STRATURI RUTIERE DIN AGREGATE NATURALE NEAGLOMERATE CU LIANT

Straturile rutiere din agregate naturale neaglomerate cu lianti sunt folosite, in general, ca straturi de fundatie si chiar ca straturi de baza pentru drumuri cu trafic usor sau mediu. In acest sens, la proiectarea acestor straturi rutiere trebuie sa se tina seama de faptul ca ele raman asa cum s-au realizat la constructia structurii rutiere, asupra lor neputandu-se interveni de cat foarte greu si cu costuri ridicate. Agregatele naturale neaglomerate cu un liant trebuie sa constitue straturi rutiere de calitate realizate in conditii similare cu cele din materiale aglomerate cu lianti. Aceste straturi rutiere trebuie sa indeplineasca urmatoarele caracteristici:

-sa constitue un suport acceptabil care sa permita limitarea la o valoare convenabila a tensiunilor de intindere de la baza straturilor aglomerate cu un liant situate deasupra si sa reduca cel mai bine tensiunile de compresiune pe terenul de fundatie;

-sa posede o buna rezistenta la lunecare, in special cand la partea superioara cand aceste strat este folosit ca strat de baza;

-sa nufie sensibil la conditiile climatice (apa si inghet);

Aceste calitati trebuie sa se conserve in timp sub actiunea traficului si solicitarilor climatice.

1.   Tipuri de straturi rutiere din agregate naturale neaglomerate cu liant

Straturile rutiere care se incadreaza in aceasta categorie sunt alcatuite din:

agregate naturale (nisip, balast, pietruiri vechi);

piatra sparta;

balast amestec optimal;

piatra sparta amestec optimal;

piatra sparta mare, sort 63-90 mm;

pamant stabilizat mecanic;

blocaj din piatra bruta.

Macadamul, care este un strat rutier din sorturi de piatra sparta monogranulare, asternute in reprize si cilindrate va fi tratat separat

Aceste tipuri de straturi rutiere din agregate naturale neaglomerate cu lianti se folosesc diferentiat, in functie de posibilitatea de utilizare a materialelor locale.

Aspectele care trebueiesc sa fie urmarite la executarea straturilor din agregate naturale neaglomerate cu un liant se refera la urmatoarele:

-granulozitatea;

-continutul in impuritati;

-rezistente mecanice (duritate );

-colturozitate ( influentata de suprafetele aspre si colturi vi);

-forma granulelor;

-sensibilitatea agregatelor naturale la inghet-desghet si a rocii din care provine piatra sparta;

-precautii pentru limitarea riscului segregarii. Segregarea este un fenomen care influenteaza foarte mult calitatea straturilor rutiere. El apare cu ocazia diverselor manipulari si conduce frecvent la livrarea de materiale neconforme cu cerintele impuse.

-continutul in parti fine ( continutul in particule mai mici de 0,09 mm) reprezinta un factor esential. Un continut redus de parti fine antreneaza diminuarea coeziunii, iar invers, un continut ridicat poate conduce la instabilitatea stratului executat cand continutul in apa este mare. Unele norme recomanda un continut in parti fine cuprins intre 2% si 8-10%.

Natura si calitatea partilor fine are de asemenea o mare importanta

Balastul amestec optimal este alcatuit dintr-un amestec de sorturi corespunzatoare de nisip si pietris, fie din balasturi concasate sau deseuri de cariera a caror granulozitate trebuie sa se inscrie in limitele prevazute in figura 1. Acest balast trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii tehnice: sort 0-71 (din care sub 0.02 mm, max 3%; sub 0.2 mm, 4.10%; 0.7.1 mm, 30.45%; 31.5.71.0 mm, 25.40%), echivalentul de nisip de min 30% si uzura Los Angeles de max 30%.

Piatra sparta amestec optimal trebuie sa aiba o granulozitate care sa se inscrie in limitele prevazute in figura 2 (piatra sparta amestec optimal 0-40) si figura 3 (piatra sparta amestec optimal 0-63).

