|
|
|
FUNCTIILE STATULUI
STATUL ,termenul provine din latinescul 'status' ceea ce exprima 'stabilitate' relativa a unui proces.
Odata cu trecerea timpului ,statul in asociere cu alti termeni,de exemplu: 'statusul' roman pe langa intelesul sau acesta primeste o semnificatie politica in sintagme precum 'status civis'(starea guvernarii cetatii) sau 'status rei romane'(starea lucrurilor romane) sau 'status rei publicae'(starea lucrurilor publice).
Sensul actual al cuvantului 'status'este cel introdus de catre Nicolo Machiavelli care in 'Il Principe' afirma 'Toate statele,toate stapanirile care au avut si au o putere asupra oamenilor au fost si sunt fie republici fie principate'
Astazi termenul stat, in orice limba prezinta doua acceptiuni :
-acceptiunea istorico-geografica
-acceptiunea politico-juridica.
Sensul istorico-geografic se refera la populatia organizata pe un anumit teritoriu,ce este delimitat prin frontiere,totodata se refera la relatiile economice ,politice,culturale,juridice etc ale acesteia.Are un sens larg si putem spune k este aproape sinonim cu termenul 'patrie','tara'.Elementele definitorii ale acestei acceptiuni sunt:populatia,organizarea politica a populatiei si teritoriul delimitat prin frontiere.
Sensul politico-juridic este mai restrans ca sfera ,insa mai concret.Prin stat se intelege organizatia politica de pe un anumit teritoriu ,formata din totalitatea organelor,mecanismelor si institutiilor autoritatii publice prin intermediul carora se realizeaza conducerea generala a societatii. Aceasta acceptiune ,surprinde doar o latura a sensului juridic si permite utilizarea unor termeni diferiti precum puterea de stat ,putere publica,autoritate publica ,forta publica ,aparat de stat,organisme ale statului ,regim politic al statului.
Definitia statului
Statul este o entitate politica constituita dintr-un teritoriu delimitat de frontiere, din populatie, si dintr-o putere institutionalizata. Statul este titular al suveranitatii si personifica din punct de vedere juridic natiunea. Din punct de vedere social statul este o institutie a societatii, dar si un instrument in conducerea sociala. O teorie pe deplin satisfacatoare despre stat nu exista nici in acest moment, dezbateri despre natura, formele, functiile statului existand si astazi in cercurile specialistilor din variatele domenii (politologie, drept, sociologie, filozofie) care cerceteaza si analizeaza viata sociala.
Functiile statului
In indeplinirea interesului general ,statul trebuie sa garanteze ca acelasi gen de activitate sa organizeze in mod repetat si eficient organisme specializate,conform unor norme si metode clare foarte bine stabilite .Aceste activitati se regrupeaza si se desfasoara in cadrul diferitelor functii ale statului .Insa analiza acestora nu poate fi realizata decat pornindu-se de la doua criterii specifice:
-criteriul material si
- criteriul formal
Criteriul material urmareste continutul si natura activitatii care formeaza substanta functiei statului.
Pentru a putea fi satisfacute necesitatile de ordin general se stabilesc anumite scopuri si activitati necesare pentru atingerea acestora .Criteriile de eficienta impun gruparea anumitor activitati, sub forma unor functii. Aceste activitati
sunt formate din drepturi si obligatii juridice, care au o anumita specificitate, presupun o anumita
calificare, caracteristici etc., care necesita o anumita organizare, eficientizare, procedura speciala de
reglementare, organe speciale de executare etc.
Conform frazei de mai sus activitatea legislativa presupune un continut si o natura specifica respectiv,activitatea de elaborare a legii dupa anumite reguli de catre legiuitor.Un alt continut deasemenea foarte important si o alta natura o constituie activitatea de oragnizare a executarii si executarea in concret a legii de catre organele administratiei locale .
Acelasi lucru il putem spune si despre activitatea judecatoreasca ,al carui rol este rezolvarea dupa principii specifice a litigiilor civile,comerciale ,administrative de munca etc. si aplicarea dispozitiilor penale . Caracterul material vizeaza continutul de aceea el nu trebuie confundat cu caracterul juridic ,care priveste forma ,deoarece toata activitatea statala nu poate fi decat juridica.
Criteriul formal, pe baza acestui criteriu se tine seama de specificul autoritatii care deruleaza activitatea prestatala ,cat si forma actelor emise de acestea.De aici deducem ca acest criteriu tine de forma data atat organului care trebuie sa desfasoare activitatea precum si forma pe care trebuie sa o imbrace activiatatea statala.
Spre exemplu,autoritatea care elaboreaza legea trebuie sa fie cea mai reprezentativa pentru popor,membrii sa fie alesi de popor,totul sa exprime vointa poporului.
