|
|
|
Locul si rolul activitatii de turism
Calitatea mare a turismului in realizarea unor efecte sociale si economice consta in aceea ca toate acestea sunt urmjarea fireasca, normala a actului turistic, ele nepresupunand eforturi si masuri speciale;in plus cele mai multe din efecte cunosc valori superioare, greu de obtinut pe alte cai.
Privit ca activitate, turismul include o gama variata de servicii si anume: servicii de informare, cazare, servire la preparate culinare si bauturi, tratament etc.
Turismul rezulta din efectul combinat al mai multor ramuri: constructiile, industria lemnului, industria energiei electrice, electronica si electrotehnica, industria texila, agricultura se inglobeaza fie in baza materiala a turismului, fie in productia unitatilor de alimentatie, iar transporturile, comunicatiile, cultura si gospodaria comunala contribuie la satisfacerea diverselor parti ale cererii turistilor.
Produsul turistic nu poate fi de calitate superioara decat daca toate elementele din structura sa sunt de calitate ridicata.
Turismul reprezinta o veriga premergatoare consumului final, cu efecte economice ce nu trebuie ignorate.
Turismul contribuie la producerea de venit national prin rolul pe care il are, acela de a raspunde unor nevoi umane, in special de a participa la refacerea capacitatii de munca. In cazul tarii noastre ( ca si al altora) aceasta situatie se datoreaza in mare parte practicarii unui tarif msi ridicat pentru turistii straini decat pentru cei autohtoni.
Pe un alt plan, contributia turismului la venitul national se realizeaza si prin faptul ca activitatile specifice nu epuizeaza materia prima pe baza careia se dezvolta. Una din virtutiile sale este valorificarea de resurse naturale nevalorificate ( ape minerale, pesteri, apa marii, peisaje etc), exploatarea padurilor, nisipului de plaja, precum si valorificarea monumentelor istorice, de arta, si arhitectura, muzeelor, castelelor etc.
De mare importanta pentru economia tarii, in special in ceea ce priveste aportul de valuta, este turismul international. Totodata aportul de valuta al turismului la balanta de plati este mult mai convenabil decat cel al comertului exterior. Realizanduse ca expert in interiorul tarii, produsele care sunt utilizate la preparate culinare consumate de turisti straini sau marfurile care sunt cumparate de acestia nu se mai incarca cu cheltuieli mari de transport, ambalare si asigurare, nu sunt grevate de taxe vamale si alte taxe. Ca urmare, valorificarea resurselor materiale si a muncii interne prin turismul international este mult mai avantajoasa decat prin exportul de marfuri.
Turismul contribuie la dezvoltarea unor zone mai putin bogate capabile sa asigure dezvoltarea unor intreprinderi prelucratoare, dar bogate in resurse naturale si antropice ( ape minerale, domeniu schiabil ) care atrag fluxurile turistice si duc la aparitia si dezvoltarea statiunilor turistice.
Prin turism sunt valorificate si zonele bogate in resurse antropice cu mare forta de atractie precum cele din judetele Suceava si Maramures.
Pe langa contributia la venitul national, la echilibrarea balantei de plati si valorificarea superioara a unor posibilitati interne, activitatea turistica joaca un rol important in dezvoltarea anumitor judete, zone si localitati din tara si contribuie la ridicarea economica si culturala a perimetrelor respective si la crearea de conditii mai bune de viata pentru localnici.
In strategia dezvoltarii turistice se impun masuri de protejare a mediului, a valorilor fundamentale ale existentei umane, a peisajului, apei, aerului, florei si faunei.
Dezvoltarea turismului favorizeaza utilizarea pe plan local a diferitelor resurse, a disponibilitatilor de forta de munca.
Efectele economice ale activitatii turistice cunosc si alte forme de manifestare. Intre altele, o asemenea activitate, prin cererea adresate altor ramuri, stimuleaza dezvoltarea cantitativa si calitativa a acestora. Contribuind in mod substantial la refacerea capacitatii de munca si la imbogatirea cunostintelor personale, turismul participa la cresterea capacitatii creative a celor ocupati in diverse ramuri ale economiei nationale, cu consecinte pozitive pe planul eficientei economice in toate ramurile de activitate.
In completerea efectelor economice si neeconomice ale activitatii turistice trebuie adaugata si contributia sa la asigurarea unei circulatii banesti normale.
Revenind la turismul international, trebuie adaugat ca dezvoltarea turismului activ constituie unul din mijloacele cu rol major in procesul trecerii la libera convertibilitate a monedei nationale. Prin refacerea acestui salt va aparea inca un element de simplificare a tranzactiilor dintre detinatorii de oferta si clientii externi, iar in consecinta va fi stimulata afluenta de turisti straini in tara noastra.
Turismul, in desfasurarea lui, determina o adaptare a ofertei ce se materializeaza direct, in dezvoltarea structurilor de primire si indirect, in modernizarea spatiilor de cazare si alimentatie, realizarea de mijloace de transport ca si la construirea si modernizarea drumurilor etc.
Astfel in tarile cu traditie turistica precum Spania, Franta, Austria, Elvetia, participarea turismului la crearea PIB este de 5-10 % in proportie comparabila cu aportul ramurilor de baza.
Diversificarea structurilor economice se realizeaza in primul rand, prin crearea unor activitati si chiar ramuri specifice turismului: industria agrementului, agentii de turism, tour-operatori etc sau dezvoltarea la noi dimensiuni a celor existente: industria hoteliera, industria alimentara; a mijoacelor de transport. Mai mult in cadrul ramurilor industriale se desprind subramuri cu destinatie specifica pentru turism precum subramurile care participa la decoratiuni interioare din cadrul industriei textile, a sticlei, a mobilei, a artizanatului etc.
Rolul turismului nu trebuie privit numai prin prisma consecintelor de ordin economic, ci si social deoarece el contribuie la mentinerea echilibrului biologic si fiziologic al omului contemporan, care gaseste in turism o contrapondere eficienta impotriva constrangerilor de tot felul.
Contributia sa, expres definita, se refera la faptul ca turismul se manifesta ca mijloc activ de educare, de ridicare a nivelului de instruire, cultura si civilizatie al oamenilor. Prin stimularea schimbului de valori turismul favorizeaza si faciliteaza imbogatirea orizontului cultural, informational atat pentru turisti cat si pentru populatia locala, contribuind la formarea lor intelectuala.
Turismul se transforma cu timpul in cel mai rafinat mijloc de utilizare a timpului liber al populatiei. El reprezinta una din principalele modalitati de petrecere a week-end-urilor, a concediilor si vacantelor. Se asigura astfel recreerea, destinderea, dar si refacerea fortei de munca prin odihna, miscare, tratamente balneo-medicale contribuind la mentinerea sanatatii fizice a omului zilelor noastre.
Este bine cunoscut faptul ca, prin specificul sau, turismul international face parte din structura comertului mondial invizibil, reprezentand una dintre componentele principale ale acestuia. Comertul invizibil este o forma a schimburilor internationale, constituit, dupa aprecierile specialistilor din ansamblul tranzactiilor economice internationale care nu au ca obiect o marfa propiu-zisa.
Mentionam ca aceasta forma de comert cuprinde transporturile si telecomunicatiile internationale, activitatea de service, documentatia tehnica, proiectarea, montajul si asistenta tehnica, comertul cu brevete, licenta, turismul international, dobanziile si comisioanele bancare si de reprezentare, investitiile facute in strainatate precum si o serie de operatiuni banesti cu caracter necomercial, cum ar fi participarea la organismele internationale, specializarile si studiile in strainatate.
Comertul invizibil joaca rolul unui factor de crestere economica de largire si diversificare a relatiilor economice internationale, de facilitare a accesibilitatii tarilor lumii la schimbul mondial de valori.