Conditii tehnice ale celorlalte materiale utilizate pentru realizarea straturilor din agregate naturale neaglomerate cu lianti trebuie sa corespunda reglementarilor in vigoare.

Fig. 1 Granulozitatea balastului amestec optimal.

Fig. 2 Granulozitatea pietrei sparte amestec optimal 0-40.

2.   conditii tehnice pentru straturi rutiere de fundatie

Panta transversala a patului drumului trebuie sa fie:

aceeasi cu cea a imbracamintei rutiere, daca terasamentele sunt executate din pamanturi necoezive sau in cazul terasamentelor prevazute cu un strat de forma;

de min 4%, daca terasamentele sunt executate din pamanturi coezive, fara strat de forma.

In profil longitudinal, patul drumului va avea aceleasi declivitati cu cele ale imbracamintei, admitandu-se aceleasi tolerante cu ale acesteia.

Fig. 3 Granulozitatea pietrei sparte amestec optimal 0-63.

Pantele transversale si declivitatile suprafetei straturilor de fundatie sunt aceleasi cu cele ale imbracamintilor sub care se executa si in conformitate cu reglementarile in vigoare.

Denivelarile admise la executia straturilor de fundatie sunt urmatoarele:

in profil transversal, cu 0.5 cm diferite de cele admisibile pentru imbracamintile sub care se executa;

in profil longitudinal, denivelarile admisibile sub dreptarul de 3 m sunt de max 2 cm in cazul straturilor de fundatie din pamant stabilizat mecanic, agregate naturale, balast amestec optimal, piatra sparta si piatra bruta si de max 1.5 cm in cazul straturilor de fundare din agregate naturale stabilizate cu lianti hidraulici sau puzzolanici.

Grosimile minime constructive, dupa compactare, sunt indicate in tabelul 3.1, pentru diferite tipuri de straturi de fundatie. Se recomanda ca straturile de fundatie din balast sau agregate naturale stabilizate mecanic sa nu depaseasca grosimea de 30 cm, deoarece folosirea unor grosimi mai mari este neeficienta.

Straturile de fundatie trebuie receptionate inainte de a fi acoperite, verificandu-se calitatea materialelor, grosimile, pantele transversale si declivitatile longitudinale, gradul de compactare etc.

3.   Executia straturilor de fundatie

. Executia straturilor de fundatie se incepe numai dupa verificarea si receptia stratului inferior al structurii rutiere.

constructia unui drum nou incepe cu operatiile de pregatirea patului drumului si realizarea stratului de forma.

3.1. Straturi de fundatie din balast

Executia straturilor de fundatie din balast necesita urmatoarele operatii:

asternerea si nivelarea agregatului natural la sablon, manual sau mecanic, in straturi de max 15 cm, inainte de compactare. Grosimea materialului asternut inainte de compactare poate depasi 15 cm in cazul folosirii unor utilaje de compactare ale caror caracteristici tehnice permit compactarea unor grosimi mai mari. In acest caz, grosimea de asternere se va determina pe santier inainte de inceperea executiei;

adaugarea prin stropire a cantitatii de apa necesare pentru asigurarea umiditatii optime de compactare Proctor modificat;

indesarea nisipuluiu prin pilonare sau vibrare si a balastului prin compactare si vibrare.

Descarcarea din camioane a agregatelor naturale se va face prin basculare, de preferinta in mers, iar imprastierea si nivelarea acestora, cu autogrederul sau buldozerul.

Pentru a obtine rezultate mai bune si chiar pentru a evita deplasarea materialelor in lungul drumului, se recomanda , in momentul in care autocamionul descarca agregatele sa se ataseze un dispozitiv care sa aseze materialul in cordon.Dupa cateva reglari,acest dipozitiv permite raspandirea in cordon a unei cantitati de material necesara pe metru linear si in felul acesta se evita manipularile suplimentare si se limiteaza segregarea, materialul este deplasat numai in sens trasversal. Aceasta tehnologie se recomanda sa fie eplicata si la alte lucrari pentru executarea de straturi rutiere din agregate naturale neaglomerate cu un liant.

