede ca persoanele care au o vechime totala in munca mai mare de 30 de ani barbatii si 25 de ani femeile, beneficiaza, pentru fiecare an in plus din primii 5 ani, de un spor la pensie de 1% si pentru fiecare an in plus peste 5 ani de un spor de 0,5% din salariul folosit la calcularea pensiei
Pensia pentru pierderea capacitatii de munca din cauze de accident de munca, boala profesionala sau din cauza unei alte boli
Elementul care se ia in considerare la stabilirea acestei categorii de pensii, in afara de salariu, vechimea in munca si grupa de munca, este gradul de invaliditate. Potrivit legii si Decretului nr. 216 1977, exista 3 grade de invaliditate, care se definesc dupa cum urmeaza
Beneficiaza de pensie si persoanele care si-au pierdut total sau partial capacitatea de munca in timpul si din cauza indeplinirii obligatiilor militare ori a sarcinilor de stat sau publice, precum si elevii si studentii, in timpul efectuarii practicii profesionale.
Conform art. 25 din Legea nr. 3/1977, calcularea cuantumului pensiei corespunzatoare gradului I de invaliditate se face, in esenta, pe baza acelorasi criterii, respectiv pe transe de salarii si perioade de vechime, cu precizarea ca in cazul pensiei de invaliditate de boli obisnuite, se au in vedere vechimea minima si varsta conform art. 38 din Lege.
De asemenea, cuantumul pensiei corespunzatoare gradului II si III de invaliditate, se calculeaza pe baza unui procent din pensia aferenta gradului I de invaliditate, si anume: cuantumul pensiei de gradul II de invaliditate reprezinta 85% din pensia corespunzatoare gradului I de invaliditate, iar cuantumul pensiei pentru gradul III de invaliditate reprezinta 60% din pensia corespunzatoare gradului I de invaliditate.
Pensia pentru pierderea capacitatii de munca in afara procesului de munca
Beneficiaza de aceasta pensie salariatii care indeplinesc obligatii militare si salariatii care si-au pierdut total sau partial capacitatea de munca din cauza unor boli sau accidente produse in afara procesului de munca. Cuantumul acestei pensii e mai redus in comparatie cu cel al pensiei pentru pierderea capacitatii de munca din cauza de accident de munca sau boala profesionala. Acesta se stabileste in procente din salariul de baza, diferentiate pe transe de salarii si ani de vechime in munca.
Pensia de urmas
Reglementarea dreptului la pensia de urmas se fundamenteaza pe ideea ca anumite persoane, sotia/sotul si copiii persoanei decedate, au nevoie sa li se asigure mijloacele materiale de asistenta, intrucat se aflau in intretinerea celui decedat si nu sunt obligate, din motive legitime, sa se incadreze in munca.
Sotia/sotul si copiii succed in dreptul la pensie al persoanei decedate, de aceea, acordarea pensiei de urmas este subordonata conditiei ca persoana decedata sa fi avut calitatea de pensionar ori sa fi indeplinit conditiile pentru obtinerea unei pensii.
Potrivit art. 40 din Legea nr. 3 1977, modificat prin Legea nr. 73 1991, copiii au dreptul la pensie de urmas
Sotia are dreptul la pensie de urmas pe tot timpul vietii, la implinirea varstei de 55 de ani, daca a avut cel putin 15 ani de casatorie. Daca durata casatoriei a fost mai mica, dar cel putin 10 ani, pensia se acorda proportional cu anii de casatorie. De asemenea, sotia are dreptul la pensie de urmas, la implinirea varstei de 50 de ani, daca a nascut, pana la data decesului sotului, mai mult de 4 copii, iar durata casatoriei a fost de cel putin 10 ani. Sotia care are dreptul la o pensie proprie si indeplineste conditiile pentru obtinerea pensiei de urmas poate opta pentru oricare dintre pensii. Daca sotia nu indeplineste conditiile prevazute de lege pentru a beneficia de pensie de urmas, ea primeste totusi aceasta pensie pana la incadrarea in munca, dar nu mai mult de 6 luni de la data decesului sotului. Fireste, la implinirea varstei sau in momentul in care ar deveni invalida de gradul I sau II, sotia isi poate valorifica dreptul la pensie.
Cuantumul pensiei de urmas se stabileste luandu-se ca baza pensia sustinatorului decedat sau, daca acesta nu era pensionar, pensia la care ar fi avut dreptul, in conditiile legii, pentru munca depusa si limita de varsta ori pentru invaliditate.
