PROTEZA PARTIALA ACRILICA -ELEMENTE COMPONENTE

• Arcadele (dintii) artificiali;
• Seile;
• Elementele de legatura intre sei (placa protetica) ;
• Elementele de mentinere, stabilizare, sprijin (partial)-crosete din sarma.

I.Arcadele dentare artificiale :

• Restaureaza segmente de arcada edentate, ei avand volum, forma, culoare ~ (identici ideal) dintilor naturali ;
• Alegerea dintilor artificiali se realizeaza in functie de zona : frontal (fizionomia), lateral (biomecanic) ;
• Materiale :R.A.S., R.D.C., mase ceramice (mai rar) ; cele mai utilizate sunt R.A.S., dinti manufacturati (mai rar) sau prefabricati (frecvent).

A) Dintii din R.A.S:

a)     manufacturati:

1)in tipare metalice (stante metalice)-termopolimerizare;

2)in tipare de gips (din materiale siliconice-amprente siliconice).

Se obtin prin termopolimerizare, regim termic conventional (vezi curba de polimerizare).Cei mai putin indicati, cei mai folositi.

b)     industriali :

Se realizeaza frecvent din rasini diacrilice si rasini acrilice simple.

Se obtin prin termopolimerizare in stante metalice, la temperaturi inalte , caldura uscata=250sC, in cuptoare electrice (pupinel)  sau in autoclave sub presiune si temperatura crescute=termobaropolimerizare(temperatura mai mare de 250sC si presiune 8-10N/m².

Rezulta dinti cu proprietati net superioare, caracterizati prin rezistenta mecanica, stabilitate cromatica, rezistenta la abraziune.

Sunt dintii cei mai utilizati in tehnologia protezei partiale si totale :IVOCLAR, MAJOR, SPOFA.

Avantajele dintilor din R.A.S. :

• se monteaza , adapteaza, prelucreaza cu usurinta;
• se leaga chimic de baza protezei ;
• reparatiile pot fi facute cu usurinta ;
• pretul de cost este inferior dintilor ceramici;
• tehnologic se obtin mai usor.

Dezavantajele dintilor manufacturati :

• absorb usor apa, cu modificari de volum;
• rata de abraziune comparativ cu cei ceramici este mare ;
• nu conserva DVO, zona de stop ocluzal ;
• structural sunt microporosi, infiltrativ (isi modifica culoarea) ;
• rata de coroziune este mai mare comparativ cu dintii ceramici.

B) Dintii din rasini diacrilice :

• proprietati mecano-fizice superioare ;
• modul de elasticitate ~ dintilor naturali ;
• indice de transluciditate, proprietati optice=sunt dinti ideali.
• se fixeaza chimic de baza protezei ;
• absorb mai usor presiunile ocluzale, conserva in timp mai bine stopul centric;
• se obtin prin termobaropolimerizare (mai mare de 120sC, presiune 8-10N/m ²
• materiale bifazice (organo-anorganice), cu proprietati ~tesuturilor dure (smalt, dentina) ;
• ii inlocuiesc pe cei ceramici.

C) Dinti din mase ceramice:

Estetic sunt dinti ideali deoarece au o stabilitate cromatica exceptioanala, structura neporoasa, luciu stabil. Sunt indicati pentru restaurarea fizionomiei. Actual, sunt folositi mai rar.

Dezavantaje :

• duritate foarte mare 100U.K., mai mare ca smaltul ;
• zgomot de castaniete ;
• contact ferm, centric, au o rata de resorbtie a campului protetic crescuta ;
• nu au modul de elasticitate apropiat de dintii naturali ;
• sunt indicati la tineri, cu fibromucoasa aderenta, nu la parodontopati ;
• legatura este mecanica cu baza protezei ;
• lustruire cu paste de alumina ;
• pręt de cost ridicat ;
• dinti casanti.

Toti dintii se livreaza sub forma de garnituri duble (maxilar, mandibular) cu volum, forma, culori diferite.