Intrun stat pentru cunoasterea vointei poporului ,asigurarea manifestarii si institutionalizarea acesteia ,se foloseste un anumit gen de activitati specifice ce tin de institutionalizarea Parlamentului-organul legiuitor-si activitatea legislativa a acestuia. In acest sens, putem spune ca activitatea legislativa este o functie a statului. Dar simpla existenta a legilor, fara organizarea executarii acestora, nu duce la realizarea interesului general si individual conform menirii statului. Ca urmare, sunt necesare organe specializate, precum si activitati specifice bine reglementate si delimitate pentru organizarea executarii si excutarea in concret a legii. Acestea sunt autoritatile administrative, iar activitatea acestora se cheama activitate administrativa, ceea ce constituie functia administrativa.
Clasificarea functiilor statului
(functia legislativa,functia executiva sau administrativa,functia jurisdictionala,functii externe,functii interne)
A.Statul nu e un scop in sine, el este un instrument pentru organizarea si conducerea societatii in
serviciul acesteia, in conformitate cu orientarea majoritara la un moment dat. Rolul statului difera de
la epoca la epoca si de la societate la societate in functie de valorile specifice. Democratia liberala
presupune ca statul serveste individul - libertatile si drepturile lui - si comunitatea in ansamblul ei.
De aici putem distinge:
-functii interne
-functii externe.
In cadrul functiilor interne avem functia politico-juridica ce consta in elaborarea si aplicarea de norme juridice si cea social-economica, cu rolul de a proteja anumite categorii sociale, de a reglementa relatiile din domeniul economic in scopul prevenirii tensiunilor sociale, precum si cu un rol cultural, educativ, sportiv etc. Aceasta din urma functie e perceputa diferit dupa cum avem de-a face cu o societate liberala, aceasta promovand ideea de economie de piata libera fara imixtiuni statale si in care ajutorul acordat celor defavorizati se bazeaza pe initiativa individuala, sau cu una
de tip "social-democrat" care promoveaza ideea de economie sociala de piata, statul urmand sa intervina atat legislativ cat si material pentru asigurarea bunastarii pentru toti (statul providenta).
Functia externa implica participarea statului pe plan international, in relatiile cu alte state sau cu organizatii internationale, atat pentru rezolvarea unor probleme proprii cat si generale ale umanitatii sau ale unei regiuni geografice.
B.Conform opiniei unor autori ,statul ar avea trei functii,respectiv:
a)functia legislativa
b)functia executiva sau administrativa
c)functia jurisdictionala.
Alti autori sunt insa de alta parere si considera ca statul ar avea patru functii:
a)functia legislativa
b)executiva sau guvernamentala
c)administrativa
d)judecatoreasca.
Separarea functiei executive in doua functii este in principal motivata de modernizarea si tehnicizarea functiei pur administrative, ceea ce justifica pe deplin calificarea acesteia ca o functie propriu-zisa. Importanta deciziilor cu caracter administrativ in viata cotidiana, diversificarea tehnicilor administrative si constatarile 'stiintei administratiei' intaresc acest punct de vedere. Intr-o asemenea conceptie, administratia (functia administrativa) ar reveni guvernului, iar functia executiva ar reveni sefului statului, iar in unele situatii primului-ministru. De observat ca o lege votata de Parlament nu poate intra in vigoare potrivit Constitutiei Romaniei, daca nu este promulgata de Presedinte - seful statului prin decret prezidential. Prin decretul de promulgare al unei legi se:
- investeste legea respectiva cu putere executorie:
- se dispune tuturor autoritatilor cu atributii in cauza sa treaca imediat la executara legii.
Prin publicarea legii si a decretului de promulgare:
- -legea intra in vigoare, adica devine obligatorie de respectat pentru toti;
- -autoritatile competente sunt obligate sa organizeze executarea legii in cauza si sa o execute in mod concret .
a) Functia legislativa, consta in adoptarea de catre Parlament a unor reguli conform vointei poporului.Aceste reguli sunt obligatorii pe teritoriul statului si pentru orice persoana fizica,juridica inclusiv autoritatile publice si Statul.Functia legislativa exercitata de un organism specializat in mod exclusiv, a ridicat inca de la bun inceput (avem in vedere indeosebi Secolul al XVIII-lea cand s-a conturat necesitatea codificarii cutumei constitutionale) problema evitarii hegemoniei corpului legiuitor asupra celorlalte organisme de guvernare si chiar a natiunii.In principiu functia legislativa este exercitata numai de Parlament. In mod exceptional este admis ca in anumite limite in timp, spatiu si domeniu, Guvernul sa fie abilitat de Parlament sa desfasoare o activitate legislativa prin institutiile juridice ale Ordonantei de urgenta sau al Ordonantei ordinare. Aceasta posibilitate este reglementata expres in Constitutia Romaniei in art. 114. Activitatea legislativa a Guvernului este de exceptie, provizorie, pe problema sau cazul in care a fost abilitat de Parlament astfel:
- pe timpul vacantei parlamentare Guvernul este abilitat sa emita Ordonante in domenii si probleme limitativ prevazute in legea de abilitare data de Parlament;
- in caz de urgenta , Guvernul emite Ordonante de urgenta oricand si in orice domeniu cu exceptia celui rezervat Constituantei;
- aceste ordonante ale Guvernului produc efecte juridice numai pana in momentul aprobarii sau respingerii de Parlament.