3.2. Straturi de fundatie din piatra sparta

executia straturilor de fundatie de piatra sparta mare 63.90 mm, denumite si rassel, comporta urmatoarele operatii:

asternerea si compactarea la uscat a pietrei sparte pana la inclestarea acesteia. Compactarea se face cu ajutorul compactoarelor cu rulouri netede de 60 kN, dupa care operatia se continua cu compactoare cu pneuri sau vibratoare de 100.140 kN;

impanarea pietrei sparte cu split 16.25 mm, care se compacteaza si se raspandeste succesiv pe toata suprafata;

innoroirea sau colmatarea stratului cu nisip sau savura , urmata de o compactare corespunzatoare;

acoperirea cu material de protectie (nisip grauntos sau savura), in cazul in care asternerea stratului superior nu se face imediat.

In cazul in care stratul superior este din macadam sau beton de ciment, nu se prevede innoroirea si protectia stratului de piatra sparta.

3.3. Straturi de fundatie dim piatra sparta amestec optimal

Executarea straturilor de fundatie din piatra sparta amestec optimal necesita urmatoarele operatii:

stabilirea proportiilor de amestec ale diferitelor sorturi de piatra sparta pentru realizarea granulozitatii amestecului optimal si a umiditatii optime de compactare Proctor modificat;

realizarea amestecului intr-o instalatie de nisip stabilizat, prevazuta cu predozator ce 4 compartimente;

asternerea materialului cu raspanditor-finisorul si eventuala completare a cantitatii de apa corespunzatoare umiditatii optime de compactare determinate in laborator;

compactarea stratului cu ajutorul compactoarelor cu pneuri sau vibratoare.

3.4. Straturi de fundatie din blocaj de piatra bruta

Executarea fundatiilor din blocaj de piatra bruta necesita urmatoarele operatii:

asternerea manuala a pietrei brute pe un strat din balast sau nisip. Piatra se aseaza cu baza mare in jos, pietrele fiind dispuse cat mai strans unele langa altele, cu rosturile pe cat posibil tesute si cu latimea mai mare in sens perpendicular pe axa drumului;

impanarea (umplerea) golurilor dintre pietre cu piatra sparta, atfel incat sa se realizeze o buna suprafatare;

compactarea usoara a blocajului, concomitent cu introducerea de nisip, balast sau piatra sparta in goluri, cu ajutorul periilor;

compactarea finala si corectarea suprafetei.

3.5. Straturi de fundatie din pietruiri vechi

Modul de utilizare a pietruirilor existente la realizarea unor straturi rutiere se stabileste in funcite de grosimea si calitatea materialelor constituente, astfel:

in cazul in care pietruirea nu este pe toata latimea patului drumului, iar grosimea ei este mai mica de 10 cm, nu se ia in considerare in alcatuirea noii structuri rutiere, dar se va scarifica si se va reprofila;

in cazul in care pietruirea este pe toata latimea patului drumului, iar grosimea ei este de min 10 cm, aceasta va alcatui stratul de forma sau stratul de fundatie care va fi luat in considerare in calculul de dimensionare a structurii rutiere;

in cazul in care pietruirea nu este pe toata latimea patului drumului, dar are o grosime mai mare de 10 cm, aceasta se scarifica, se reprofileaza si se compacteaza, alcatuind stratul de forma sau stratul de fundatie care va fi considerat in calculul de dimensionare a structurii rutiere.

