|
|
|
INFORMAREA METEOROLOGICA PENTRU PLANIFICAREA ZBORULUI
Pilotii sunt foarte interesati sa stie ce conditii meteo vor avea in ziua respectiva inca de dimineata. Acest lucru il vor afla atat din observatiile directe cat si din buletinele meteo pe care le vor obtine de la televiziune, radio sau de la statiile meteo din reteaua meteorologica nationala.
Schimbarile de timp le vom observa in mod direct dupa aspectul cerului, tipul de nori prezenti, directia si intensitatea vantului, modificarile de temperatura, presiune si umezeala. Totodata toate fiintele ne vor furniza informatii privind schimbarile de timp, stiind ca acestea sunt sensibile la aceste modificari.
Astfel:
- oamenii bolnavi de reumatism vor avea de suportat dureri la incheieturi cand se apropie ploaia (scade presiunea si creste umezeala);
- musculitele si tantarii vor cauta sa intre in casa cand se apropie ploaia;
- albinele cand simt apropierea ploii se vor agita in jurul orificiilor de intrare in stup;
- furnicile se intorc grabite la furnicar, intra inauntru si blocheaza intrarea;
- cand randunelele zboara aprope de pamant inseamna ca ploaia va veni in curand (acest lucru se intampla datorita faptului ca atunci cand creste umezeala, aripile musculitelor cu care se hranesc se umezesc, zborul lor devine greoi si randunelele le vor vana in apropierea solului);
- vara, cand observam ca vrabiile sau turturlele se scalda in praf stim ca se apropie ploaia (umezeala patrunde intre pene si le ingreuneaza zborul, fapt care le determina sa se arunce in praf pentru a-si usca penele);
- la sate animalele se intorc singure de la pasunat pentru a se adaposti cand se strica timpul.
Intrucat pilotii care efectueaza zbor la vedere depind zilnic de aceasta conditie meteorologica este necesar sa stie cum sa interpreteze un buletin meteo sau alte informatii de specialitate.
Totusi inainte de a prezenta cele mai cunoscute buletine meteo utlizate in aviatie vom prezenta cateva fenomene care ne anunta cum va fi vremea in intervalul de timp ce urmeaza:
- norii Cirrus (Ci) cand apar ne arata ca timpul se va inrautati si functie de viteza cu care acopera cerul, ploaia sau ninsoarea se va instala dupa 1-3 zile;
- cand se insenineaza seara dupa o zi in care cerul a fost acoperit, a doua zi va ploua mai mult ca sigur;
- cand vantul sufla relativ linistit, iar deodata isi sporeste puterea si isi schimba directia este semn de apropiere a unei depresiuni, deci ploaia va veni in curand;
- dupa o perioada mai lunga sau mai scurta de seceta, daca dimineata si seara se aseaza roua, atunci va ploua (a crescut umezeala aerului);
- daca observam umezirea sarii din solnita sau ascultand emisiunile radiofonice suntem deranjati de radioparazitii produsi prin descarcarile electrice din atmosfera, nu suntem departe de o ploaie violenta de multe ori cu caracter de aversa;
- cand observam ziua in jurul soarelui sau seara in jurul lunii fenomenele de coroana sau hallo sub forma unor cercuri, in cel mult 2 zile va ploua sau va ninge.
Ameliorarea vremii o vom observa dupa urmatoarele semne:
- daca rasaritul soarelui se produce pe un cer portocaliu, ziua va fi frumos;
- cand vantul imprastie norii care au produs o ploaie puternica vor urma zile senine si frumoase;
- aparitia curcubeului dupa ploaie reprezinta un semn de indreptare a vremii.
Rapoarte si prognoze pentru aeroporturi de decolare, pe ruta, de destinatie si de rezerva
Observatii regulate si mesaje regulate de observatii meteorologice
La aerodromuri, observatiile meteorologice regulate trebuie sa fie efectuate 24 de ore zilnic, cu exceptia celor in care administratia meteorologica aeronautica, administratia ATS corespunzatoare si operatorii aerieni interesati au agreat in comun un alt program. Aceste observatii trebuie efectuate la intervale de o jumatate de ora pentru toate aerodromurile deschise traficului international regulat sau de rezerva din Romania. Pentru alte statii meteorologice aeronautice, care nu sunt situate la aerodromuri, programul si intervalul de efectuare a observatiilor se stabileste de administratia meteorologica aeronautica, tinand seama de cerintele unitatilor serviciilor de trafic aerian si a operatiunilor de zbor.
Mesajele regulate de observatii meteorologice corespunzatoare unei observatii meteorologice regulate trebuie sa fie emise ca:
a) mesaj regulat local, pentru a fi difuzat doar la aerodromul emitent, (destinat aeronavelor care sosesc si care pleaca de la aerodrom); si
b) mesaj METAR, pentru a fi difuzat in afara aerodromului emitent (destinat planificarii zborurilor, emisiunii VOLMET si D-VOLMET).
Informatiile meteorologice utilizate in serviciul aeronautic de informare a traficului (ATIS) (ATIS prin voce si D-ATIS) trebuie sa fie preluate din mesajele regulate locale de observatii meteorologice in conformitate cu reglementarea aeronautica RACR-ATS, capitolul 4, elaborata potrivit prevederilor Anexei 11 OACI, paragraful 4.3.6.1. g).
