|
|
|
CHEMORECEPTIA LA VERTEBRATE
la vertebrate simtul gustului este diferit ca localizare fata de simtul mirosului ambele sunt simturi chimice deoarece stimulul il constituie substante sapide si respectiv odorante dizolvate in saliva sau mucus
La ciclostomi si pesti mugurii gustativi sunt plasati in cavitatea bucala, mustati, buze, faringe si tegument. La amfibieni receptorii sunt localizati in cavitatea bucala, la anure inclusiv in tegument. La reptile limba si plafonul bucal au receptori iar serpii nu au gust deoarece inghit prada intreaga. La pasari receptorii gustativi sunt localizati exclusiv in cavitatea bucala dar sunt slab dezvoltati. La mamifere mugurii gustativi sunt pe limba iar senzatia de gust se formeaza in encefal. Gustul are rol discriminativ pentru substantele nocive nu numai pentru alimente
La ciclostomi exista o singura fosa nazala care se deschide la exterior printr-o singura nara. Incepand cu pestii toate vertebratele au doua fose nazale. La pesti, stiuca si crapul au miros slab, somnul si anghila au miros puternic. Amfibienii percep substantele dizolvate in aer sau apa. La reptile mirosul e mai dezvoltat decat la broaste(serpii gasesc cuiburile dupa miros). La pasari mirosul este bine dezvoltat la rapitoare si prost dezvoltat la granivore. Pe cioc exista nari iar pe plafonul bucal exista coane (orificii de comunicare intre fosele nazale si cavitatea bucala) La mamifere pradatoarele si caprioarele au miros dezvoltat. Pinipedele, Cetaceele si primatele au miros slab dezvoltat. Nervii olfactivi sunt separati de cei gustativi iar senzatia de miros se formeaza in paleocortex
FOTORECEPTIA LA VERTEBRATE
Ciclostomi formele parazite au ochi rudimentari formele libere au ochi functionali
Pesti ochii au doua pleoape si o membrana nictitanta care se misca de la coltul intern spre cel extern. Retina are exclusiv celule cu bastonase ceea ce inseamna ca rechinii nu au vedre cromatica fiind adaptati la medii bentonice(fundul marii). La speciile diurne de pesti ososi exista celule cu conuri care percep culori si obiecte apropiate. Pentru vederea la distanta(15 m) cristalinul se deplaseaza inapoi catre retina prin contractia unui muschi retractor prins cu un capat de cristalin sau cornee iar cu celalalt capat de sclerotica
Amfibieni disting culori si obiecte in miscare. Exista pleoape membrana nictitanta si glande lacrimale (pt uscat)
Reptile disting culoarea si forma obiectelor. Pentru acomodarea la vederea de aproape cristalinul nu-si mai schimba pozitia ci isi modifica doar curbura cu ajutorul muschilor ciliari. Pleoapele sunt asemanatoare cu cele ale amfibinilor
Pasari Au cea mai perfectionata vedere. Pasarile diurne au mai multe celule cu conuri pentru vederea cromatica iar cele nocturne au mai multe celule cu bastonase adaptate la vederea pe timp de noapte. Ochii au pleoape si glande lacrimale. Caracteristic pasarilor este pieptenele o formatiune cu rol de hranire a coroidei si in acomodare
Mamifere Ochiul are organe anexe: sprancene, gene, pleoape, glande lacrimale, muschi extrinseci care misca globul in orbita. Globul ocular e format din trei foite suprapuse:
