Posibilitati de optimizare a retelei de aprovizionare la S.C."Piata de Gros" -S.A. Bucuresti folosind teoria fluxului in retele de transport. Aplicatie informatica

C. 'Piata de Gros Bucuresti - S.A.

1. Prezentarea si descrierea generala a S.C. "Piata de Gros- Bucuresti S.A.

1.1. Structura de conducere a S.C."P.G.B."-S.A.

Denumirea societatii. Forma juridica

Denumirea societatii este: Societatea Comerciala "Piata de Gros"-S.A. Bucuresti, denumita pe scurt S.C."P.G.B."-S.A.

Forma juridica-Societatea Comerciala "P.G.B."-S.A este persoana juridica societate pe actiuni.

Sediul societatii este in Romania, municipiul Bucuresti, strada Walter Maracineanu, nr. 1-3, Sectorul 1.

Societatea poate avea:

-sucursale;

-filiale;

-reprezentante;

-centre de colectare si aprovizionare situate in alte localitati din tara si din strainatate.

Scopul societatii. Obiectul de activitate

Scopul societatii-infiintarea unei piete de gros in Capitala, construirea a opt centre de colectare a legumelor si fructelor, amplasate in punctele de productie strategice din zona de aprovizionare a Capitalei, modernizarea si cresterea eficientei a cinci piete cu amanuntul din Capitala.

Obiectul de activitate al societatii este :

a) asigurarea surselor de venituri pentru functionarea corespunzatoare a Societatii Comerciale "P.G.B."-S.A., acoperirea fondurilor de investitii, precum obtinerea de profit pentru dezvoltarea si acordarea de dividende actionarilor;

b) initierea, crearea si/sau participarea, in calitate de asociat sau actionar, la infiintarea unor societatii cu obiecte de activitate conex activitatii specifice Societatii Comerciale "P.G.B."-S.A., ca de exemplu : societati de transport specializat, de industrializare a produselor, de fabricarea si reciclare a ambalajelor etc.;

c) asigurarea salubrizarii, pazei si a ordinii in incinta pietei de gros;

d) incheierea de acorduri si conventii de colaborare cu societati comerciale similare din tara si din strainatate;

e) colaborarea si participarea la unele actiuni cu caracter specific obiectului sau de activitate, initiate de organizatii si organisme internationale;

f) organizarea, in limitele si conditiile legii, a oricaror altor activitati, conexe obiectului sau de activitate principal.

Capitalul social. Actiunile. Reducerea sau marirea capitalului

social

Capitalul social este de 970.000.000 de lei, din care 690.000.000 de lei aport in numerar si 280.000.000 de lei aport in natura. Capitalul social este impartit in 9700 de actiuni nominative de cate 100.000 de lei fiecare, putandu-se emite si titluri cumulative de 5, 10, 20 si 100 de actiuni.

Actiunile vor purta timbrul sec al societatii si semnatura a doi administratori.

Reducerea sau marirea capitalului social se face pe baza hotararii adunarii generale a actionarilor in conditiile si cu respectarea procedurii prevazute de lege. Societatea isi va majora capitalul social prin emiterea de actiuni catre investitorii romani si/sau straini.

Capitalul social se subscrie in proportie de:

-28,87% (280.000.000 de lei aport in natura) -S.C. "Agropol"-

S.A. Popesti-Leordeni ;

-15,47% (150.000.000 de lei) -Banca Agricola-S.A.;

-15,47% (150.000.000 de lei) -Banca Romana pentru

Dezvoltare S.A.;

-15,47% (150.000.000 de lei) -Banca Comerciala Romana-

S.A.;

-10,30% (100.000.000 de lei) -S.C. "Fortuna"-S.A., Bucuresti,

Berceni;

-10,30% (100.000.000 de lei) -S.C. "Legume-Fructe"-S.A.,

Bucuresti, Militari;

-2,06% (20.000.000 de lei) -S.C. "Agroholdind"-S.A., Bucuresti;

-2,06% (20.000.000 de lei) -S.C. "Unisem"-S.A., Bucuresti.

Sistemele de conducere

A.    Adunarea generala a actionarilor (A.G.A.)

Adunarea generala a actionarilor este organul de conducere al societatii, care decide asupra societatii si stabileste politica ei economica si promotionala.

Formele A.G.A. :

-ordinare;

-extraordinare.

Adunarea generala ordinara se intruneste cel putin o data pe an, in cel mult trei luni de la incheierea exercitiului economico-financiar.

Adunarea generala extraordinara se intruneste ori de cate ori este necesar a se lua o hotorare pentru:

a)     marirea, reducerea sau intregirea capitalului social;

b)     emiterea de actiuni si de alte titluri;

c)      schimbarea sediului;

d)     fuziunea cu alte societati;

e)     dizolvarea anticipata a societatii;

f) orice modificare a contractului de societate, a statutului sau oricare alta hotarare pentru care este ceruta aprobarea adunarii generale extraordinare.

Adunarea generala a actionarilor este prezidata de presedintele consiliului de administratie, iar in lipsa acestuia de catre unul dintre vicepresedinti, desemnat de catre presedinte.

B.Comitetul tehnic consultativ; componenta si atributii

Pana la intrarea in faza comerciala, societatea va fi condusa de un director general asistat de catre Comitetul tehnic consultativ.

Comitetul tehnic consultativ formuleza sugestii si isi da avizul asupra actiunilor majore vizand masurile de asigurare a scopului final urmarit.