La aerodromurile care nu sunt deschise 24 de ore, mesajele METAR si mesajele difuzate pe plan local trebuie sa fie furnizate cu cel putin doua ore inainte de deschiderea aerodromului sau in baza criteriilor stabilite prin procedurile de coordonare intre unitatea meteorologica aeronautica, unitatile serviciilor de trafic aerian, operatorii aerieni si alti utilizatori locali interesati.
Observatii speciale, mesaje speciale de observatii meteorologice
Observatiile speciale trebuie sa fie efectuate in baza criteriilor stabilite prin procedurile de coordonare intre administratia meteorologica aeronautica, autoritatea ATS corespunzatoare, operatorii aerieni si alti utilizatori interesati.
Mesajele speciale de observatii meteorologice corespunzatoare unei observatii meteorologice speciale trebuie sa fie emise ca:
a) mesaj special local, pentru a fi difuzat doar la aerodromul emitent, (destinat aeronavelor care sosesc si care pleaca de la aerodrom); si
b) mesaj SPECI, pentru a fi difuzat in afara aerodromului emitent (destinat planificarii zborurilor, emisiunii VOLMET si D-VOLMET).
Informatiile meteorologice utilizate in serviciul aeronautic de informare a traficului (ATIS) (ATIS prin voce si D-ATIS) trebuie sa fie preluate din mesajele regulate locale de observatii meteorologice in conformitate cu reglementarea aeronautica RAC-ATS, capitolul 4, potrivit Anexei 11 OACI, paragraful 4.3.6.1. g).
Observatiile speciale trebuie sa fie emise ca mesaje SPECI sau mesaje speciale locale pentru acele aeroporturi pentru care sunt efectuate observatii meteorologice regulate din ora in ora si aceste mesaje trebuie sa fie transmise fara intarziere.
Interpretarea informatiei codificate METAR,TAF,GAFOR
Continutul mesajelor meteorologice
Mesajele regulate si speciale de observatii meteorologice difuzate pe plan local si mesajele METAR si SPECI trebuie sa contina urmatoarele elemente in ordinea indicata mai jos:
a) identificatorul tipului de mesaj;
b) indicatorul de localizare;
c) ora observatiei;
d) identificatorul pentru mesaj automat sau mesaj lipsa, cand este cazul;
e) viteza si directia vantului la suprafata;
f) vizibilitatea orizontala;
g) distanta vizuala in lungul pistei, cand este cazul;
h) fenomenele meteorologice de timp prezent;
i) nebulozitatea, tipul norilor (doar pentru Cumulonimbus si Cumulus Congestus) si inaltimea bazei norilor, sau in cazul in care este masurata, vizibilitatea verticala;
j) temperatura aerului si temperatura punctului de roua; si
k) QNH si daca este necesar, QFE (QFE trebuie inclus doar in mesajele regulate si speciale de observatii meteorologice difuzate pe plan local).
Indicatorii de localizare mentionati la punctul b) si semnificatia acestora este publicata in documentul OACI nr. 7910 - Indicatori de localizare.
Suplimentar fata de elementele enumerate mai sus, mesajele regulate si speciale de observatii meteorologice difuzate pe plan local si mesajele METAR si SPECI trebuie sa contina informatii suplimentare si acestea trebuie incluse in mesaj dupa informatiile de la punctul k) de mai sus.
Elementele optionale care sunt raportate in grupa informatiilor suplimentare si care trebuie sa fie incluse in mesajele METAR si SPECI sunt:
a) informatiile asupra temperaturii suprafetei marii si asupra starii marii de la statiile meteorologice aeronautice situate pe platformele marine in scopul deservirii operatiunilor de zbor cu elicoptere;
b) informatiile despre starea pistei furnizate de catre administratia aeroportului;
In mesajele regulate si speciale de observatii meteorologice difuzate pe plan local si in mesajele METAR si SPECI trebuie raportate urmatoarele tipuri de fenomene meteorologice de tip prezent precizandu-se abrevierile lor corespunzatoare si criteriile specifice de raportare, tinand seama de semnificatia lor pentru aviatie, dupa cum urmeaza:
*T*
a) Precipitatii
- Burnitaa DZ
- Ploaie RA
- Ninsoare SN
- Ninsoare grauntoasa SG
- Granule de gheata PL
- Ace de gheata IC (ace de gheata foarte mici aflate in suspensie cunoscute si ca 'pulbere de diamant') - Fenomen semnalat doar cand vizibilitatea corespunzatoare este mai mica sau egala cu 5000 m
- Grindina GR - Fenomen semnalat cand granulele de gheata au diametrul mai mare sau cel putin egal cu 5 mm
- Mazariche tare si/sau mazariche moale GS - Fenomen semnalat cand granulele de gheata au diametrul sub 5 mm.
b) Fenomene obscurizante (litometeori)
- Ceata FG - Fenomen semnalat cand vizibilitatea este sub 1000 m, exceptand cazurile cand este insotita de descriptorii 'MI', 'BC', 'PR' sau 'VC'
- Aer cetos BR - Fenomen semnalat cand vizibilitatea este de cel putin 1000 m si pana la 5000 m inclusiv
c) Fenomene obscurizante (litometeori)
Fenomenele mentionate mai jos trebuie raportate numai cand reducerea vizibilitatii este datorata in majoritate de litometeori si cand vizibilitatea este mai mica sau egala cu 5000 m, in afara de cazul 'SA' insotit de 'DR' si de cenusa vulcanica.
