|
CRIZA HTA
1.Evaluarea starii generale a pacientului (respiratie, puls,
TA)
-in eventualele asocieri
cu EPA, IMA, AVC se trateaza boala de baza
- la encefalopatie ( semne da HTIC) se trateaza diferentiat : evaluare
TAD>120mmHg, evaluarea disfunctiei cerebrale (confuzie, convulsii)
2.Oxigenoterapie pe masca sau sonda endonazala
3.Abord venos si montare PEV cu solutieG5% sau Ringer
de asteptare
4. Monitorizare ECG
PRINCIPII DE TRATAMENT IN URGENTA:
oCunoasterea statusului volemic este esentiala:
examinarea
jugularelor, semne de hiperhidratare,PVC
etc. Nu se administreaza diuretic imediat, frecvent in
crizele hipertensive fiind o hipovolemie prin
vasoconstrictie sistemica
o Scaderea rapida a TA este periculoasa prin ischemie
cerebrala si miocardica. Reducerea progresiva pina la
TAD de 100mmHg.
O Hta severa dar fara afectarea organelor tinta se trateaza
cu antiHTA orale ( nifedipin 10-20mgsl sau captoprol
12,5 -25mg sl)
o Se evita asocierea iv a unui vasodilatator (nitroglicerina, Hidralazina) cu un beta blocant deoarece scade foarte mult debitul cardiac.
oBeta blocantele administrate iv lent, scad fluxul cerebral prin vasoconstrictie cerebrala paradoxala
o In HTA cerebrala se evitaVAsodilatatoarele directe ce
produc vasodilatatie neutila cerebral ( cresc edemul
cerebral)
5.Scaderea TA :- diuretic:Furosemid iv si/sau in PEV
- IEC: Enalapril in medie 1mg la 6 ore (0,5-1,25mg la6 ore) scade TA in 15 min si mentine scazuta 12-24 ore
-Nitroglicerina in PEV (vezi perfuzia
cu nitroglicerina)
6. Sedare
7.Transport supravegheat la spital: stare de constienta, coloratia
tegumentelor, auscultatie cardio-pulmonara, TA, puls respiratie)
Criza hTA
- Scaderea
tranzitorie a T.A. + bradicardie , ameteli ,greata .
- frecvent la persoane tinere anxioase / irascibile .
- colaps ortostatic ( frecvent apare in ortostatism )
- hTA + pierderea constientei ( Sincopa vasovagala ):
- sincopa calorica .
* reactia vasovagala frecvent bradicardie (raspuns terapeutic bun ).
*SOC frecvent tahicardie ( prognostic sever ) ( raspuns terapeutic tardiv ) .
Tratament :
-pozitia corpului pe plan orizontal/ Trendelenburg , det. ameliorarea
perfuziei cerebrale .
-Atropina 0,5 - 1
mg. i.v. ( pt. bradicardie ) .
-Akinor 0,5 - 2 ml . i.v.
-Sol. Perfuzabile .
-Cresterea T.A. + semne neurologice si cardiopulmonareURGENTA
HIPERTENSIVA .
-H.T.A. ( esentiala , renala , preeclampsie )
( feocromocitom , medicamentoasa )
Criza H.T.A. Encefalopatie hipertensiva :
- cefalee
- tulb. vizuale
- ameteli
- tulb. starii
de constienta
- manif. neurologice si convulsii .
Tabloul clinic se poate contura prin complicatii cerebrale posibile:
- hemoragia cerebrala si apoplexia precum si prin decompensarea
cardiaca de tip IVS EPA AP si IMA .
Concluzii
1. In HTA puseeu supraacut vom inlatura hipoxia,
hipercapnia
2.Vom efectua analgezie si tranchilizare corecte in IMA,
crizele anginoase
mari
3. In crizele supraacute: vasodilatatoare directe
4. In crize acute: betablocante
5. In crizele usoare: blocanti de calciu p.o.
6. In hipervolemii sigure: diuretice
7. Transport fara bruscari la : ATI, cardiologie.
Preeclampsia - eclampsia
Accident ac. al toxemiei gravidice ce apare in cursul trim. al-III-lea de sarcina, la nastere sau imediat postpartum.
Simptome:
*prodrumale :
(cefalee ,tulb.
vizuale( muste zburatoare) ,pocnituri in urechi
,ameteli,epistaxis ,greturi, varsaturi, dureri epigastrice).
*Cardio -vasculare : ( tahicardie (severa),
HTA ( la ambele brate) )
*Neurologice: ( anxietate, agitatie , tulb. de comportament , convulsii
,reflexe vii (Babinski bilateral) , coma.)
*Respiratorii ( tahipnee , obstructie, IRA )
*Alte semne : ( Edem (fata, maini, lombar, glezne) , ↑ in greutate
(recenta) )
Conduita de urmat:
pacienta in decubit dorsal
O2 terapie pe masca
protectie tehnica
abord venos periferic glucoza 5%
determinarea glicemiei
TA si puls
EKG,SpO2
In preeclapsie:
furosemid i.v./i.m.
Sulfat de Mg 20% 1-2 f i.m.