Pentru copiii orfani de ambii parinti, pensia se stabileste astfel: pana la 3 copii, pensia cea mai avantajoasa a unui singur parinte; pentru 4 copii, pensia cea mai avantajoasa a unui singur parinte, la care se adauga jumatate din pensia celuilalt parinte; pentru 5 sau mai multi copii, pensiile cumulate ale ambilor parinti. Pensia se stabileste prin aplicarea asupra pensiei pe care o primea sau la care ar fi avut dreptul persoana decedata a unor procente diferentiate in raport cu numarul urmasilor: 50% pentru unul singur, 75% pentru 2 si 100% pentru mai multi urmasi.
Contributia pentru pensie suplimentara, se calculeaza si se retine la sumele incasate drept salarii de baza la care se adauga toate drepturile salariale care potrivit dispozitiilor legale, fac parte din salariu (indemnizatie de conducere, salariul de merit, sporul pentru lucrul in subteran, sporul pentru profesor-diriginte, asistent medical-sef, medic inspector, inspector scolar de specialitate etc.), precum si alte sporuri cu caracter permanent prevazute in contractul individual de munca, sume care de altfel se iau in calcul la stabilirea pensiei.
Pensia suplimentara
Pe langa pensiile ce se platesc din fondurile de
asigurari sociale de stat, prin Legea nr. 27/1966, cu aplicare de la 1 ianuarie
Contributia este datorata pentru intreaga perioada care constituie vechime in munca; inclusiv in perioadele in care salariatii se afla in incapacitate temporara de munca sau in concediu pentru cresterea copilului pana la implinirea varstei de 1 an si primesc indemnizatii de asigurari sociale. Contributia pentru pensia suplimentara este datorata si de persoanele care cumuleaza pensia cu salariul pe baza de contract de munca. In cazul persoanelor care cumuleaza mai multe functii, contributia se calculeaza si se retine la functia de baza.
Stabilirea pensiilor
Pentru diferite categorii de pensii se aplica unele norme comune si unele reguli specifice.
Stabilirea pensiei pentru munca depusa si limita de varsta. Intocmirea dosarului de pensionare pentru salariati este in sarcina unitatii, care poarta intreaga raspundere pentru exactitatea datelor. Persoanele care nu mai lucreaza au obligatia de a-si intocmi singure dosarul de pensionare. Principalul document folosit la intocmirea dosarului este carnetul de munca, cu toate inregistrarile la zi, incheiat si semnat de conducerea unitatii, in conformitate cu prevederile legale. Dosarul de pensie mai contine calculul mediei salariilor lunare, tinandu-se seama de alegerea perioadei de calcul facuta de beneficiar.
Actul care sintetizeaza elementele necesare pentru stabilirea pensiei este fisa de pensie.
Dosarul de pensionare, intocmit de compartimentul de personal, este verificat de comisia de pensii si asigurari sociale din unitate si apoi inaintat directiei pentru probleme de munca si protectie sociala cu cel putin 90 de zile inainte de la data la care urmeaza sa aiba loc pensionarea pentru munca depusa si limita de varsta.
Stabilirea pensiei sau respingerea cererii de pensionare se face prin decizie emisa de oficiul de pensii din cadrul directiei de munca si protectie sociala, care va cuprinde motivele ce au condus la admiterea sau respingerea cererii de pensionare. Decizia se comunica, in scris, unitatii. Decizia este revocabila de organul care a emis-o, in cazul cand ar sesiza unele erori in continutul ei.
Stabilirea pensiei pentru incapacitate de munca. Propunerea pentru pensionarea de invaliditate se face de spitalul teritorial care asigura asistenta medicala a persoanei in cauza si care trimite documentatia medicala comisiei de expertiza medicala si recuperare a capacitatii de munca ce functioneaza in cadrul policlinicilor teritoriale.
Stabilirea pensiei de urmas. Obligatia intocmirii dosarului de pensionare, completat cu datele necesare privind numarul si situatia urmasilor, revine tot unitatii, care trebuie sa-l inainteze directiei pentru probleme de munca si protectie sociala, in termen de 30 de zile de la data decesului sustinatorului.
Pentru stabilirea pensiei suplimentare se aplica in mod corespunzator prevederile referitoare la stabilirea pensiilor de asigurari sociale de stat.