Comitetul tehnic consultativ este compus din :

-directorul general al Societatii Comerciale "P.G.B."-S.A.;

-doi consilieri, cetateni straini, pentru asistenta tehnica;

-reprezentanti:

-Ministerul Comertului - 2 reprezentanti

-Ministerul Agriculturii si Alimentatiei - 2 reprezentanti

-Ministerul Finantelor - 2 reprezentanti

-Consiliul Local al Municipiului Bucuresti - 2 reprezentanti

-Bancii Agricole -S.A. - 1 reprezentant

-Bancii Comerciale Romane-S.A. - 1 reprezentant

-Bancii Romane pentru Dezvoltare-S.A. - 1 reprezentant

-1 secretar.

C.Consiliul de administratie; componenta

Societatea Comerciala "P.G.B."-S.A. este administrata de catre consiliul de administratie, compus din 11 administratori, intr-o structura care sa asigure armonizarea intereselor tuturor partilor implicate in organizarea si gestionarea pietei de gros.

Atributiile

Consiliul de administratie are urmatoarele atributii:

a)     aproba structura organizatorica, functiile, atributiile si competentele personalului, numarul de angajati si nivelul de salarizare;

b) aproba Regulamentul de organizare si functionare

si Regulamentul de ordine interioara al Societatii Comerciale "P.G.B."-S.A. ;

c)  stabileste si aproba regimul semnaturilor si al imputernicitilor in cadrul societatii;

d)     stabileste planul de marketing al Societatii Comerciale "P.G.B."-S.A. ;

e) aproba operatiunile de vanzare si cumparare de bunuri, potrivit competentelor acordate;

f) aproba incheierea sau rezilierea contractelor cu tertii, potrivit competentelor aprobate;

g) supune aprobarii adunarii generale a actionarilor in termen de 90 de zile de la incheierea exercitiului economico-financiar, raportul cu privire la activitatea societatii, bilantul si contul de profit si pierdere pe anul precedent, precum si proiectul de buget al societatii;

h) stabileste nivelul veniturilor si cheltuielilor societatii,al investitiilor proprii si al repartitiilor capitale, precum si actele de dispozitie ce urmeaza a se efectua, in cadrul prevederilor legale, cu privire la bunurile societatii;

i) aproba documentatiile tehnico-economice pentru lucrarile proprii;

j) face propuneri adunarii generale a actionarilor cu privire la marirea, micsorarea si reintregirea capitalului social, precum si cu privire la emiterea si modul de distribuire a actiunilor.

Gestiunea societatii

Gestiunea societatiiestecontrolata decatre actionari si de catre comisia de cenzori, formata din 3 membrii, care trebuie sa fie actionari, cu exceptia cenzorilor contabili.

Cenzorii sunt alesi de catre adunarea generala a actionarilor, unul dintre acestia fiind recomandat de catre Ministerul Finantelor.

Comisia de cenzori are urmatoarele atributii principale :

a) in cursul exercitiului economico-financiar verifica gospodarirea fondurilor fixe si a mijloacelor circulante, a portofoliului de efecte, ca sa si registrele de evidenta contabila si informeaza consiliul de administratie asupra neregulilor constatate;

b) la incheierea exercitiuluieconomico-financiar controleza exactitatea inventarului, a documentelor si a informatiilor prezentate de consiliul de administratie asupra conturilor societatii, a bilantului contabil si a contului de profit si pierdere, prezentand adunarii generale a actionarilor un raport scris;

c)       la lichidarea societatii controleaza operaiunile de lichidare;

d)      prezinta adunarii generale actionarilor punctul sau de vedere privind propunerile de reducere a capitalului social sau de modificare a statutului societatii.

Exercitiul economico-financiar incepe la 1 ianuarie si se termina la 31 decembrie ale fiecarui an. Primul exercitiu incepe la data constituirii societatii.

Societatea va putea fi transformata in alta forma de societate prin hotararea adunarii generale a actionarilor.

Urmatoarele situatii duc la dizolvarea societatii:

-imposibilitatea realizarii obiectului societatii;

-falimentul ;

-pierderea unei jumatati din capitalul social, dupa ce s-a consumat fondul de rezerva, daca adunarea generala a actionarilor nu decide completarea capitalului sau reducerea lui la suma ramasa;

-reducerea numarului de actionari la mai putin de 5, daca au trecut mai mult de 6 luni fara a fi completat;

-existenta fortei majore invocate de orice actionar in cazul in care aceasta dureaza mai mult de 8 luni, iar adunarea generala a actionarilor constata ca functionarea nu mai este posibila;

-in orice alte situatii, pe baza hotararii adunarii generale a actionarilor, luata in unanimitate. In caz de dizolvare, societatea va fi lichidata.

Sistemul de conducere este prezentat in figura 1.

1.2.Evolutia indicatorilor sintetici la S.C. "P.G.B."-S.A.

Forma simplificata a contului de profit si pierderi :

In continuare voi analiza indicatorii economici in functie de cursul valutar din anii respectivi, ce rezulta din tabelul de mai jos:

In perioada 1998-1999 vanzarile au scazut cu 11,25% pentru ca in perioada 1999-2000 ele sa acopere scaderea inregistrata, ba mai mult sa depaseasca nivelul din 1998 cu aproximativ 7000$ (reprezentand 13,54%). Scaderea vanzarilor din 1998-1999 poate fi pusa pe seama scaderii nivelului de trai, populatia indreptandu-se catre produsele de baza, in special legume (cartofi), volumul fructelor fiind afectat iin acest sens.

In perioada 1999-2000 s-a inregistrat o crestere de 13,54%, crestere explicata pe de o parte de faptul ca anul 2000 a fost un an electoral, iar pe de alta parte de usoara crestere pe care a inregistrat-o la nivel macroeconomic populatia Romaniei.

Pentru anul 2001 mentinandu-se aceeasi crestere fata de 1999-2000 se previzioneaza un volum al vanzarilor de peste 1.000.000$.