Cei mai indicati sunt dintii din rasini diacrilice simple.

Cei mai utililizati cei din rasini acrilice simple.

II. Seile protetice

Caracteristici :

• vin in contact cu fibromucoasa campului protetic ;
• acopera versantele crestei edentate ;
• pe sei se fixeaza dintii artificiali ;
• seile+placa protetica =preiau presiunile ocluzale si le transmit fibromucoasei si componentei osoase ;
• prezinta o fata interna (mucozala) si o fata externa (V, O)-lustruita.

a) Fata externa :

-versantul vestibular:

• acopera versantul vestibular al crestei alveolare;
• limite: de la varful crestei pana in fundul de sac (mucoasa neutra) ;
• restaureaza morfologia crestei alveolare+fizionomia in zona frontala ;

-versantul oral (palatinal):

• continua placa protetica (maxilar) ;
• versantul oral la mandibula (versant lingual) si se confunda cu placa protetica (placa linguala);
• modelaj : plan concav lingual (oral) se modeleaza din ratiunui de functionalitate pentru a conferi limbii spatiul vital ;
• versantul extern se modeleaza plan-convex . Se lustruiesc ambele perfect pentru a nu adera alimente adezive.

b) Fata interna (fata mucozala):

acopera imtim mucoasa crestei alveolare ;

se extinde pana in fundul de sac (mucoasa neutrala =pasiv mobila);

nu se prelucreaza si nu se lustruieste ;

reproduce microrelieful fibromucoasei ;

preia presiunile ocluzale pe catre le transmite suportului fibromucos osteoperiostal.

Observatii practice :

Limitele seilor :

• Anterior-dintii restanti fata proximala ;
• Distal: zonele biostatice (tuberozitatea maxilara, tuberculul piriform)

Acopera diferentiat campul protetic; tuberozitatile integral. Tuberculul piriform doar 1/3 anterioara -traiectul orizontal. Nu acopera cele 2/3 posterioare unde se insera ligamentul pterigomandibular, deoarece are un traiect ascendent.

• Tot ca zona biostatica este si bolta palatina.
• Numarul seilor = numarul edentatiilor.
• Seile +placa protetica preiau presiunile ocluzale.

III. Placa protetica :

• Element de legatura intre sei rigidizand PPA (viitorul conector principal al PPS)+grosimea ei (2mm) ;

Dezavantaje :

• Reduce spatiul functional pentru limba (Donders);
• Transmite nefiziologic presiunile ocluzale comprimand fibromucoasa rezultand leziuni de decubit +disconfort;
• Volum crescut rezultand disconfort functional pentru cazul clinic +reactia fata de aceasta constructie protetica.

Tipuri de placi protetice :

a)     placa protetica total extinsa ;

b)     placa protetica redusa.

a) Placa protetica extinsa:

Maxilar:

• Acopera intreaga bolta paaltina 5 cm ²  si prezinta ca limite:

Anterior: supracingular  pe dintii restanti si infracingular (in cavitatea bucala);

Lateral: supraecautorial pe dintii laterali;

La nivelul dintilor restanti placa protetica (parodontal) este situata la distanta de 1-1,5 mm; distantarea se obtine prin foliere.

Mandibula :

Placa protetica linguala :

Anterior :zona supracingulara;

Distal: supraecuatorial (daca exista dinti restanti) din ratiuni de sprijin.

Caracteristici generale :

Placa totala genereaza disconfort si tulburari fonatorii, tulburari functionale ale limbii (interferarea functionalitatii).

b) Placa protetica redusa :

• Pentru a diminua disconfortul generat de grosimea placii;
• Pentru a reduce (anihila) reflexul de voma ;
• Pentru a readuce senzatia termica si gustativa.