- Nisip SA
- Praf (raspandit pe o suprafata larga) DU
- Pacla HZ
- Fum FU
- Cenusa vulcanica VA
d) Fenomene diverse
- Vartejuri de praf/nisip PO
- Vijelie SQ
- Tromba (terestra sau marina) FC
- Furtuna de praf DS
- Furtuna de nisip SS
*ST*
In mesajele regulate si speciale de observatii meteorologice difuzate pe plan local si in mesajele METAR si SPECI trebuie raportate urmatoarele caracteristici ale fenomenelor meteorologice de tip prezent precizandu-se abrevierile lor corespunzatoare si criteriile specifice de raportare, tinand seama de semnificatia lor pentru aviatie, dupa cum urmeaza:
*T*
- Oraj TS - Utilizat pentru a raporta oraj cu ploaie 'TSRA', oraj cu ninsoare 'TSSN', oraj cu granule de gheata 'TSPL', oraj cu grindina 'TSGR', sau oraj cu mazariche tare si/sau mazariche moale 'TSGS' sau cu combinatii ale acestora, de exemplu 'TSRASN'.
Daca tunetul se produce in timpul celor 10 minute care preced momentul observatiei, dar nu se observa nici o precipitatie la aerodrom, trebuie sa se raporteze abrevierea 'TS' fara alt calificativ.
- Aversa SH - Utilizat pentru a raporta aversa de ploaie 'SHRA', aversa de ninsoare 'SHSN', aversa de granule de gheata 'SHPL', aversa de grindina 'SHGR', sau aversa de mazariche tare si/sau mazariche moale 'SHGS' sau cu combinatii ale acestora, de exemplu 'SHRASN'.
Aversele observate in vecinatatea aerodromului trebuie raportate sub forma 'VCSH' fara nici o indicatie asupra tipului sau intensitatii precipitatiei.
- Care ingheata FZ (picaturi de apa sau precipitatii supraracite, acest descriptor insotind numai 'FG', 'DZ', 'RA')
- Transport la inaltime BL - Descriptor folosit pentru 'DU', 'SA' sau 'SN' (inclusiv pentru viscol), ridicate de vant la o inaltime de 2 m (6 ft) sau mai mult deasupra solului; poate fi folosit si in cazul zapezii cazute din nori amestecata cu zapada ridicata de vant de la sol.
- Transport la sol DR - Descriptor folosit pentru 'DU', 'SA' sau 'SN' ridicate de vant la mai putin de 2 m deasupra solului
- Subtire MI - (ceata sub 2 m deasupra nivelului solului)
- Bancuri BC (bancuri de ceata acoperind din loc in loc aerodromul)
- Partial PR (o mare parte a aerodromului este acoperita de ceata, in timp ce restul este degajat)
*ST*
In mesajele regulate si speciale de observatii meteorologice difuzate pe plan local si in mesajele METAR si SPECI intensitatea fenomenelor meteorologice de tip prezent sau, dupa caz, apropierea lor de aerodrom trebuie raportata dupa cum urmeaza:
*T* (mesaje regulate si speciale (METAR si SPECI) de observatii meteorologice difuzate pe plan local)
Slab FBL -
Moderat MOD (fara indicatie)
Puternic HVY +
*ST*
Se raporteaza numai cu: precipitatii sau in combinatii ale acestora (in aceste cazuri intensitatea se refera la precipitatii), DS si SS (in aceste cazuri trebuie utilizate numai intensitatile moderat si puternic)
Apropiere (Vecinatate) VC - Fenomenul nu este observat la aerodrom, dar nu la mai mult de 8 km de la perimetrul aerodromului; Acest descriptor este utilizat numai in METAR si SPECI si se raporteaza numai cu: DS, SS, FG, FC, SH, PO, BLDU, BLSA, BLSN, TS si VA.
In mesajele regulate si speciale de observatii meteorologice difuzate pe plan local si in mesajele METAR si SPECI:
a) nebulozitatea trebuie raportata cu ajutorul urmatoarelor abrevieri: 'FEW' (1-2 optimi), 'SCT' (3-4 optimi), 'BKN' (5-7 optimi), sau 'OVC' (8 optimi);
b) norii Cumulonimbus si norii Cumulus congestus trebuie raportati cu abrevierile 'CB' si respectiv 'TCU';
c) inaltimea bazei norilor trebuie raportata in multipli de 30 m (100 ft) pana la 3000 m (10000 ft) si in multipli de 300 m (1000 ft) peste inaltimea de 3000 m (10000 ft).
