|
|
|
Alimentatia rationala in bolile intestinului
Intestinul cuprinade doua portinuni: intestinul subtire si intestinului gros. Inflamatia celui sibtire da enterita, iar cea a intestinului gros da colita.
a. Enterita acuta apare ca rezultat al unei:
infectii;
intoxicatii;
parazitoze intestinale.
Clinic bolnavul prezinta: numeroase scuune apoase (diaree) fapt ce duce la o pierdere de lichide cu stare de deshidratare marcata. Concomitent cu pierderea de apa se pierd si saruri minerale. Deasemeni bolnavul mai poate prezenta: febra, dureri abdominale, ameteli, astenie, somnolenta. Alimentatia bolnavului difera insa in raport cu stadiul evolutiv al bolii.
In primele doua zile se administraza, apa fiarta si racita din 15 minute in 15 minute, pana dispar varsaturile, apoi ceai de menta, musetel (fara zahar), sucuri de fructe diluate (mai ales cele cu efect astringent: afine, carne, mere). Lichidele vor fi caldute, intrucat cele reci accelereaza periataltismul.
Din a treia zi se suplimenteaza alimentatia cu supe de legume limpezi (cu sare), supe mucilaginoase, mucilagii de orez, orez pasat, supa de morcovi pasati.
Daca evolutia bolnavului cu fainoase fierte in apa, supe creme de legume (fara cartofi), este buna, se pot incerca alimente bogate in proteine: telemea desarata, branza prospata de vaci, urda (care pot fi adaugate in fainoase).
In continuare se pot adauga: merele rase, merele coapte, apoi carnea slaba fiarta, ca rasol sau tocata (sub forma de perisoare dietectrice), pestele slab fiert, budincile de fainoase preparate (de o zi), albusul de oua in preparate, mai tarziu legumele fierte date prin sita.
Raman excluse pentru mai multa vreme: alimentele bogate in celuloza grosolana, cele cu efect excitant pe tubul digestiv, cele prea sarate, afumaturile, codimentele iuti, conservele.
De retinut.
Un preparat din comert este "Humana H" care se poate prepara in diverse concentratii (ca supa sau pireu), fiind utilizata la copii sau adulti.
b. In enteritele cronice, pe langa diaree, tulburari dispeptice, bolnavii prezinta o stare de denutritie marcata, concomitent cu deficienta de absorbtie a unor factori ca: vitamina C, complexul B, vitaminele E, K, D si unele minerale: fierul, calciul s.a. Alimentatia in aceste cazuri va urmari sa asigure un tranzit normal si un aport de factori nutritivi echilibrat (pentru refacerea starii de nutritie).
Alimente permise:
carnea slaba (vitel, vita, pasare), peste slab de apa dulce, branzeturi nefermentate, oua fierte tari, paine alba prajita in cantitate limitata, fainoase sub forma de budinci;
legumele se vor da sub forma de piureuri sau soteuri, fructele ca sucuri diluate, iar dulciurile sub forma de peltea de gutui sau de afine si biscuiti;
grasimile permise: untul si uleiul fiert adaugat la preparatele de legume.
Mesele vor fi de volum redus si frecvente.
c. Colitele sunt inflamatii ale intestinului gros (de cele mai multe ori insotesc inflamatia intestinului subtire, adica enteritele devenind enterocolite). Din punct de vedere clinic se caracterizeaza prin:
modificari de scaun, constipatie sau diaree, alternanta de constipatie cu diaree;
balonari post-prandiale;
dureri abdominale de-a lungul colonului.
Aceste manifestari se accentueaza mai ales in cazul consumului unor alimente bogate in celuloza, tesut conjuctiv sau in cazul celor fermentescibile. In mod normal in intestinul gros exista doua tipuri principale de flora microbiana: de putrefactie si de fermentatie aflate intr-un echilibru astfel sa asigure formarea unui scaun normal. Acest echilibru poate fi tulburat de afectiuni: microbiene, parazitare, dupa tratamente cu antibiotice, in cazul unor tulburari endocrine, alergice sau in cursul unor avitaminoze.
In aceste cazuri vorbim de colite de: fermentatie sau putrefactie (in functie de flora microbiana afectata).
In faza acuta se vor administra o dieta hidrica alcatuita din ceaiuri bogate in tanin.
In a doua faza regimul va fi imbogatit cu: branzeturi nefermentate, carne fiarta sau fripta, peste slab fiert, unt proaspat (adaugat la alimente), jeleuri de fructe pasate, prajituri din aluat nedospit, frisca. Se interzic : legumele si fructele verzi sau uscate, sub orice forma, pastele fainoase, painea si alimentele ce contin celuloza grosolana.
In colitele cronice sunt permise urmatoarele alimente:
carnea slaba de: vitel, vaca, pui - fiarta ca rasol, friptura inabusita, tocata si preparata ca chiftele dietetice, fierte in aburi, mititei dietectici, perisoare, musaca dietetica, peste slab fiert rasol;
branza telemea desarata, urda, cas dulce, cascaval, branza de vaci;
oulele in preparate (budinci) ca spume de albus, omleta dietetica;
grasimile sub forma de: unt, frisca, ulei, margarina;
fainoasele: orez, gris, fidea, taitei (bine fierte sub forma de budinci), mamaliguta pripita bine fiarta;
legume cu celuloza fina (morcovi, dovleci) bine fierte, preparate ca: soteuri, piureuri, budinci;
ca salate, se permit: salata de sfecla coapta, salata verde frageda bine maruntita sau oparita, rosii fara coaja si seminte;
fructele vor fi permise ca: sucuri, piureuri, compoturi moderat indulcite, coapte la cuptor, fara samburi si coji (mere, pere, gutui);
bauturi: ceai (de menta, musetel), cacao cu apa, sucuri de fructe;
dulciuri: aluat de biscuiti, gelatine cu branza de vaci, peltea de gutui;
codimente taiate marunt in cantitate mica: marar, patrunjel, leustean, cimbru, dafin, vanilie, scortisoara, coaja de lamaie sau portocala;
supe slabe de carne degresata, supe de oase strecurate cu galuste de gris, cu perisoare de carne, sau zdrente de ou, supe creme de legume, date prin sita (preparate cu zeama de carne sau de oase), supe creme de fainoase (orez, gris).
Bonavul va consuma mese de volum redus, fractionate in 5 - 6 mese / zi si nu va bea lichide in timpul lor.