Nr. mediu de pensionari
Sursa: Institutul National de Statistica
Sursa: Ministerul de Finante
Sursa: Ministerul de Finante
Plata pensiilor
In ceea ce priveste momentul inceperii platii pensiilor, art. 51 din Legea nr. 3/1977 precizeaza ca atunci cand este vorba de salariati, plata pensiei este exigibila de la data incetarii raporturilor contractuale de munca, sau a incetarii platii indemnizatiei de asigurari sociale.
Sursa: Institutul National de Statistica
Sursa: Institutul National de Statistica
Sursa: Institutul National de Statistica
Suspendarea platii pensiei
Dreptul la pensie este imprescriptibil el nu se poate pierde prin efectul unei decaderi sau sanctiuni legale. Dar el poate inceta, incepand cu luna urmatoare aceleia in care beneficiarul nu mai indeplineste conditiile legale in temeiul caruia a fost acordat. De exemplu, plata pensiei de urmas inceteaza la data cand copilul care continua studiile a implinit varsta de 25 de ani.
Alte drepturi de asigurari sociale si asistenta sociala a pensionarilor
Pensionarii beneficiaza de sprijin din partea statului prin institutii de ocrotire si asistenta sociala. Cheltuielile de intretinere in institutiile de ocrotire sociala acopera, potrivit legii, din pensie sau din contributia sotului/sotiei, copiilor sau parintilor, in raport cu posibilitatile lor de plata.
Pe timpul internarii in spital, pensionarii si membrii lor de familie au dreptul la asistenta medicala si medicamente, in mod gratuit; de asemenea, pensionarii si membrii lor de familie au dreptul in conditiile legii, la asistenta medicala si medicamente pentru tratament ambulatoriu.
Protezele si aparatele protetice pentru batranii pensionari, ca si pentru cei care nu sunt pensionari, se acorda in mod gratuit. In conditiile legii, pensionarii beneficiaza de tratament in statiunile balneo-climaterice.
In cazul de deces al pensionarului sau al unui membru de familie se acorda, in aceleasi conditii ca si pentru salariati, ajutor de deces.
t scutite de orice fel de taxe de
timbru.bilirea unui drept la pensie, precum si toate actele procedurale in
leg
Sursa: Ministeru de Finante
Dezvoltarea sistemului de pensii din Romania
Datorita sistemului de pensii reprezentat de o singura componenta publica obligatorie (pay-as-you-go system), situatia pensiilor in Romania se agraveaza pe masura ce populatia inregistreaza tendinte de imbatranire, iar marii giganti economici nu-si mai pot plati contributiile pentru salariati din lipsa de lichiditate.
Infiintarea fondurilor private de pensii, precum si dezvoltarea pietei anuitatilor oferite de catre societatile de asigurare sunt 2 obiective majore pe care piata financiara din Romania trebuie sa le indeplineasca pe termen scurt.
Sistemul de pensii din Romania va fi reprezentat de 4 piloni
Pentru a doua si a treia componenta au fost autorizate cele mai puternice companii de asigurari din Romania Allianz-Tiriac si ING. Acestea sunt in curs de avizare.
In Romania se doreste insa ca, in plus fata de legile privind fondurile universale de pensii si, respectiv, schemele de pensii suplimentare, sa fie adoptata si o lege privind beneficiile aditionale pentru pensionarii existenti.
t scutite de orice fel de taxe de timbru.bilirea unui drept la pensie, precum si toate actele procedurale in leg
Sursa: Institutul National de Statistica
Sursa: Institutul National de Statistica
Rata de crestere reala: pensii si PIB
Cifrele Eurostat cu privire la gradul de saracie al pensionarilor din Romania indica o rata de saracie de 17% in randul pensionarilor cu varsta de peste 65 de ani (cu o diferenta semnificativa intre femei si barbati: 24% pentru femei si 14% pentru barbati). Nivelul de saracie a ramas stabil in ultimii ani, desi a mai scazut cu cateva puncte procentuale in ultimul an.
Potrivit surselor nationale intre, 1999 si 2005, cheltuielile publice pentru pensii s au stabilizat la 6,5% din PIB. In 1995 sistemul de pensii a inregistrat deficite ce au fost acoperite prin transferuri de le bugetul de stat, in timp ce previziunile pentru 2006 sugereaza ca va exista un surplus. Pensia medie din Romania este de 38,8% din venitul mediu( surse nationale, inclusiv cele cu un istoric al contributiilor incomplet, pensii anticipate si pensii pentru invaliditate).