d) vizibilitatea verticala trebuie sa fie raportata in multipli de 30 m (100 ft) pana la 600 m (2000 ft);
e) in absenta norilor, in cazul in care nu trebuie raportata vizibilitatea verticala si daca abrevierea 'CAVOK' nu poate fi utilizata, trebuie utilizata abrevierea 'SKC';
f) in absenta norilor semnificativi din punct de vedere operational, in absenta norilor Cumulonimbus si in cazul in care nu trebuie raportata vizibilitatea verticala si daca abrevierile 'CAVOK' si 'SKC' nu pot fi utilizate, trebuie utilizata abrevierea 'NSC';
g) daca mai multe straturi sau mase noroase semnificative din punct de vedere operational sunt observate, nebulozitatea si inaltimea bazei norilor trebuie raportata in ordine crescatoare tinand seama de inaltimea bazei norilor si in conformitate cu urmatoarele criterii:
1) stratul sau masa noroasa cea mai joasa, oricare ar fi nebulozitatea, sub forma FEW, SCT, BKN sau OVC dupa caz;
2) urmatorul strat sau masa noroasa si care acopera mai mult de 2/8, sub forma SCT, BKN sau OVC dupa caz;
3) urmatorul strat sau masa noroasa si care acopera mai mult de 4/8, sub forma BKN sau OVC dupa caz; si
4) norii Cumulonimbus si/sau Cumulus congestus oricand sunt observati dar nu au fost raportati la punctele 1), 2) sau 3) de mai sus;
h) daca baza norilor este neregulata, zdrentuita sau variaza rapid inaltimea minima a bazei norilor, sau fragmentelor de nori, trebuie raportata; si
i) daca un strat individual de nori sau o masa noroasa se compune din nori Cumulonimbus si TCU care au aceeasi baza, tipul norilor trebuie raportat doar ca si Cumulonimbus. Termenul TCU este utilizat pentru a indica un nor Cumulus congestus cu mare dezvoltare pe verticala.
Utilizarea CAVOK
Atunci cand urmatoarele conditii meteorologice apar simultan la momentul observatiei:
a) vizibilitatea orizontala este 10 km sau mai mult (raportata conform prevederilor anterioare);
b) nici un nor sub 1500 m (5000 ft) sau sub altitudinea minima de sector daca aceasta este mai mare de 1500 m si nici un nor Cumulonimbus;
c) nici un fenomen meteorologic semnificativ pentru aviatie (conform prevederilor anterioare);
informatiile asupra vizibilitatii orizontale, RVR-ului, fenomenelor meteorologice de timp prezent si nebulozitatii, inaltimii bazei norilor si tipului norilor trebuie sa fie inlocuite in toate mesajele meteorologice de termenul 'CAVOK'.
In mesajele regulate si speciale de observatii meteorologice difuzate pe plan local si in mesajele METAR si SPECI, urmatoarele fenomene meteorologice recente, adica fenomenele meteorologice care au fost observate la aerodrom in ultima ora sau in intervalul de timp de la ultimul mesaj regulat de observatii meteorologice daca acesta este mai mic de o ora, dar nu mai sunt prezente in momentul observatiei trebuie sa fie raportate, ca informatii suplimentare, folosindu-se maxim trei grupe:
*T*
- Precipitatii care ingheata REFZDZ, REFZRA
- Precipitatii moderate sau puternice REDZ, RERA, RESN, RESG, REPL,
(inclusiv aversele) RESHRA, RESHSN, RESHGR, RESHGS
- Transport de zapada la inaltime REBLSN
Furtuna de praf, furtuna de nisip REDS, RESS
- Tromba (terestra sau marina) REFC
- Cenusa vulcanica REVA
*ST*
In mesajele regulate si speciale de observatii meteorologice difuzate pe plan local urmatoarele fenomene meteorologice sau combinatii ale acestora trebuie sa fie raportate ca informatii suplimentare:
*T*
- Nori Cumulonimbus CB
- Oraj TS
- Turbulenta moderata sau puternica MOD TURB, SEV TURB
- Forfecarea vantului WS
- Grindina GR
- Linie de gren puternica SEV SQL
- Givraj moderat sau puternic MOD ICE, SEV ICE
- Precipitatii care ingheata FZDZ, FZRA
- Unde orografice puternice SEV MTW
- Furtuna de praf, furtuna de nisip DS, SS
- Transport de zapada la inaltime BLSN
- Tromba (terestra sau marina) FC
*ST*
Localizarea fenomenelor meteorologice trebuie sa fie indicata. Daca este necesar trebuie sa fie incluse informatii suplimentare in limbaj clar abreviat.
Mesajul METAR (Meteorologica l Aerodrome Report)
lrop 181015 24003MPS 9999 BKN030 27/22 Q1017 NOSIG
In continuare prezentam descifrarea mesajului METAR prezentat mai sus:
Prima grupa (lrop) reprezinta codul statiei de aerodrom (aeroport) care l-a emis (lrop: l reprezinta Europa; r reprezinta Romania si op este aeroportul Otopeni).
Grupa a doua indica ziua, ora si minutul cand a fost efectuata observatia meteorologica.
In exemplul prezentat, ziua este 18, ora este 10 si minutul este 1
Grupa a treia (24003) reprezinta codificarea directiei si intensitatii vantului. Primele trei cifre indica directia magnetica a vantului (din 100 in 100), iar ultimele doua intensitatea vantului in m/s.