Pietruirile existente, in afara de cazul in care se prevede o scarificare totala a acestora, se scarifica pe o grosime care trebuie sa depaseasca cu cel putin 5 cm adancimea denivelarilor si gropilor existente. Materialul provenit din scarificarea partiala sau totala a pietruirii existente se profileaza cu sau fara adaos de materiale noi si se compacteaza. Pietruirea existenta poate constitui un strat de protectie sau un strat de fundatie numai daca este alcatuita ca atare sau in adaos cu alte agregate naturale din materiale care satisfac conditiile tehnice pentru aceste straturi rutiere.

In cazul utilizarii ca straturi fundatie sau ca straturi de bazaa unor imbracaminti vechi, grosimea reala a straturilor din structura rutiera existenta si calitatea materialelor din alcatuirea lor se stabilesc prin prelevari de probe si sondaje si prin determinari de laborator specifice.

De asemenea, in cazul imbracamintilor bituminoase existente se vor face si masuratori ale deformabilitatii complexului rutier, cu ajutorul deflectometrelor cu parghie sau cu alte dispozitive adecvate.

La largirea straturilor de fundatie existente se adopta o structura rutiera care sa aiba o capacitate portanta echivalenta cu cea a structurii rutiere existente, pentru a se evita tasari ulterioare diferentiate.

La largiri mai mici de 0.75 m, tipul straturilor de fundatie se adopta in functie de utilajele de compactare existente pentru aceasta latime de lucru, recomandandu-se beton de ciment, agregate naturale stabilizate cu lianti hidraulici sau puzzolanici, blocaj din piatra bruta.

La largirea partii carosabile pentru separarea numarului de benzi, imbinarea diferitelor straturi rutiere ale celor doua structuri rutiere se face decalat si in trepte de min 15 cm pentru fiecare strat.

4.   Compactarea straturilor de fundatie

Operatia finala de punere in opera a straturilor din agregate naturale neaglomerate cu un liant prezinta de o importanta capitala in reusita intregii constructii rutiere, este compactarea straturilor de fundatie.

Operatia de compactare incepe cu realizarea unor sectoare experimentale de studiu si referinta cu scopul de a determina urmatoarele:

-modul de utilizare a atelierului de compactare: se stabileste ordinea si numarul de treceri ale diferitelor utilaje;

-ritmul de asternere a agregatelor si capacitatea maxima a atelierului de compactare;

-momentul cand se realizeaza stropirea cu apa in timpul punerii in oera, daca aceasta operatie trebuie sa fie facuta.

Acostamentele se completeaza si se compacteaza odata cu straturile de fundatie, astfel ca acestea sa fie permanent incadrate de acostamente.

Denivelarile care se produc in timpul compactarii straturilor de fundatie sau raman dupa compactare se corecteaza cu materiale de aport si se recilindreaza.

Suprafetele cu denivelari mai mari de 4 cm se decapeaza dupa un contur regulat si stratul de fundatie se reface, la nivelul suprafetelor adiacente.

Compactarea straturilor de fundatie se face, de obicei, cu utilaje, urmarindu-se realizarea urmatoarelor conditii tehnice:

viteza utilajelor de compactare va fi constanta si cat mai redusa;

deplasarea utilajelor va fi liniara, fara serpuiri, opriri si porniri bruste;

fasiile succesive de compactat trebuie sa se suprapuna cu min 20 cm latime, pentru o buna innadire;

nu este permisa intoarcerea utilajelor pe portiunile care se compacteaza sau care au fost de curand compactate.

Atelierul de compactare poate fi alcatuit fie numai din rulouri vibratoare, fie numai din compactoari cu pneuri, fie in sfarsit din cele doua tupuri de utilaje.

La compactarea straturilor din agregate naturale ne aglomerate cu un liant se fac urmatoarele remarci:

-rulourile vibratoare actioneaza corect in ceea ce priveste densitatea medie si densitatea la baza stratului;

-compactorii cu pneuri actioneaza pe ansamblul grosimii stratului, dar se obtin densitati mai ridicate la suprafata stratului;

-cand se folosesc cele doua tipuri de compactori se recomanda sa fie folosit la inceputul atelierului compactorii cu pneuri;din punct de vedere al eficacitatii compactarii la baza stratului, actiunea ruloului vibrant, cand lucreaza in fruntea atelierului, produce un fel de "precompactare" formand astfel un ecran care diminuiaza efectul compactoruli cu pneuri.