Costul bunurilor vandute urmeaza aceeasi tendinta ca si cea a vanzarilor in aceasta perioada astfel, in perioada 1998-1999 costurile au scazut cu 7,84% pentru ca in perioada imediat urmatoare 1999-2000 sa creasca cu 13,54%, cu acelasi procent cu al vanzarilor.

Pentru anul 2001 se poate aprecia un nivel al costurilor la cca. 850.000$.

Marja de profit brut in mod normal ar fi trebuit sa mentina aceeasi tendinta, insa cresterea din 1999-2000 nu acopera pierderea din 1998-1999 de cca. 23,4%. Cresterea inregistrata in perioada 1999-2000 este de numai 1,8%. Se poate aprecia ca S.C. P.G.B.-S.A. isi acopera cu greu costurile prin preturile de vanzare prestate, fapt demonstrat de slaba crestere inregistrata in perioada 1999-2000 de numai 1,8% desi volumul vanzarilor a crescut cu 13,54% fapt demonstrat si de analiza altor indicatori astfel salariile au crescut in aceasta perioada cu doar 8,8%, iar investitiile cu 16,66%, valoare sub media vanzarilor in perioada 1999-2000.

In perioada 1998-1999 cheltuielile cu salariile au scazut cu 23% datorita restaurarilor impuse de volumul vanzarilor inregistrat in aceasta perioada. Societatea a incercat sa se adapteze acestui mediu ostil renuntand la o parte din personal, desi in perioada 1999-2000 s-a inregistrat o crestere a cheltuielilor cu salariile de aproximativ 8,8%.

Indicatorul "Alte cheltuieli" pastreaza aceiasi tendinta ca marja de profit brut sau cheltuieli cu salariile inregistrand o scadere accentuata in perioada 1998-1999 de cca. 28%, ca in perioada imediat urmatoare 1999-2000 sa creasca cu numai 3,16%.

La cheltuielile cu salariile pentru anul 2001 se apreciaza un volum al cheltuielilor de cca. 64.000$, nivelul din 1998 fiind abia atins in 2002 firma putand apela la personalul disponibilizat in perioada 1998-1999.

In ceea ce priveste profitul net, un indicator extrem de important in perioada 1998-1999 a inregistrat o scadere accentuata de 23,535 pentru ca in perioada 1999-2000 sa inregistreze o crestere de 16,66% iar, pentru anul 2001 putandu-se inregistra un profit de aproximativ 131.000$, valoare superioara celei inregistrate in 1998.

In ceea ca priveste investitiile in perioada 1998-1999 au scazut cu 23,53% si au crescut in perioada imediat urmatoare cu 16,66%. Analizand ultimii doi indicatori ne putem da seama ca firma a aplicat acelasi procent din profit pentru investitii, mentinand aceiasi politica de investitii.

Marea majoritate a indicatorilor evaluati pot inregistra in anul 2001 daca se mentine aceiasi tendita fata de 1999, valoare net superioara valorii inregistrate in 1998, firma inregistrand o crestere economica apreciabila.

In perioada anului 1998 procentul costurilor bunurilor vandute in volumul vanzarilor este de 78%, iar pentru 1999-2000 el creste cu alte trei procente fiind constante in aceasta perioada.

Tot in aceasta perioada cota profitului net in volumul vanzarilor era de 13,75% pentru ca ea sa scada in anul urmator la 11,84%, firma mentinand in acest an acelasi procent de investitii din volumul vanzarilor realizand un effort investitional deosebit avand in vedere evolutia incasarilor din acest an.

In anul 2000 cota profitului net in volumul vanzarilor a crescut la 13,25% ca urmare pe de o parte a efortului investitional facut in 1999 iar, pe de alta parte a sporului de vanzare inregistrat in 2000.

De retinut ca el este sub nivelul inregistrat in 1998.

2.Studiul si analiza sistemului existent

2.1. Intrarile si iesirile sistemului informational. Fluxul

informational

Iesirile sistemului:

-necesarul de aprovizionare

-lista inventariere

-situatia intrarilor de marfuri in luna analizata

-situatia privind miscarea produselor si cheltuielilor de transport-aprovizionare.

Intrarile sistemului

Informatiile privind miscarea produselor se gasesc in trei tipuri de formulare:

1)     factura fiscala

2)     chitanta fiscala

3)     nota de intrare-receptie

1)        Factura fiscala - document cu regim special, distribuita de unitatea fiscala teritoriala.

Serveste ca:

-document pe baza caruia se intocmeste instrumentele de decontare a produselor livrate

-document de insotire pe timpul transportului

-document de incarcare in gestiunea primitorului

- document justificativ de inregistrare in contabilitate furnizorilor si cumparatorilor.

2) Chitanta fiscala - document cu regim special, distribuita de unitatea fiscala teritoriala.

Serveste ca:

-document justificativ privind cumpararea unor produse sau prestarea unor servicii, in conditiile in care nu se face factura

-document justificativ in contabilitate.

3) Nota de intrare receptie - document ce se intocmeste in doua exemplare, unul ramanand la gestionar si unul la departamentul financiar contabil.

Serveste ca:

-document de receptie a produselor aprovizionate

-document justificativ de incarcare gestiune

-act de proba in litigiile cu furnizorii pentru diferentele constate la receptie

- document justificativ de inregistrare in evidenta tehnica operativa si in contabilitate.

Fluxul informational al acestor documente

In momentul realizarii aprovizionarii se intocmeste factura fiscala in trei exemplare din care un exemplar ramane unitatii care face aprovizionarea.

Datele din factura servesc la intocmirea chitantei fiscale, in momentul efectuarii platii. Datele din chitanta fiscala se inregistreaza in nota de intrare - receptie.

2.2. Analiza critica a sistemului actual al S.C. "Piata de Gros-

Bucuresti-S.A.