In exemplul prezentat vantul sufla din 2400 cu 3m/s.
Grupa a patra se refera la vizibilitatea orizontala pe aerodrom. Este codificata cu 4 cifre si ne da direct valoarea vizibilitatii in metri. (Exemplu: 7500 reprezinta o vizibilitate de 7500 de metri).
In exempul prezentat grupa 9999 este codificarea vizibilitatilor mai mari de 10 km.
Grupa a cincea codifica nebulozitatea (gradul de acoperire cu nori), tipul norilor si plafonul (baza) acestora. Nebulozitatea poate avea urmatoarele coduri:
FEW 1-2/8
SCT 3-4/8
BKN 5-7/8
OVC 8/8
In exempul nostru avem o acoperire de 5/8 cu nori altii decat CB sau Cu congestus (TCU).
Ultimile trei cifre ale grupei indica inaltimea bazei in picioare (feet).
In situatia prezentata, norii se afla la o inaltime de 900m.
In grupa a sasea ni se dau indicatii privind temperatura aerului la pragul pistei si temperatura punctului de roua.
In exemplul prezentat, temperatura aerului este de 27oC, iar cea a punctului de roua, de 220C.
Grupa a saptea ne da presiunea QNH (vezi Cap.Navigatie) in hPa.
Ultima grupa ne avertizeaza despre evolutia situatiei meteo la aerodrom.
In exemplul nostru, NOSIG inseamna ca nu se prevad modificari ale situatiei meteo pentru urmatorul interval (NO SIGnificant).
Deoarece o decodificare completa (pentru toate variantele posibile) a unui mesaj METAR necesita cunostinte care depasesc nivelul de pregatire urmarit in aceasta lucrare, consideram suficiente informatiile prezentate.
Pentru mai multe informatii va rugam sa va adresati serviciilor meteo si/sau trafic aerian, obligatia acestor servicii fiind de a decodifica si transmite acest mesaj in clar pilotilor.
Disponibilitatea rapoartelor de la sol pentru vantul de suprafata, forfecarea vantului, vizibilitate
In mesajele METAR si SPECI, cand conditiile locale o permit, trebuie sa fie raportate informatiile cu privire la forfecarea vantului. Conditiile locale mentionate anterior cuprind cazurile de forfecare a vantului de natura persistenta care pot fi legate de inversiuni de temperatura la joasa inatime sau de topografie locala, dar ele nu sunt neaparat limitate la aceste cazuri.
In mesajele METAR si SPECI trebuie sa fie incluse urmatoarele informatii ca informatii suplimentare:
a) informatiile asupra temperaturii suprafetei marii si asupra starii marii de la statiile meteorologice aeronautice situate pe platformele marine in scopul deservirii operatiunilor de zbor cu elicoptere;
b) informatiile despre starea pistei furnizate de catre administratia aeroportului;
Codificarile pentru starea marii si starea pistei sunt efectuate conform procedurilor PIAC-CMA, potrivit documentului OMM nr. 306, Manualul de coduri, volumul I.1, partea A - Coduri alfanumerice, Tabelele de cod 0366, 0519, 0919 si 1079.
Raportarea informatiilor meteorologice de la sisteme automate de observare
Mesajele METAR si SPECI de la sisteme automate de observare meteorologica trebuie sa fie emise numai In intervalul de timp in care aerodromul nu este operational. Aceste mesaje METAR si SPECI automate trebuie sa fie identificate prin cuvantul de cod 'AUTO'.
In mesajele METAR si SPECI automate vantul la suprafata, RVR-ul, temperatura aerului si temperatura punctului de roua si presiunea atmosferica trebuie sa fie raportate in conformitate cu prevederile corespunzatoare mentionate anterior.
1 EMISIUNI RADIO METEOROLOGICE PENTRU AVIATIE
VOLMET, ATIS, SIGMET
Informatie meteorologica este un mesaj de observatie meteorologica, analiza, prognoza si orice alta descriere referitoare la conditiile meteorologice existente sau prognozate.
Informatie AIRMET este o informatie emisa de un centru de veghe meteorologica referitoare la aparitia sau aparitia prognozata a unor fenomene meteorologice pe ruta specificate, care pot afecta siguranta zborului la niveluri joase si care nu au fost deja introduse in prognozele emise pentru zborurile la niveluri joase in regiunea de informare a zborului corespunzatoare sau intr-o subregiune a acesteia.
Informatie SIGMET este o informatie elaborata si comunicata de catre centrul de veghe meteorologica asupra aparitiei sau aparitiei prognozate a unor fenomene meteorologice pe ruta specificate, care pot afecta siguranta zborului.
Informatiile SIGMET trebuie sa fie emise de catre un centru de veghe meteorologica si trebuie sa constituie o descriere concisa, in limbaj clar abreviat asupra aparitiei si/sau aparitiei prognozate a fenomenelor meteorologice pe ruta specificate, care pot afecta siguranta operatiunilor de zbor, precum si evolutia acestor fenomene in timp si spatiu.