Compactarea straturilor de fundatie din balast se realizeaza cu compactoare vibratoare, compactoare cu pneuri sau, in lipsa acestora, cu compactoare cu rulouri netede.

Compactarea cu ajutorul compactoarelor cu pneuri se recomanda pentru materiale cu echivalentul de nisip de 25.40%, iar cu compactoare vibratoare, pentru materiale cu echivalentul de nisip de min 40%.

Straturile de fundatie din balast trebuie compactate pana la realizarea gradului de compactare 95.98% Proctor modificat, pentru drumurile din clasele tehnice IV si V, si 98.100% Proctor modificat, pentru drumurile din clasele tehnice I, II, III.

Pentru obtinerea unui grad de compactare corespunzator, o contributie insemnata o are si dirijarea circulatiei pe intrega suprafata a fundatiei, dirijare ce se obtine prin blocarea axei drumului.

5       Macadacam

Stratul rutier denumit macadam, intalnit foarte des, este alcatuit din piatra sparta monogranulara,sort 40-63 mm, asternuta in reprize si cilindrata pana la fixare, apoi impanata cu split, udata si cilindrata pana la inclestare, dupa care urmeaza umplerea golurilor ramase cu savura sau cu nisip( operatie cunoscuta sub numele de innoroirea cu material de agregatie) si cilindrarea umeda pana la fixarea definitiva a pietrei in strat.

Macadamul se poate folosi ca imbracaminte sau ca strat de baza pentru diverse tipuri de structuri rutiere. Ca strat de baza se poate utiliza in cadrul imbracamintilor bituminoase si al pavajelor. Macadamul este folosit ca imbracaminte pentru drumurile cu o intensitate a circulatiei incadrata in clasa de trafic foarte usor (sub 20 osii de calcul de 115 kN).

Dupa cilindrare, grosimea macadamului folosit ca imbracaminte va fi de minimum 10 cm, iar cea a macadamului folosit castrat de baza va fi de minimum 8 cm.

Macadamul trebuie executat pe o fundatie din balast, piatra sparta sau blocaj din piatra sparta sau bolovani de rau.Indicata pentru fundatia de macadam este cea din piatra sparta 63-90mm sau 80-125mm.

Latimea macadamului folosit ca imbracaminte rutiera trebuie sa depaseasca

pe ambele parti latimea partii carosabile cu 0.25 m.

Profilul transversal, in aliniament, se executa sub forma de acoperis cu doua pante egale si cu racordare printr-un arc de cerc in treimea mijlocie, iar in curbe si in zonele de amenajare aferente, profilul transversal va fi amenajat in functie de viteza de proiectare.

Pe strazi si alei se admite si executarea in profil transversal curb, avand bombamentul 1/50.1/60, in functie de latimea strazii sau a aleii. La drumurile cu o singura banda de circulatie sau cand asigurarea scurgerii apelor se face intr-o singura parte, se poate executa un profil transversal cu panta unica.

In profilul tranversal, macadamul folosit ca imbracaminte, se executa cu urmatoarele pante:

3 % pentru drumuri si strazi in aliniament, avand cel putin doua benzi de circulatie;

4 % pentru drumuri si strazi in aliniament, avand o singura banda de circulatie;

3.4 % pentru trotuare si alei, in functie de latimea acestora;

in profilul longitudinal, macadamul utilizat ca imbracaminte poate avea declivitatile maxime variind intre 4 %, pentru viteza de proiectare de 100 km/ora, si 8 %, pentru viteza de proiectare de 25 km/ora. La constructia drumurilor noi, declivitatea nu poate depasi 6 % decat in cazuri cu totul exceptionale.