Aceasta analiza presupune sesizarea deficientelor acestora prin prisma masurii in care sunt realizate in urmatoarele trei directii:

-obiectivele sistemului actual

-gradul de folosire a mijloacelor tehnice

-a personalului implicat

-a determinarii costului de functionare curenta a sistemului existent.

Analiza vizeaza organizarea dar si functionarea sistemului operational-decizional si se efectueaza incercand sa dea raspuns la intrebari de genul:

-tehnicile si metodele de decizie sunt corespunzatoare obiectivelor de conducere?

-metodele si procedeele de decizie sunt eficiente?

-care sunt cerintele curente de informare ale conducerii?

-care sunt dificultatile vizate in satisfacerea acestor cerinte?

-informatiile vehiculate in sistem sunt necesare si suficiente?

-informatiile raspund sau nu cerintelor sub aspectul exactitatii si realitatii?

Aceasta cauta sa identifice aspectele negative legate de organizare si functionarea sistemului informational, deci decizional si sa surprinda cauzele generatoare de dereglari ale sistemului si in final sa sistematizeze aspectele negative.

Mai concret, activitatea generala a S.C. "Piata de Gros - -Bucuresti S.A. este ingreunata de lipsa tehnicii de calcul cat mai performante.

Obiectivele sistemului informational

Desfasurarea normala a procesului de aprovizionare presupune existenta unui fond de date ce va fi pus la dispozitia conducerii, date ce se refera la modul de realizare a aprovizionarii, pozitionarea furnizorului de marfuri, costurile aferente.

Acest sistem are ca obiective:

-perfectionarea fluxului informational al datelor

-cresterea vitezei de raspuns a sistemului la solicitarea beneficiarului

-realizarea unei exploatari a datelor eficient pentru obtinerea situatiilor de iesire

-acoperirea situatiilor previzibile asigurand unicitatea codurilor.

Principalele obiective:

-optimizarea aprovizionarii prin modificarea capacitatilor pe diferite rute, in sensul maririi acestora pe acele rute care au cost de transport mai mic

-determinarea fluxului maxim in reteaua de transport prin modificarea capacitatilor rutelor, avand drept scop satisfacerea integrala a cerintelor.

IV. Proiectarea logica si de detaliu a aplicatiei informatice

4.1.1 Proiectarea iesirilor

Dirijarea functiunilor unitatii economice presupune satisfacerea cerintelor informationale ale conducerii ce au ca principal obiectiv furnizarea periodica sau la cerere a unor situatii de iesire pe baza carora sa se fundamenteze deciziile operative ale sistemului de conducere.

Utilitatea si viabilitatea sistemelor informationale sunt determinate de tipul, continutul si operativitatea cu care se transmit situatiile de iesire la factorii de decizii.

Specificatiile de iesire servesc pentru :

-transmiterea utilizarii rezultatelor prelucrate pe calculator, intr-o forma pe care acesta sa o inteleaga si in care sa-si regaseasca cerintele sale;

-transmiterea programatorului a proiectarilor situatiilor finale fara neclaritati pentru ai permite acestuia trecerea la intocmirea programului necesar editarii sau vizualizarii situatiilor.

Alegerea tipului de suport fizic de iesire se face in functie de: hard-ul si soft-ul existente, tipul de raspuns solicitat, amplasare utilizatorului fata de calculator, costul suportului, masura in care raspunsul necesitatilor de redare a continutului informational al situatiilor finale.

Sistemul informational prezentat anterior va avea ca situatii finale prezentarea drumurilor prin nodul de start (Startn) si cel final (Endn), costul fiecarui drum, capacitatea si fluxul.

Prin aceasta legatura intre diferite noduri (localitati) se realizeaza cu mai multe rute de transport de la diferite puncte de aprovizionare la locul de desfacere din Bucuresti.

Macheta de iesire va arata astfel:

4.1.2. Proiectarea intrarilor

Aceasta cuprinde:

-proiectarea fizica

-proiectarea logica de detaliu

Datele de intrare parcurg o serie de etape de la momentul generarii si culegerii lor si pana la momentul utilizarii efective in cadrul sistemului informational.

Etapele sunt urmatoarele:

-inregistrarea datelor pe documentelor de intrare;

-conversia datelor intr-o forma acceptata de sistemul de calcul;

-transpunerea pe suportul tehnic.

In cazul de fata datorita volumului mare de date s-a recurs la introducerea datelor intr-un fisier binar si folosirea acestuia pentru prelucrare.

Deoarece, in vederea proiectarii aplicatiei se va utiliza mediul de programare Pascal, s-a considerat foarte eficient lucrul cu fisiere. Introducerea datelor in fisier se face tinand cont de nodul de start, nodul final, costul si capacitatea fiecarei muchii (drum care uneste doua localitati) astfel:

4.1. Proiectarea codurilor

O cerinta a sistemului informational este aceea ca datele din sistem sa fie riguros definite, ordonate, clasate si codificate.

Codificarea reprezinta o activitate cu implicatii mari in functionarea sistemului informational, regasirea sub doua aspecte: codificarea externa a datelor si codificarea datelor in calculatorul electronic. Codificarea externa a datelor trebuie sa faciliteze culegerea, verificarea, transmiterea si prelucrarea datelor.

Codificarea utilizata in aplicatia de fata:

4.1.4. Optimizarea activitatii de aprovizionare

S.C.  Piata de Gros Bucuresti - S.A. se aprovizioneaza cu legume si fructe de la furnizorii sai din diferite localitati :Bistrita, Ceptura, Constanta.

Considerand reteaua de transport din figura 2.a) se doreste determinarea fluxului de valoare maxima de la punctul s la punctul t. In acesta retea capacitatile muchiilor sunt scrise intre paranteze in partea stanga iar costul in partea dreapta.