Informatiile SIGMET trebuie fie anulate atunci cand fenomenele meteorologice semnalate inceteaza sau nu mai sunt prognozate sa se produca in zona.
Perioada de valabilitate a mesajului SIGMET trebuie sa fie nu mai mult de 6 ore si de preferinta nu mai mult de 4 ore.
In cazurile speciale in care sunt emise mesaje SIGMET pentru nori de cenuta vulcanica si cicloni tropicali, acestea trebuie sa includa si o prognoza de pana la 12 ore dincolo de perioada de valabilitate specificata la punctul anterior si care sa ofere informatii cu privire la traiectoria norului de cenusa vulcanica, respectiv a centrului ciclonului tropical.
Informatiile SIGMET trebuie sa contina doar elementele descriptive care sunt necesare. In descrierea fenomenelor meteorologice pentru care mesajul SIGMET este emis, trebuie incluse doar elementele descriptive mentionate mai sus. Informatiile SIGMET cu privire la oraje sau ciclon tropical nu trebuie sa includa referiri la turbulenta si givrajul care le sunt asociate.
Doar unul din urmatoarele fenomene trebuie sa fie inclus intr-un mesaj SIGMET, folosind abrevierile dupa cum urmeaza:
a) la nivele de croaziera subsonica
*T*
oraje
- obscurizate OBSC TS
- inglobate in nori EMBD TS
- frecvente FRQ TS
- linie de vijelie SQL TS
- obscurizate, cu grindina OBSC TSGR
- inglobate in nori, cu grindina EMBD TSGR
- frecvente, cu grindina FRQ TSGR
- linie de gren, cu grindina SQL TSGR
ciclon tropical
- ciclon tropical avand o viteza medie a vantului la TC (+ numele. suprafata de 63 km/h (34 kt) sau mai mult ciclonului)
turbulenta
- turbulenta puternica SEV TURB
givraj
- givraj puternic SEV ICE
- givraj puternic datorat ploii care ingheata SEV ICE (FZRA)
unde orografice
- unde orografice puternice SEV MTW
furtuna de praf
- furtuna de praf puternica HVY DS
furtuna de nisip
- furtuna de nisip puternica HVY SS
cenusa vulcanica
- cenusa vulcanica VA (+ numele (fara a se tine seama de altitudine) vulcanului daca este cunoscut)
*ST*
Prognoza de zona GAMET
Prognoza de zona in limbaj clar abreviat in limba engleza, pentru zborurile la niveluri joase, pentru o regiune de informare a zborului sau parti ale acesteia, elaborata de unitatile meteorologice aeronautice desemnate de administratia meteorologica aeronautica si autorizate de autoritatea meteorologica aeronautica si schimbata cu alte unitati meteorologice aeronautice apartinand unor regiuni de informare a zborului invecinate, pe baza unui acord convenit intre autoritatile meteorologice aeronautice interesate.
Raport din zbor (AIREP)
Mesaj provenind de la o aeronava aflata in zbor si emis in conformitate cu cerintele pentru raportare a pozitiei si raportarea informatiilor operationale si/sau meteorologice. Detalii cu privire la formatul mesajului AIREP se regasesc in procedurile si instructiunile de aeronautica civile, intocmite in baza documentului OACI PANS-ATM (Doc. 4444).
Observatii speciale efectuate de aeronavele in zbor
Observatiile speciale trebuie sa fie efectuate de catre toate aeronavele ori de cate ori se intalnesc sau se observa urmatoarele conditii:
a) turbulenta puternica; sau
b) givraj puternic; sau
c) unde orografice puternice; sau
d) oraj, fara grindina, obscurizat, inglobat in alte tipuri de nori, pe o zona extinsa sau care formeaza o linie de gren; sau
e) oraj, cu grindina, obscurizat, inglobat in alte tipuri de nori, pe o zona extinsa sau care formeaza o linie de gren; sau
f) furtuni puternice de praf sau nisip; sau
g) nori de cenusa vulcanica; sau
h) activitate vulcanica preeruptiva sau eruptie vulcanica. Activitatea vulcanica preeruptiva, in acest context, inseamna o activitate vulcanica neobisnuita si/sau in crestere, care ar putea precede o eruptie vulcanica.
In plus, in cazul zborurilor transonice si supersonice
i) turbulenta moderata; sau
j) grindina; sau
k) nori cumulonimbus.
Alte observatii efectuate de aeronavele in zbor
Atunci cand sunt intalnite conditii meteorologice altele decat cele enumerate mai sus, de exemplu forfecarea vantului si care in opinia pilotului comandant poate afecta siguranta sau in mod deosebit eficienta operatiunilor de zbor a altor aeronave, acesta trebuie sa anunte cat mai curand serviciile de trafic aerian corespunzatoare. Givrajul, turbulenta si in mare masura, forfecarea vantului, sunt elemente care, in prezent, nu pot fi observate in mod satisfacator de la sol si in cele mai multe cazuri observatiile acestora de la bordul aeronavelor in zbor reprezinta singurele evidente disponibile.
Raportarea observatiilor de la aeronava asupra forfecarii vantului intalnita in fazele zborului de apropiere sau de urcare dupa decolare trebuie sa includa si tipul aeronavei.
In cazul in care au fost raportate sau prognozate, dar nu au fost intalnite conditii de forfecarea vantului in fazele zborului de apropiere sau de urcare dupa decolare, pilotul comandant trebuie sa anunte unitatile serviciilor de trafic aerian cat mai curand posibil cu exceptia situatiei cand pilotul comandant cunoaste faptul ca unitatile serviciilor de trafic aerian au fost anuntate in prealabil de o aeronava precedenta.
Raportarea observatiilor de la aeronave in timpul zborului
Observatiile de la aeronave trebuie sa fie raportate prin legatura de date aer sol. In cazul in care legatura de date aer-sol nu exista sau nu este corespunzatoare, acestea trebuie raportate prin comunicatii in fonie.
Observatiile de la aeronave in zbor trebuie sa fie raportate in momentul in care sunt observate sau imediat dupa, cat mai curand posibil.
VOLMET sunt informatii meteorologice pentru aeronavele in zbor si se realizeaza prin emisiune radio cu caracter continuu si repetitiv, continand, dupa caz, mesaje actuale METAR, SPECI, TAF si SIGMET.
VOLMET prin legatura de date (D-VOLMET)
Furnizarea prin legatura de date a mesajelor regulate de observatii meteorologice (METAR), mesajelor speciale de observatii meteorologice (SPECI), prognozelor de aerodrom (TAF), mesajelor SIGMET, rapoartelor din zbor speciale care nu au fost incluse in SIGMET si, unde sunt disponibile, mesajelor AIRMET;
Informatiile meteorologice destinate aeronavelor in zbor trebuie sa fie furnizate de catre unitatea meteorologica aeronautica catre unitatea serviciilor de trafic aerian asociata si prin intermediul emisiunilor VOLMET sau D-VOLMET. Informatiile meteorologice pentru planificarea efectuata de operatorul aerian pentru aeronavele in zbor trebuie sa fie furnizate la cerere, dupa cum a fost agreat intre administratia meteorologica aeronautica si operatorul aerian interesat.
Informatiile AIRMET trebuie sa contina doar elementele descriptive necesare. Informatiile AIRMET referitoare la oraje sau la norii cumulonimbus nu trebuie sa includa mentiuni in legatura cu turbulenta si givrajul asociate.
Avertizari de aerodrom
Avertizarile de aerodrom trebuie sa fie emise de catre unitatile meteorologice aeronautice autorizate de autoritatea meteorologica aeronautica si trebuie sa contina informatii concise despre conditiile meteorologice care pot afecta in mod negativ aeronavele la sol, inclusiv aeronavele parcate, facilitatile si serviciile de aerodrom.
Avertizarile de aerodrom trebuie sa fie anulate atunci cand conditiile semnalate inceteaza si/sau nu mai sunt prognozate sa se produca la aerodrom.
In cazul in care sunt cerute de operatorii aerieni si serviciile de aerodrom, avertizarile de aerodrom trebuie sa fie emise in formatul stabilit prin procedurile specifice si trebuie sa fie distribuite local in conformitate cu procedurile de coordonare dintre administratia meteorologica aeronautica si cei interesati.
Avertizarile de aerodrom trebuie sa se refere la aparitia sau aparitia prognozata a unuia sau mai multora din urmatoarele fenomene meteorologice:
- oraj;
- grindina;
- ninsoare (inclusiv depozitul de zapada observat sau prognozat);
- precipitatiile care ingheata;
- givraj sub forma de bruma sau de chiciura;
- furtuna de nisip;
- furtuna de praf;
- nisip sau praf transportat la inaltime;
- vant puternic la suprafata si rafale;
- vijelie;
- tornada;
- alte fenomene, dupa cum s-a agreat pe plan local.
Utilizarea unui text suplimentar la abrevierile specificate prin procedurile specifice de abreviere a acestor avertizari trebuie sa fie minim. Textul suplimentar trebuie sa fie intocmit in limbaj clar abreviat utilizand abrevierile OACI aprobate si valorile numerice corespunzatore. Daca abrevierile OACI nu sunt disponibile, textul trebuie intocmit utilizand limbajul clar in limba engleza.
Cand sunt necesare criteriile cantitative pentru emiterea unor avertizari de aerodrom ca de exemplu, viteza maxima a vantului prognozata sau caderea de zapada prognozata, criteriile trebuie sa fie stabilite prin procedurile de coordonare tntre administratia meteorologica aeronautica si utilizatorii avertizarilor.
Avertizari despre forfecarea vantului
Avertizarile despre forfecarea vantului trebuie sa fie intocmite de catre unitatile meteorologice aeronautice autorizate de catre autoritatea meteorologica aeronautica si trebuie sa contina informatii concise despre existenta observata sau prognozata a forfecarii vantului care ar putea afecta in mod negativ aeronavele aflate pe panta de apropiere in vederea aterizarii sau decolarii sau in tur de pista intre nivelul pistei si 500 m (1600 ft) deasupra acestui nivel precum si aeronavele aflate pe pista in timpul rulajului dupa aterizare sau inainte de decolare. Acolo unde datorita topografiei locale manifestarea forfecarii vantului este semnificativa si la inaltimi care depasesc 500 m (1600 ft) deasupra nivelului pistei, atunci pragul de 500 m nu trebuie considerat restrictiv. Material de indrumare cu privire la forfecarea vantului sunt detaliate in documentul nr. 9817 OACI, Manualul despre forfecarea vantului.