b)Functia executiva, consta in activitatea speciala de asigurare si organizare a executarii legilor si de asemenea, in adoptarea actelor necesare pentru activitatea de guvernare si administrare pe plan central si local.
De exemplu problema restituirii locuintelor este reglementata prin Legea nr. 112/1996, prin care se prevad cazurile de restituire si principiile care guverneaza concret aceasta activitate, insa modul concret de restituire, respectiv procedura, de organizare si functionare a comisiilor judetene, precum si activitatea acestora este stabilita prin norme metodologice aprobate prin hotarare de Guvern. Normele de aplicare a legilor sunt date de regula de Guvern, iar in alte cazuri si de alte autoritati ale administratiei publice, cand sunt abilitate prin lege. Este cazul Bancii Nationale a Romaniei, care emite norme in aplicarea unor legi, asa cum sunt Normele nr. 7/1994 date in aplicarea Legii nr. 59/1934. Actele emise in realizarea functiei executive sunt extrem de diverese (administratia generala a tarii; diplomatie, gestiune financiara, adica acte de organizare a executarii si executarea in concret a legii).
c) Functia jurisdictionala
Un stat de drept este de neconceput fara functia jurisdictionala. Lipsa justitiei veritabile insemnand arbitrariu si nedreptate . Daca o viata sociala normala trebuie sa se desfasoare potrivit Constitutiei si legilor in vigoare, in mod firesc trebuie sa existe o functie si respectiv un sistem de autoritati care atunci cand legile sunt incalcate sa restabileasca situatia de fapt si de drept si sa aplice dupa caz corectiile necesare. Aceasta functie jurisdictionala a statului este incredintata unor autoritati independente si impartiale, respectiv instantele Constitutionale si instantele judecatoresti. Actul de justitie poate fi infaptuit in bune conditiuni numai de al treilea care este neutru, impartial, neimplicat in vreun fel in cauza. Caci nimeni nu trebuie sa-si faca dreptate singur pentru ca atunci ar avea dreptate numai cei mai puternici. De aceea, dreptatea trebuie impartita de autoritati neutre, specializate, in mod egal pentru cei slabi cat si pentru cei puternici.
Concluzie.
Statul are numeroase atributii si functii fara de care societatea nu si-ar putea mentine un statut rezonabil iar cetatenii acestuia nu ar mai fi pe deplin satisfacuti de privilegiile pe care acesta le ofera.
Functiile statului .Statul cu ajutorul functiilor sale este obligat sa garanteze organizarea in mod repetat si eficient de organisme specializate ,conform unor norme si metode clare foarte bine stabilite.Insa analiza acestora se poate realiza doar cu ajutorul a doua criterii:
-criteriul material
-criteriul formal
Criteriul material urmareste continutul si natura activitatii care formeaza substanta functiei statului.
Criteriul formal tine de forma data atat organului care trebuie sa desfasoare activitatea precum si forma pe care sa o imbrace activiatatea statala.
In prima parte a clasificarii functiilor am afirmat ca statul nu e un scop in sine si ca acesta este un instrument pentru organizarea si conducerea societatii;datorita acestui fapt distingem pentru moment doua tipuri de functii :
-functii interne
-funtii externe
Functiile interne,in cadrul acestora avem functia politico-juridica si cea social-economica.
Functiile externe,acestea implica participarea statului pe plan international.
In a doua parte a clasificarii conform opiniei unor autori exista trei trei functii :
-functia legislativa
-functia executiva sau administrativa
-functia jurisdictionala
Functia legislativa aceasta consta in adoptarea de catre Parlament a unor reguli conform vointei poporului.
Functia executiva aceasta consta in activitatea speciala de asigurare si organizare a executarii legilor ,adoptarea actelor necesare pentru activitatea de guvernare si administrare pe plan central si local.
Functia jurisdictionala aceasta ultima functie consta in protejarea legilor iar atunci cand acestea sunt incalcate are rolul de a restabili situatia de fapt si de drept si de a aplica dupa caz corectiile necesare.
Bibliografia:
-http://ro.wikipedia.org/wiki/Stat
- http://www.preferatele.com/docs/drept/3/rolul-si-functiile-s5.php
- http://idd.euro.ubbcluj.ro/interactiv/cursuri/CarmenLazar/Statul-si-dreptul.html