Pantele profilului transversal si declivitatile in profil longitudinal ale macadamului folosit ca strat de baza vor avea aceleasi valori ca pantele imbracamintei ce se va executa pe macadam.

5.1. Materiale utilizate

Materialele care se folosesc la executarea macadamului sunt urmatoarele:

piatra sparta normala 40.63 mm, care alcatuieste scheletul de rezistenta al macadamului;

split 16.25 mm si 8.16 mm, pentru impanarea si acoperirea stratului de rezistenta;

savura 0.8 mm cand provine din roci dure si 0.16 cand provine din calcare, intrebuintata ca material de agregatie pentru umplerea golurilor care au ramas intre pietre. La nevoie se poate intrebuinta ca material de agregatie si un balast 0.7 mm amestecat cu un procent de nisip de concasaj.

apa, pentru stropirea agregatelor naturale (circa 25 % din masa totala a agregatelor folosite).

Aceste materiale trebuie sa corespunda calitativ conditiilor impuse materialelor de constructie pentru drumuri.

Splitul, in general, trebuie sa aiba aceeasi natura petrografica si rezistenta ca si piatra sparta folosita. In cazuri exceptionale se poate folosi si split care provine din roci cu alta rezistenta decat piatra sparta (de exemplu, la piatra sparta din calcar dur se poate folosi split din roci eruptive sau metamorfice etc.).

Savura folosita ca agregat marunt trebuie sa aiba o buna capacitate de legare-cimentare si cel putin 50 % granule peste 1 mm. Cand piatra sparta folosita are capacitate mica de legare-cimentare (de exemplu, rocile bazaltice), se foloseste o savura cu o capacitate mare de legare-cimentare (de exemplu, calcar dur).

Cantitatile de materiale, in stare uscata folosite pentru realizarea unui strat de macadam utilizat ca imbracaminte sau ca strat de baza sunt prezentate in tabelul urmator:

Cantitatile de materiale necesare la executia macadamului

* Cand piatra sparta provine din roci de duritate mijlocie (calcare, gresii etc.) consumul de split se reduce la 18.22 kg/m² si respectiv, 14.18 kg/m², marindu-se corespunzator consumul de piatra sparta.

** Materialul granular marunt poate fi alcatuit numai din savura sau balast, ori dintr-un amestec in parti egale din aceste doua materiale.

In cazurile in care macadamul folosit ca strat de baza este dat in circulatie pe o perioada mai mare de 3 luni sau in cazul macadamurilor neprotejate, folosite ca imbracaminte, se prevad materiale de intretinere, folosindu-se de preferinta split din sorturile 8.16 si 16.25 sau amestec 8..25. In aceste situatii, materialul se raspandeste pe masura necesitatilor.

Liantul la executarea macadamului este o pulbere minerala rezultata din sfaramarea pietrelor, care, umezita, capata anumite proprietati de aglomerant.

5.3. Executia macadamului

In vederea realizarii macadamului, piatra sparta de rezistenta (40.63 mm) se asterne pe fundatia bine compactata, intr-un strat uniform. Asupra grosimii si profilul transversal se exercita un control continuu cu sablon, rigla sau dreptar. Piatra sparta se asterne intr-un strat de grosime cat mai uniforma, folosindu-se in acest scop benzi-reper din agregatele naturale folosite, la cota prescrisa in proiect.

Asternerea se face astfel ca marginile imbracamintei si suprafata ei sa corespunda conditiilor de suprafatare stabilite, conditii care se verifica folosindu-se

dreptarul. Grosimea de asternere a pietrei sparte va fi cu circa 25 % mai mare decat grosimea prevazuta h_p dupa cilindrare, procentul exact stabilindu-se pe baza de incercari pe santier, pe un sector experimental realizat inainte de inceperea executiei.

Dupa asternerea si nivelarea cantitatii de piatra prescrisa urmeaza cilindrarea uscata pana la fixarea pietrelor, apoi se asterne splitul de impanare, de obicei in doua reprize si se continua cilindrarea uscata pana cand si sortul de acoperire se inclesteaza si se fixeaza perfect.

Cilindrarea se incepe de la acostamente spre axa drumului, pe fasii paralele, suprapuse partial pe o latime de cca. 0,20 mm.

Compactarea la inceput se face cu compactori usori (60.80kN),pentru a nu sfarama piatra inca nefixata si apoi cu compactori mijlocii pana la fixare.

Pentru a evita valurirea stratului de macadam, compactoarele trebuie sa se deplseze cu o viteza constanta si cat mai redusa ( 1,5 km/h).

Uneori pentru a usura compactarea stratului de rezistenta, se presara pe suprafata in lucru 5.6 kg/m² din sortul de impanare.

Umplerea golurilor ramase se face cu savura sau nisip, asternute uniform in doua reprize, stropite si cilindrate concomitent, pana la fixarea definitiva (fig. 5.1)

Antrenarea materialului de agregatie se face cu ajutorul apei. Ca materal de agregatie se foloseste savura de aceeasi natura cu piatra de impanare. La nevoie se poate intrebuinta ca material de agregatie si balastul 0..7 mm amestecat cu un anumit procent de nisip de concasaj. Praful de piatra format, umectat are capacitatea de legare.

Materialul de agregatie se asterne in doua reprize, de cate 10-15 kg/m², se uda din abundenta cu apa si se fraca cu periile ca sa patrunda bine printre pietrele macadamului. Cantitatea de apa necesara este de 20-25 l/m². Concomitent cu operatia de innoroire se continua cu compactarea, cu compactoare din ce in ce mai grele. Compactarea se poate executa cu viteza mai mare, ajungand la 3 km/h.

La sfarsitul acestei operatii, suprafata macadamului are interstitiile dintre pitre bine umplute si se prezinta ca un mozaic.

Dupa terminarea innoroirii, suprafata macadamului se acopera cu un strat de protectie, in grosime de 1-2 cm, format din savura sau balast 0.7 mm si se da in circulatie.O atentie trebuie acordata dirijerii circulatiei pe intreaga latime a partii carosabile pentru definitivarea uniforma a compactarii.

In cazul in care macadamul serveste ca strat de baza, pana la realizarea straturilor de deasupra trebuie intretinut prin prin executarea urmatoarelor lucrari:

-mentinerea curata a suprafetei prin indepartarea noroiului, frunzelor etc.;

-readucerea pe partea carosabila a savurii sau pietrisului de protectie aruncat de circulatie pe acostamente

-repararea imediata cu split sau savura a degradarilor sau denivelarilor aparute pe partea carosabila.

In cazul cand macadamul serveste ca strat de baza si este sub circulatie o perioada mai mare de trei luni se prevede o intretinere cu split (50..60 t/km/an).

Sub efectul traficului, a conditiilor climatice si a nerespectarii conditiilor tehnice la executarea macadamului, pot aparea degradari premature, care se estind destul de repede daca nu sunt remediate. Cauzele de nereusita sunt:

-stratul de fundatie insuficient compactat, genereaza tasari inegale si valuriri;

-punerea in opera a materialelor alterabile sau gelive;

-segregarea in timpul transportului sau la punerea in opera;

-folosirea materialelor de agregatie argiloase;

-asternerea stratului de impanare innainte ca pietrele din stratul de rezistenta sa fie bine fixate;

-modul de compactare; pornirile si opririle bruste cat si viteza prea mare a compactorului;

-insuficienta inchidere a suprafetei macadamului, realizandul permeabil cu posibilitatea infiltrarii apei.

Macadamul ca imbracaminte, destinat unui trafic usor, prezinta inconvenientele pietruirilor, adica praf pe timp uscat si noroi cu degradari pe timp umed. De aceea se recomanda ca macadamul sa fie impermeabilzat sau protejat cu un strat impermeabil.