Se doreste sa se afle daca, in perioada analizata, utilizand aceasta retea de transport transpusa in graf firma poate satisface cererea. Daca raspunsul este negativ se doreste indicarea unei modalitati practice de satisfacere a acestei

cererii.

Figura2.1.a)Reteaua initiala

_{(8) 63 (8) 95(8)64}

(8)(8)

^{121 (8) (8) 56 (8) 104}

(8) 40 6134

(8) 2(8)71 (8) 34

35

35

54 (8) 27 88

(8)

(8)

(8)

36 (8) 40(8)39

(8)

14(8)

Figura 2.1.b)Reteaua initiala

max(324/7, 324/5)=324/5=65t/camion=65/8=8camioane

Cost=rkm*n(l motorina/1 km)=l/t=8t/1 camion

1l motorina=12700 u.m

_{(8)63 (8)95 (8)64(8)}

0 (8)(8)

30

^{121 (8)(8) (8) (8) (8)}

(8)4056 104 61 34

(25)0 (8) 2 (8) 71 (8) 34

(7) (8) 35

54 35 88

(8) 27

0 (8)

(8)

(8)

36 (8)40(8) 39

(8)

14 (8)

Figura 2.2.Reteaua extinsa

ALGORITMUL DE REZOLVARE

ITERATIA 1

ETAPA 1 -Determinarea drumului de cost minim

p(s)=0 p(6)=222p(12)=2p(18)=115

p(1)=0 p(7)=121p(13)=73 p(19)=50

p(2)=0 p(8)=152p(14)=54 p(20)=107

p(3)=0 p(9)=208p(15)=81

p94)=63 p(10)=312 p(16)=36

p(5)=158 p(11)=93 p(17)= 76

_{63 9564}

0

30

¹²¹

40 56 104 61 34

0 2 71 34

35

54 35 88

27

0

36 40 39

14

ETAPA 2 Flux indus pe acel drum

ss 25 8 8 8

φ₁=min(25,8,8,8)=8

C(φ₁)=107*8*8*12700=86969600 u.m

_{(8) (8) (8) (8)}

(8) (8)

^{(8) (8) (8)(8) (8)}

(8)

(25)8+ (8)8(8) 8 (8) 8

(7) (8)

(8)

(8)

(8)

(8)

(8)(8)

(8)

₍₈₎

ITERATIA 2

ETAPA 1 -Determinarea drumului de cost minim

p(s)=0 p(6)=222 p(13)=116 p(18)=115

p(1)=0 p(7)=121p(14)=54p(19)=50

p(2)=0 p(8)=152p(15)=81p(20)=138

p(3)=0 p(9)=208p(16)=36

p(4)=63 p(10)=312 p(17)= 76

p(5)=158 p(11)=93

_{63 95 64}

0

30

¹²¹

40 56 10461 34

0

35

543588

27

0

36 4039

14

ETAPA 2 Flux indus pe acel drum

ss 7 8 8 8

φ₂=min(7,8,8,8)=7

C(φ₂)=138*7*8*12700=98145600 u.m

_(8)(8)(8)(8)

(8)(8)

^{(8) (8) (8)(8) (8)}

(8)

(25)8+

(7) 7 (8)

(8)

(8)

(8)7+

(8)

(8)(8)

(8)7+

(8)7+

ITERATIA 3

ETAPA 1 -Determinarea drumului de cost minim

p(s)=0 p(6)=222 p(13)=116 p(18)=268

p(1)=0 p(7)=121p(14)=233p(19)=239

p(2)=0 p(8)=152p(15)=260p(20)=256

p(3)=189 p(9)=208p(16)=225

p(4)=63 p(10)=312 p(17)= 229

p(5)=158 p(11)=93

_{63 9564}

0

30

¹²¹

40 5610461 34

0

35

54 35 88

27

36 40 39

14

ETAPA 2 Flux indus pe acel drum

ss 8 8 8 8 8

φ₃=min(8,8,8,8,8)=8

C(φ₃)=256*8*8*12700=208076800 u.m

_{(8)8 (8)8 (8) 8 (8) 8}

(8)(8)

^{(8) (8) (8)(8) (8)}

(8) 8

(25)8+

(8)

(8)

(8)

(8)7+

(8)

(8) (8)

(8)7+

(8)7+

ITERATIA 4

ETAPA 1 -Determinarea drumului de cost minim

p(s)=0 p(8)=417p(16)=225

p(1)=256 p(9)=473p(17)= 229

p(2)=0 p(10)=577 p(18)=268

p(3)=189 p(13)=295 p(19)=239

p(5)=158 p(14)=233 p(20)=256

p(7)=377 p(15)=260

0

30

¹²¹

4056 10461

0

35

543588

27

36 4039

14

ETAPA 2 Flux indus pe acel drum

17 8 18 8 8 8

φ₄=min(17,8,1,8,8,8)=1

C(φ₄)=303*1*8*12700=30784800 u.m

(8) (8)

^{(8) (8) (8) (8)(8)}

(25)8+1+

(8)

(8)1+

(8)

(8)

(8)7+1

(8)1+

(8) 1+ (8) 1+

(8)7+

(8)7+

ITERATIA 5

ETAPA 1 -Determinarea drumului de cost minim

p(s)=0 p(6)=222 p(13)=295

p(1)=256 p(7)=37 p(14)=233

p(2)=0 p(8)=417p(15)=260

p(3)=189 p(9)=473p(20)=638

p(5)=158 p(10)=577

0

30

¹²¹

405610461

0

35

543588

27

40 39

14

ETAPA 2 Flux indus pe acel drum

16 8 8 8 88 8

φ₅=min(16,8,8,8,8,8,8,8)=8

C(φ₅)=638*8*8*12700=518566400 u.m

(8)8 (8)

^{(8)8 (8)(8) 8(8)8 (8) 8}

(25)8+1+8+

(8)

(8)1+

(8)

(8)

(8)7+1

(8)1+

(8) 1+ (8) 1+

(8)7+

(8)7+

In acest moment, orice drum care uneste intrarea s cu iesirea t contine cel putin o ruta saturata.