Avertizarile despre forfecarea vantului destinate aeronavelor care sosesc si/sau aeronavelor care pleaca trebuie sa fie anulate atunci cand rapoartele de la aeronave indica incetarea forfecarii, sau dupa trecerea unui interval de timp convenit. Criteriile de anulare a unei avertizari de forfecare a vantului trebuie sa fie stabilite pe plan local, pentru fiecare aerodrom in parte, prin procedurile de coordonare incheiate intre administratia meteorologica aeronautica, unitatile ATS corespunzatoare si operatorii aerieni interesati.
Dovezi asupra existentei forfecarii vantului trebuie sa fie luate in considerare atunci cand provin de la:
a) un echipament de detectie de la distanta a forfecarii vantului, instalat la sol, de ex. radar Doppler;
b) un echipament montat la sol pentru detectarea forfecarii vantului, de ex. retea de senzori la suprafata pentru masurarea vantului si/sau a presiunii destinati a monitoriza una sau mai multe piste impreuna cu traiectoriile de apropiere si departare asociate;
c) observatii ale aeronavelor in timpul fazelor de urcare sau de apropiere efectuate in conformitate cu Capitolul 5 ale prevederilor reglementarii RACR -SMET; sau
d) alte informatii meteorologice obtinute, de exemplu, cu ajutorul senzorilor specifici, instalati pe stalpi, pe turnuri situate in apropierea aerodromului sau pe inaltimile inconjuratoare.
Conditiile de forfecare a vantului sunt asociate, in mod normal, urmatoarelor fenomene:
- oraje, microrafale, trombe (trombe terestre sau trombe marine) si fronturi de rafale;
- suprafete frontale;
- vanturi puternice la suprafata asociate cu topografia locala;
- fronturi de briza marina;
- unde orografice (inclusive rotori la nivele joase in zona terminala);
- inversiuni de temperatura la nivele joase
Avertizarile de forfecare a vantului trebuie sa fie elaborate in limbaj clar abreviat in conformitate cu procedurile specifice si trebuie sa fie difuzate pentru acele aerodromuri unde forfecarea vantului este considerata un factor de risc in conformitate cu cele agreate prin procedurile de coordonare intre unitatea meteorologica aeronautica desemnatpa sa furnizeze servicii pentru aerodromul respectiv, cu administratia ATS corespunzatoare si operatorii interesati sau trebuie sa fie distribuita direct de la senzori sau de la echipamentele automate de teledetectie de la sol.
Informatiile asupra forfecarii vantului trebuie, de asemenea, sa fie incluse ca informatii suplimentare in mesajele regulate si speciale de observatii meteorologice difuzate la nivel local, precum si in mesajele METAR si SPECI in conformitate cu procedurile specifice.
Asistenta meteorologica pentru operatorii aerieni si pentru membrii echipajelor aeronavelor
Informatiile meteorologice trebuie sa fie furnizate operatorilor aerieni si membrilor echipajelor aeronavelor pentru:
a) planificarea preliminara a zborurilor efectuata de operatorii aerieni;
b) replanificarea in timpul zborului efectuata de catre operatorii aerieni care utilizeaza control operational centralizat a operatiunilor de zbor;
c) utilizarea de catre membrii echipajelor aeronavelor inainte de plecare;
d) aeronavele in zbor.
Informatiile meteorologice furnizate operatorilor aerieni si membrilor echipajelor aeronavelor trebuie sa acopere cerintele zborului tinand seama de ora, altitudinea si extinderea geografica. Astfel, aceste informatii trebuie sa se refere la o anumita ora sau anumit interval de timp si trebuie sa fie extinse, pentru asigurarea intregului traiect, pana la aerodromul ales pentru aterizare unde se asigura obtinerea unor informatii noi. La cerere, sau atunci cand conditiile meteorologice creeaza incertitudini asupra posibilitatii aterizarii pe un anumit aerodrom trebuie sa fie incluse informatii suplimentare despre conditiile meteorologice prevazute intre aerodromul de destinatie si aerodromul de rezerva stabilit de catre operatorul aerian. In plus, conform acordului intre administratia meteorologica aeronautica si operatorii aerieni, se pot pune la dispozitie informatii meteorologice pana la un aerodrom mai indepartat (altul decat cel de destinatie sau de rezerva).
Informatiile meteorologice furnizate operatorilor aerieni si membrilor echipajelor aeronavelor trebuie sa cuprinda date despre vantul si temperatura in altitudine, fenomene meteorologice de timp semnificativ pe ruta, mesaje METAR si SPECI (incluzand prognoze de aterizare), prognoze TAF, prognozele pentru decolare, informatii SIGMET si rapoartele din zbor speciale care n-au facut obiectul unei informatii SIGMET si informatii AIRMET, care sunt disponibile la unitatea meteorologica aeronautica si care prezinta importanta pentru zborurile planificate.