Papaverina 2-3 f i.m.
Diazepam 10-20 mg i.m.
Abdomen acut
. Se indica analgezia prespitaliceasca adecvata
. Sustinerea funtiilor vitale
. Daca este posibil pozitie semisezinda cu genunchii indoiti
. Perfuzie in functie de starea circulatorie 500-1500ml i..v.
. Morfina 5-10mg (Tramadol, Piafen, Scobutil)
Tratament specific in durerea colicativa:
. NTG inhalatie 2 pufuri s.l.
. Scopolamina/Scobutil 20-40mg i.v.
. Paracetamol supozitor 1mg/ ASS 0,5-1g i.v.
Este un motiv de
consultatie in urgenta (5 - 10%)
Durerea acuta cu debut pana la 7 zile
Urgenta abdominala se prezinta sub forma de: abdomen supraacut
abdomen acut
abdomen subacut
Etiologiile frecvente ale durerii abdominale
Anamneza tintita determina
Modul de instalare a durerii
Intensitatea si tipul durerii
Localizarea
Factorii modifianti si declansanti
Semnele asociate
Antecedentele medicale si chirurgicale
Examenul clinic
Pacient dezbracat
Cauta eventratia, cicatricile abdominale
Priveste abdomenul (distensie, absenta miscarilor respiratorii)
Palparea (contractura, apararea)
Percutia
Tuseul pelvin
Examene paraclinice
Sustin sau modifica un diagnostic
Conduc spre un tratament
Orienteaza pacientul: externare, spitalizare, interventie chirurgicala
Concluzii
Durerea abdominala necesita o ierarhizare dupa gradul de urgenta;
Examenul clinic orienteaza spre un diagnostic de presumtie;
. Explorarile complementare conduc spre diagnosticul de certitudine.
Hemoragia digestiva superiora
Etiologie: varice esofagiene (UD, UG mai rar)
Simptome:
Semne soc hemoragic
Dureri abdominale superioare, frecvent cu iradiere in Spate
- Hematemeza/melena
Tratament mecanic si medical
Tratament mecanic : introducerea sondei cu balonas
Tratament medical
: nimic pe gura
Fara perna
Repaus complet la pat (cat mai putine miscari )
Reechilibrari hidroelectrolitice: glucoza 5%/NaCl 0,9%
De preferat in caz de hTA severa de a incepe cu ser fiziologic apoi
glucoza 5% sau HAES
- Aport hidric cu apa rece (pentru spalaturi gastrice )
- Punga cu gheata ( epigastru)
- HHC
- Ca gluconic (Atentie! la cardiaci )
- Vitaminele B1,B6,C
- Adrenostazin, Etamsilat, Vitamina K.
Hipoglicemia
Cind este o forma severa simptomatologia este polimorfa si se instaleaza rapid:
. Neliniste
. Transpiratii
. Ameteli
. Halucinatii
. Delir
. Convulsii
. Somnolenta
. Torpoare
. Coma
Diagnostic : determinarea glicemiei
Tratament: glucoza 5-10% i.v. /glucoza 33% 3-4 f. i.v.
Se poate
administra in forma usoara: zahar, miere, dulceata.
Cind este vreo neclaritate de felul comei (hipo sau hiper): se administreaza glucoza
33% 2f. i.v. daca da rezultat coma hipoglicemica; daca nu da rezultat se aplica
tratamentul pentru coma hiperglicemica.
Coma hipoglicemica apare si la diabetici cu supradoza de antidiabetice orale(sulfamide)
dupa insulina retard.
Hiperglicemia
Coma hiperosmolara la DZ tipII (antidiabetice orale),frecventa la batrini:
. Glicemia creste >1000mg%
. Semne de deshidratare
. senzatie de sete
. repiratie normala
. exicoza
. piele foarte uscata
. turgor cutanat redus coma cetoacidozica la DZ tipI (insulina injectabila), mai ales la tineri:
. miros de acetona in aer expirat
. sete profunda
. respiratie tip Kusmaul (foarte profunda)
. piele uscata
. glicemie crescuta in jur de 500mg%
Tratament:
.sustinerea functiilor vitale
.solutii complete de electroliti 500-1000 i.v.
.glucoza 10% 500ml tamponata cu 10 UI i.v. / insulina cristalina 10-20
UI i.v. rapid .
Urgente
cerebrovasculare
(AIT, DNIRP- deficit neurologic ischiemic reversibil prelungit)
Tratamentul sistemului circulator = tratamentul masei cerebrale:
. sustinerea functiilor vitale
. HTA clinostatism
. HTA ridicarea trunchiului
. perfuzie (atentie ! nu la mina paralizata = risc major de tromboflebita)
. diazepam 5-10mg i.v.
. in hTA solutii de refacere a volemiei
. in HTA (encefalopatie HT ) vezi tratament
Convulsii
Diazepam 5-40mg i.v.
Atacul ischiemic tranzitoriu (AIT)
La domiciliu:
.Aspirina 300mg/zi
.Ticlid 2-3 cp./zi (250mg *2/zi)
.Cebutid 50 2cp/zi
.Dipiridamol 300mg/zi.