Forme:

a)     rascroita distal (2-3cm)

• evita reflexul de voma +functionalitatea pentru radacina limbii ;
• are un traiect arcuat in zona posterioara ;

b)     fenestrata:

• reducere ovalara in zona centrala a placii, cu un grad de confort mai mare;
• readuce senzatia gustativa;

c) decoletata:

• sectionata in dreptul dintilor restanti pentru protectia parodontiului superficial pe o distanta de 2-3mm, evitandu-se presarea parodontiului marginal.

Placa protetica redusa-observatii practice :

• reducerile placii protetice au anticipat designul PPS;
• cea mai frecventa este cea sectionata distal;
• placa protetica redusa (fenestrata) are o rezistenta mecanica mai mica fiind predispusa la fracturi;
• decoletarea se contraindica;
• placa protetica fenestrata este recomandata sexului feminin, persoanele delicate, pedante.

IV.Crosetele din sarma:

• elemente de mentinere, stabilizare si sprijin partial a PPA pe campul protetic la tendintele de dislocare (orizontal, vertical sau basculare prin infundare);
• rolul crosetelor din sarma este de a opri sau de a contracara aceste efecte negative la care se adauga tot cu efect negativ si musculatura cu insertie perpendiculara pe campul protetic - muschii GG, GH, MH. Tot cu efect negativ sunt si alimentele lipicioase, forta gravitationala.
• Se confectioneaza din sarma de WIPLA (Fe-Cr-Ni) 0,6-0,8mm obtinuta prin trefilare ; din WIPTAM (Co-Cr) sau din NITINOL (Ni-Ti)-« memorry shape »
• S-a utilizat aurul -procedeu vechi-, azi exceptional.

Caracteristicile crosetelor din sarma :

• Asigura mentinerea, stabilizarea, sprijinul partial ;
• Se confectioneaza din sarma dupa un prealabil desen pe model la nivelul dintilor limitanti (pe model) ;
• Pot fi reparate +activate relativ usor (tehnician+clinician) ;
• Ca regului de confectioare:sarma nu se indoieste de mai multe ori, nu se realizeaza crestaturi pe sarma, nu se trece sarma prin flacara.

Elementele structurale ale crosetelor :

-3 parti componente:

1) Segmentul dentar (subecuatorial) -brat flexibil;

• Are contact liniar cu 2/3 din fata vestibulara ;

2) Segmentul intermediar (elastic):

• Asigura elasticitatea crosetului si are diferite forme de: S, Z,V. Se proiecteaza la distanta de parodontiu 0,5mm.

3) Segmentul retentiv (terminal) :

• Are forma de zig-zag si se termina in versantul seii sau pe mijlocul ei.

Segmentul dentar si cel intermediar sunt mult mai estetice comparativ cu crosetele turnate de la PPS.

Caracteristicile functionale ale crosetelor din sarma:

• Gradul de flexibilitate mult mai mare ca la crosetele din sarma ;
• Efect lezional (erodant) al dintilor limitanti inferior crosetelor turnate ;
• Contact liniar cu dintele;
• Segmentul dentar isi modifica pozitia orizontal (prin dezactivare de catre pacient) sau vertical (pe fond de rezorbtie);
• Crosetele cu diametrul de 0,8 mm sunt contraindicate, au efect traumatic asupra dintilor limitanti ;
• Crosetele plasate pe convexitati , activare continua au efect disortodontic (croset cu actiune permanenta) ;
• Crosetele din sarma sunt confectionate, pozitionate +activate empiric.

Tipuri de crosete din sarma :

1.Crosetul cervico-alveolar deschis dental (CADD)

• Cel mai utilizat ;indicat in edentatii terminale mandibulare.
• Tehnica de confectionare +caracteristici -vezi L.P. ;
• Parti componente :-vezi L.P. ;
• Actiune :

-Se opune tendintei de desprindere in sens vertical + basculare prin infundare datorita segmentului dentar plasat 2/3 pe fata vestibulara ;

-indicat pe dintii cu convexitati crescute+bine implantati (PM, Minf.) ;

-efect semifizionomic.