Fluxul propagat de-a lungul acestor drumuri este egal cu φ=aj_I=32.

In urmatoarea etapa, pentru determinarea fluxului maxim vom aplica procedeul de marcare.

8 [+s] [-15]

[-3] 8

[+]7 8

[+2] 8 [-14]

Nu se mai poate marca nici un nod!

Fluxul curent, a carui valoare este 32 este maxim pentru ca nu se mai poate marca nodul final 20. Valoarea sa fiind mai mica decat 40 inseamna ca nu toate cererile sunt satisfacute integral; in cazul de fan cazul de fata destinatia 20 primeste de pe una dintre rute doar 7 unitati din cele 8 cerute, iar de pe o alta ruta doar o unitate din cele 8 cerute. Satisfacerea cererilor restante se poate face prin marirea capacitatilor unor rute de legatura.

In urmatoarea etapa vom pune in evidenta taietura de capacitate minima, separand printr-o granita nodurile marcate de cele nemarcate.

_{(8) 8 (8)8 (8) 8(8) 8}

(8)8 (8)

^{(8)8(8)8(8)8 (8)8 (8)8}

(8) 8

(25)8+ (8)8 (8) 8(8) 8

(7)7 (8) (8)

1+

c(8)

(8)

(8)7+1

(8)1+

(8)1+ (8)1+

(8) 7+

₍₈₎₇₊

Din marcarea de mai sus se observa ca taietura cuprinde arcele: (1,4);(1,7);(13,20);(16). Suma capacitatilor celor patru rute care traverseaza taietura este exact 32, ceea ce confirma ca fluxul curent este maxim. Orice cantitate suplimentara de flux trebuie sa treaca prin una sau mai multe din aceste rute.

Sa presupunem ca cele 8 unitati necesare pentru a satisface cererea destinatiei 20 le repartizam muchiei (3,16).

Algoritmul se reia prin identificarea drumului:

8 7 877 7

φ₆=7*8*303*12700=21549360 u.m

C(φ₆)=7*8*303*12700=215493600 u.m

_{8) (8)(8)(8)}

(8) (8)

^{(8) (8) (8) (8) (8)}

(8)

(25)8+ (8)8 (8) 8 (8) 8

(7) (8)

(8)

(8)

(8)

(8)

(8)(8)

(8)

₍₈₎

φ=aj_i=39<40

Nici acum cererea nu este satisfacuta in intregime. Vom aplica din nou procedeul de marcare.

[+] [+s]

De aici rezulta ca taietura cuprinde arcele: (s,1); (1,2); (2,3); (2,12); (s,3). Suma capacitatilor acestor rute este exact 39, deci fluxul curent este maxim. In continuare vom marii capacitatea muchiei (2,3) cu acea unitate ramasa nesatisfacuta.

Se identifica drumul:

1 1 111

φ₇=1

C(φ₇)=1*8*327*12700=33223200 u.m

φ=aj_i=40

In acest moment toate cererile sunt acoperite integral.

Costul total minim este:

C_t(j_I a C(φ_i)=1191260000 u.m

4.1.5. Elaborarea programului (scheme logice)

a) Creare fisier de date

b) Afisare fisier date

V. Eficienta economica a aplicatiei

Eficienta activitatii desfasurate in cadrul unei firme nu se rezuma la estimarea profitului, avand un continut mult mai larg. In acceptiunea generala, eficienta reflecta calitatea unei actiuni de a produce efectul scontat. Din punct de vedere economic, eficienta reprezinta raportul dintre ansamblul efectelor utile (rezultatelor) si eforturilor (cheltuielile) ocazionate de desfasurarea unei activitati economice.

In domeniul cercetari - dezvoltarii, sporirea eficientei presupune directionarea eforturilor in urmatoarea directie -modernizarea bazei tehnico-materiale existente, proces concretizat la nivelul firmei in perfectionarea tehnologiei.

Efectele economice obtinute prin introducerea si functionarea sistemului informatic in conducerea economica sunt datorate in principal urmatoarele cauze:

-imbunatatirea calitatilor informatiilor

diminuarea timpului de raspuns al sistemului

cresterea vitezei de obtinere, necesara luarii deciziilor in procesul de conducere

obtinerea unor variabile de decizie in procesul de conducere si alegerea solutiilor optime pe baza modelelor matematice folosite

modernizarea proceselor de conducere.

Eficienta economica poate fi vazuta ca un tot unitar al efectelor directe si indirecte. Efectele economice directe se refera la utilizator si realizator. Efectele economice indirecte rezulta din nivelul calitativ superior al informatiilor de acelasi tip si din utilizarea informatiilor noi.

Eficienta economica se reflecta in cresterea exactitatii si complexitatii rezultatelor obtinute, in adancirea aspectului analitic al evidentei, in reducerea termenelor de prelucrare a datelor.

Introducerea sistemului informatic fata de sistemul de prelucrare manuala a datelor asigura obtinerea de informatii suplimentare si tipizarea documentelor.

Un sistem informatic este eficient atunci cand se utilizeaza un fond minim de resurse pentru atingerea scopului dorit. Pentru determinarea nivelului optim al unui sistem informatic trebuie sa se tina seama de urmatorii factori:

importanta cerintei functionale pentru sistem

numarul si complexitatea sistemului de iesiri

numarul si complexitatea modelelor matematice, algoritmilor si sistemelor de coduri.

Indicatorii eficientei economice

Acesti indicatori sunt considerati ca fiind capabili sa reflecte elemente suficiente pentru formularea tehnico - economica a variantelor sistemului informatic si a componentelor financiare.

1)     Coeficientul de satisfacere a cerintelor functionale - este un grad de utilitate a lucrarilor executate in sistem informatic.

Pentru realizarea acestui indicator care sa estimeze masura in care o varianta a sistemului informatic satisface cerintele informationale se va urmarii raportul: cantitatea informatiilor proiectate a fi furnizate de sistem si cantitatea informatiilor reale.

2)     Coeficientul timpului de raspuns (k_r) - Conditia minim necesara pentru asigurarea functionarii stabile a unitatii este:

Tra= tri+p, unde

tra= frecventa deciziilor si actiunilor sistemului de conducere

tri= durata lucrarilor cu caracter informational sau de raspuns ale componentelor sistemului informatic

p= perioada aferenta desfasurarii proceselor de conducere

Pentru omogenizarea factorilor ce influenteaza nivelul tehnico - economic al unui sistem informatic se utilizeaza coeficientul timpului de raspuns.

kr= tri(tra-p)

3)     Coeficientul eficientei economice - k_e este un raport intre suma efectelor economice potentiale la nivelul unui an (Ea) si resursele informatice (r_i).

k_e= Ea +r_i

4)     Coeficientul duratei de recuperare k_d - reprezinta raportul intre resursele proiectate a fi utilizate si efectele economice potentiale totale pe durata ciclului de viata a sistemului informational.

k_d= r_i/(D*Ea), unde

D= durata de viata

5)     Coeficientul economiei de personal k_p reprezinta raportul intre efect si consum, respectiv intre economia potentialului de munca (t₁) a personalului, si timpul de munca consumat anterior (t₀).

k_p=(t₀ - t₁)/t₀

Concluzii

Lucrarea in cauza analizeaza optimizarea retelei de aprovizionare, o problema importanta intr-o economie.

Daca alegerea facuta nu este buna atunci firma este in dezavantaj; avand costuri mari nu poate scoate un profit maxim. Este necesar sa gasim o solutie optima de aprovizionare pentru a reduce costurile care sunt necesare in activitatea de aprovizionare si a obtine profituri pe masura.

Deciziile referitoare la transport trebuie sa ia in considerare interdependentele complexe existente intre diferite mijloace de transport si implicarea lor asupra altor elemente ale procesului de aprovizionare cum ar fi depozitarea si stocarea. Deoarece costurile de transport se schimba de-a lungul timpului, firmele trebuie sa-si reanalizeze periodic optiunile referitoare la transport cautand sa realizeze aranjamente optime in ceea ce priveste aprovizionarea.

Dupa ce firma si-a ales strategia de aprovizionare, intermediarii trebuiesc selectati, motivati si evaluati.

Deciziile legate de aprovizionare se afla printre cele mai complexe si mai dificile decizii pe care trebuie sa le adopte o firma pe parcursul activitatii sale. Fiecare sistem de aprovizionare genereaza venituri si necesita costuri diferite.

Aprovizionarea comporta planificarea, implementarea si controlul fluxului fizic de materiale si produse finite, de la punctul de provenienta ale acestora la punctul de utilizare, astfel incat sa fie satisfacute cerintele clientilor si sa se realizeze un profit.

Altfel spus, aprovizionarea reprezinta procesul prin care bunurile si serviciile sunt puse la dispozitia consumatorilor intermediari sau finali asiguranduli-se acele facilitati de loc, timp, marire, etc., potrivit cerintelor pe care le manifesta in cadrul pietei.

Dezvoltarea continua si armonioasa a tuturor ramurilor economiei nationale a determinat cresterea, an de an, a cerintelor de transport, precum si modernizarea acestor mijloace. Transportul s-a dezvoltat odata cu societatea omeneasca. Evolutia acestuia a fost impusa de dezvoltarea mereu ascendenta a factorilor de productie. Multe din cuceririle stiintei si tehnicii, mai mult sau mai putin spectaculoase la vremea respectiva, au fost puse in slujba dezvoltarii si modernizarii bazei tehnico-materiale a transportului care ,la randul ei a fost capabila sa asigure oamenilor o gama variata de servicii intr-un timp din ce in ce mai redus.

In lucrarea de fata am prezentat un model economico - matematic care se bazeaza pe teoria fluxului in retele de transport si care stabileste cantitatea optima de aprovizionat la un cost minim de transport. Algoritmul folosit este cel al lui Ford - Foulkerson.

Aceasta problema poate fi rezolvata si cu ajutorul tehnicii de calcul, de aceea in cadrul lucrarii mai puteti gasi si un program informatic realizat in Turbo Pascal.

Cu ajutorul programului informatic firma reduce foarte mult efortul de calcul, acesta fiind de altfel principalul avantaj "obtinerea unor rezultate bune cu un effort cat mai mic". Teoria fluxului in retele de transport si implicit si algoritmul lui Ford Foulkerson sunt foarte eficiente si facile in stabilirea cantitatii optime de aprovizionat la un cost minim de transport.