2. Crosetul cervico-alveolar deschis edental (CADE) sau intors:

• Segmentul dentar este plasat subecuatorial;
• Segmentul intermediar este o ansa  sub colet;
• Indicat pe dintii scurti PM, M (usor malpozitionati);

3. Crosetele cervico-ocluzal deschis dental « croset cu umar » :

• parti componente +tehnica de lucru (vezi L.P);
• indicate pe dintii cu convexitati putin pronuntate (C , PM max.) ;

• Actiune :

-inhiba desprinderile verticale prin segmentul dentar ;

-se opune miscarilor de lateralitate +infundarilor protezelor pe campul protetic (CODE) ;

4.Crosetul cervico-ocluzal deschis edental :

Se opune desprinderilor verticale, infundarilor, asigura si sprijinul;

Necesita realizarea unei nise ocluzale (pentru segmentul intermediar) cand nu avem spatiu pentru a nu interfera relatia de ocluzie ;

In edentatiile subtotale se indica crosetul bidentar=2 crosete cervico-ocluzale, cu actiune reciproca-pe PM sau M1/M2.=Crosetul cervico-ocluzal dublu

Este crosetul cu actiunea dizortodontica cea mai rapida.

CROSETE SPECIALE CU UTLIZARE RESTRANSA:

Crosetul STHAL(ocluzo-interdentar)

Crosetul  inelar Jackson;

Crosetul inelar Adams .

• Sunt indicate in edentatii uniterminale (clasa II Kennedy) , aplicate pe dintii restantyi de pe hemiarcada (Sthal, crosetele inelare+cervico-alveolar deschis dental).
• Ofera sprijin PPA;
• Unele sunt utilizate frecvent in ortodontie pentru ancorarea aparatelor ortodontice.

Crosetul STHAL:

• Segmentul dentar =ansa interdentara plasata interdentar;
• Segmentul interdentar traverseaza nisa masticatorie;
• Segmentul retentiv merge in placa protetica;
• Eficient in ancorare, confera sprijin, cu utilizare larga.

Crosetul inelar Jackson:

• Segmentul dentar este cu traiect orizontal subecuatorial;
• 2 segmente proximale ce trec prin nisele masticatorii;
• 2 segmente retentive ce merg in placa protetica.

Crosetul Adams :

• are acelasi traiect dar prezinta 2 bucle vestibulare la nivelul segmentului dentar ce permit activarea crosetului , facandu-l mai elastic.

Crosetul cu patrice ;

Crosetul cu caseta;

Crosetul in T;

Crosetul in I.

Toate sunt utilizate foarte rar.

Ele au anticipat crosetele speciale turnate si au fost inlocuite de mijloace speciale de stabilizare, sprijin tip culise, capse, bare ce sunt utilizate in tehnologia PPS.

Crosetul muco-alveolar :

• indicat in edentatii clasa I Kennedy (biterminale);
• procesele alveolare frontale usor retentive;
• modelarea a 2 anse duble de o parte si alta a liniei mediane , sarma este elastica cu diametrul 0,6mm si un segment retentiv pentru fixarea numai in versantele protezei.
• Actiune : prin contactul cel mai frecvent dureros cu procesul alveolar retentiv moment in care proteza este reaplicata pe campul protetic.
• O forma imbunatatita =pelotele=sarma prezinta la capat o pelota din acrilat roz ce vine incontact cu mucoasa sau ansa este inglobata in acrilat roz pentru a fi mai fizionomic.Pelota este mai putin traumatica.

Mijloace auxiliare de mentinere, stabilizare si sprijin :

• Retentivitatile anatomice , tuberozitatile maxilare, tuberculul piriform (1/3 anterioara), bolta palatina ;
• Adeziunea si succiunea partiala.

Adeziunea apare intre 2 suprafete plane : bolta-fata mucozala (placa totala maxilara)

Succiunea partiala apare la nivelul zonei de inchidere marginala (mucoasa neutrala)

• Tonicitatea musculara : aplicarea fibrelor muschiului buccinator pe versantele externe ale PPA, ce sunt modelate plan-convex.