ANEXA

PROGRAM APELARE;

uses crt;

type articol=recorD

CASE BYTE OF

1:(NR:BYTE);

2:(VAL:REAL);

END;

var f:file of ARTICOL;

nume:string;

capac,cost:array[1..50,1..50] of real;

mm,NN,M,p,opt:byte;

VB:boolean;R,T,U:BYTE;

va:array[1..50,1..50] of real;

Min:real;Jmin:byte;

art:ARTICOL;

CONST SUM:ARRAY[1..50] OF REAL=(0,0,0,0,0,0,0,0,0,0,

0,0,0,0,0,0,0,0,0,0,

0,0,0,0,0,0,0,0,0,0,

0,0,0,0,0,0,0,0,0,0,

0,0,0,0,0,0,0,0,0,0);

PROCEDURE Meniu;

BEGIN

clrscr;

textbackground(9);

textcolor(15);

gotoxy(18,5);

write('ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI 2001' );

gotoxy(18,10);

write('APLICATIE INFORMATICA LA S.C.'PIATA DE GROS BUCURESTI - S.A.' ');

gotoxy(18,20);

write('ABSOLVENTA: BABANAU COSTINA NICOLETA' );

delay(2000);

clrscr;

gotoxy(10,3);write('1..PRELUARE DATE :');

gotoxy(14,4);write('***** din fisier ***** ');

gotoxy(14,5);write('***** de la tastatura ***** ');

gotoxy(10,7);write('2..AFISARE DATE:');

gotoxy(14,8);write('***** pe ecran ***** ');

gotoxy(14,9);write('***** pe hartie ***** ');

gotoxy(10,11);write('.REZULTATE:');

gotoxy(14,12);write('***** calcul capacitate maxima ***** ');

gotoxy(14,13);write('***** afisare drum minim ***** ');

gotoxy(10,17);write('5.. !! IESIRE !!');

gotoxy(16,18);write('OPTIUNEA:');

end;

procedure creare;

begin

write('Numele fisierului:');readln(nume);

assign(f,nume);rewrite(f);

write('Numarul de noduri ale grafului:');

readln(NN);

art.NR:=nn;

write(f,art);

writeln('Legaturile intre noduri:');

for M:=1 to NN do

for P:=1 to NN do

if M=P then

begin

ART.VAL:=0;

WRITE(F,ART);

WRITE(F,ART);

end

else

begin

write(' (',M:3,',',P:3,') ',' ?');

readln(R);

if (R=0) then

begin

write('capac= ');

readln(ART.VAL);

write(f,art);

write('cost= ');

readln(ART.VAL);

write(f,art);

end

else

begin

ART.VAL:=1.0E+05;

WRITE(F,ART);

WRITE(F,ART);

end;

end;

close(f);

end;

procedure afisare;

begin

write('Numele fisierului:');readln(nume);

assign(f,nume);reset(f);

if filesize(f)=0 then

writeln('Fisier vid!')

else

begin

read(f,art);

nn:=art.NR;

for m:=1 to nn do

for p:=1 to nn do

begin

IF M=P THEN

BEGIN

READ(F,ART);

READ(F,ART)

END

else

BEGIN

READ(F,ART);

if ART.VAL<>1.0E+05 then

begin

writeln(' capac[',m,',',p,']=',art.VAL:4:2);

READ(F,ART);

writeln(' cost[',m,',',p,']=',art.VAL:4:2);readln;

END

ELSE

READ(F,ART);

END

END;

writeln;

END;

readln;

close(f);

END;

procedure drum_minim;

begin

WRITE('NUME FISIER: ');READLN(NUME);

assign(f,nume);reset(f);

read(f,art);

nn:=art.NR;

for m:=1 to nn do

for p:=1 to nn do

begin

READ(F,ART);

CAPAC[M,P]:=ART.VAL;

read(f,art);

cost[m,p]:=art.VAL;

end;

VA[1,1]:=0;

for P:=2 to nn-1 do

BEGIN

Va[1,P]:=cost[1,P];

WRITELN('VA[1,',P,']=',VA[1,P]:10:2);

END;

Va[1,NN]:=0;

WRITE('VA[1,',NN,']=',VA[1,NN]:10:2);

READLN;

vb:=false;

FOR P:=2 TO NN-1 DO

BEGIN

FOR M:=1 TO P-1 DO

VA[p,M]:=VA[M,P];

VA[p,P]:=0;

m:=p+1;

while m<=NN DO

begin

IF COST[P,M]=1.0E+05 THEN

VA[p,M]:=1.0E+05

ELSE

BEGIN

FOR U:=1 TO p-1 DO

IF VA[p,U]<>1.0E+05 THEN

SUM[p]:=SUM[p]+VA[p,U];

VA[p,M]:=SUM[p]+COST[P,M];

END;

m:=m+1;

end;

FOR U:=1 TO NN DO

WRITELN('VA[',p,',',U,']=', VA[p,U]:10:3);

READLN;

end;

for m:=1 to nn-1 do

va[nn,m]:=va[m,nn];

va[nn,nn]:=0;

FOR U:=1 TO NN DO

WRITELN('VA[',nn,',',U,']=', VA[nn,U]:10:3);

READLN;

U:=0;

REPEAT

U:=U+1;

UNTIL VA[nn,U]<>0;

MIN:=VA[nn,U];

jmin:=u;

FOR P:=U+1 TO NN DO

IF (VA[nn,P]<>0) AND (VA[nn,P]<MIN) THEN

begin

MIN:=VA[nn,P];

jmin:=p;

end;

writeln('COSTUL DRUMULUI ESTE:',min:15:3);WRITELN;

READLN;

write('Drumul trece prin nodurile..:');

write(21,' ');

write(jmin,' ');

while jmin>1 do

for u:=1 to jmin-1 do

if (cost[u,jmin]<>1.0e+05) then

begin

write(u,' ');

jmin:=u;

end;

writeln;

readln;

End;

BEGIN

Meniu;

repeat

gotoxy(26,18);

clreol;

readln(opt)

until

(opt>0) and (opt<7);

while opt<>5 do

begin

clrscr;

if(opt=1) then

creare;

case opt of

2:afisare;

3:drum_minim;

end;

Meniu;

repeat

gotoxy(26,18);

clreol;

readln(opt);

until (opt>0)

and (opt<7);

end;end.