|
|
|
Subiect de examen - Poetici și curente (seminar)
1. Identificați caror curente ale criticii literare aparțin numele de mai jos: Lucien Goldmann, Charles Mauron, Paul de Man, J. Lacan, C. A. Sainte-Beuve, Julia Kristeva
2. Definiți "intertextualitatea" pornind de la fragmentul de mai jos:
"Infrigurata ne-a fost sosirea,
Tocmai timpul cel mai rece al anului
Pentru un drum, și inca un drum atat de lung;
Cararile adancite și vremea vrajmașe,
Chiar miezul mort al iernii.
Și camilele inraite, cu picioarele umflate, naravașe,
Intinandu-se in zapada topita.
Au fost clipe cand am regretat
Palatele de vara pe pantele dealurilor, terasele,
Și fetele matasoase aducand șerbetul.
Pe urma camilarii injurand, mormaind
Și fugind, cerandu-și rachiul și femeile,
Și cetațile dușmanoase, și orașele neprietenoase
Și satele murdare, unde ni se cereau prețuri nebunești;
Greu am dus-o in drumul nostru.
La urma am ales sa calatorim toata noaptea,
Dormind pe-apucate,
Cu glasurile cantandu-ne in urechi, spunand
Ca toata asta-i o nebunie.
Pe urma, in zori am coborat intr-o vale mai blanda,
Umeda, sub hotarul zapezilor, cu mireasma de verdeața;
Cu un izvor susurand și o moara de apa batand intunericul,
Și trei copaci pe cerul scund,
Și un cal batran, alb, galopa indepartandu-se pe o pajiște.
Pe urma am dat de o carciuma cu frunze de vița deasupra porții,
Șase hamali in ușa deschisa jucand zaruri de monezi de argint,
Și picioare izbind in burdufuri goale de vin.
Dar aici nu era nici o știre, și astfel ne-am continuat
Drumul, și am ajuns seara, nici o clipa prea devreme
Gasind locul; era (ai fi putut spune) mulțumitor. []"
T. S. Eliot, Drumul magilor, in Poezie americana moderna și contemporana, Selecție, traducere și note de Mircea Ivanescu, Cluj Napoca, Editura Dacia, 1986
3. Comentați din perspectiva formalista afirmația:
Eminescu este o valoare perena a literaturii romane.
4. Definiți simbolurile diairetice din terminologia lui Gilbert Durand și exemplificați.
5. Identificați tipologia imaginilor dominante și interpretați in grila durandiana textul de mai jos:
" Eram oare lasat sa mor de foame in aceasta lume subpamanteana a intunerecului? [] La deșteptare, intinzand brațul, am gasit langa mine o paine și un ulcior de apa. Eram prea istovit ca sa pot gandi asupra acestui lucru, dar am mancat și am baut cu nesaț. [] Dadusem, totuși, peste multe unghere in zid, și de aceea nu puteam ghici forma cavoului, caci nu ma puteam impiedica sa cred ca e vorba de un cavou. [] De mai multe ceasuri, peste tot locul din preajma scandurii joase pe care zaceam mișunau in voie șobolanii. Salbatici, indrazneți și hulpavi, iși aținteau deasupra-mi ochii lor roșii; parca n-așteptau decat sa raman nemișcat ca sa faca din mine prada lor. Cu ce fel de hrana, ma intrebai eu, au fost obișnuiți in fantana?! In ciuda sforțarilor mele de a-i impiedica, inghițisera aproape tot conținutul talgerului, afara de o mica ramașița. Capatasem deprinderea sa-mi legan mana, fara incetare, in jurul talerului, dar, pe incetul, aceasta mișcare inconștienta și neschimbata nu mai avu nici un efect. Adesea, in lacomia lor, lighioanele imi infigeau in degete colții ascuțiți. Cu firicelele de carne unsuroasa și piperata frecai zdravan chinga, oriunde am putut ajunge. Apoi, luand mana de pe podea, ramasei nemișcat, fara sa suflu. La inceput, vietațile acelea nesațioase au fost uimite și inspaimantate de aceasta schimbare, de faptul ca orice mișcare incetase. Au dat indarat ingrozite, multe din ele s-au ascuns in fantana. Dar asta a durat doar o clipa. Nu ma bizuisem degeaba pe lacomia lor. Vazand ca am ramas nemișcat, una sau doua dintre cele mai indraznețe se cațarara pe culcușul de scanduri, adulmecand spre chinga. Parca a fost semnalul unui iureș de pretutindeni. Din adancul fantanii se napusteau mereu cete cete. Se agațau de scandura, alergau de-a lungul meu și navaleau asupra-mi cu sutele. Mișcarea masurata a pendului nu-i tulbura catuși de puțin. Ferindu-se de loviturile lui, iși facura de lucru cu chinga unsuroasa. Se imbulzeau, mișunau, gramadindu-se peste mine in mușuroaie tot mai mari. Mi se zvarcoleau pe grumaz, boturile lor reci imi cautau buzele; eram aproape innabușit de apasarea gloatei lor; o scarba fara nume pe lumea asta imi umfla pieptul și-mi inghiți, vascos, inima. Inca o clipa și simții ca batalia va lua sfarșit. Imi dadeam bine seama ca legaturile slabesc. Ințelesei ca trebuie sa și fie taiate in mai multe locuri. Cu o hotarare supraomeneasca, stateam neclintit."
E. A. Poe, Hruba și pendulul, in Prabușirea casei Usher, ediție ingrijita și trad. Liviu Cotrau, București, Univers, 1989, pp.494-495
6. Comentați cu referire la problema dialogismului urmatoarea afirmație a lui M. Bahtin:
"Romanul presupune descentrarea verbal-semantica a universului ideologic, o anumita "lipsa de adapost" a conștiinței literare care a pierdut ambianța lingvistica peremptorie și unica a gandirii ideologice []"
M. Bahtin, Probleme de literatura și estetica, trad. Nicolae Iliescu, București, Univers, 1982, p.231
7. Discutați din perspectiva bahtiniana textul de mai jos:
"Ramas bun, munți care rasariți din ape și va inalțați spre ceruri, culmi zimțate, atat de cunoscute celor ce au crescut printre voi și atat de adanc sapate in mintea lor ca și trasaturile celor dragi! Ramas bun, șuvoaie, al caror murmur il recunoaștem ca și sunetul glasurilor de acasa, și voi, sate risipite, albind valea ca o turma de oi la pascut! [] Adio, casuța unde te-ai nascut și in care, stapanit de un gand ascuns, te-ai obișnuit sa deosebești, de zgomotul celorlalți pași, zgomotul unui pas așteptat cu un tainic fior! Adio, biserica, unde sufletul s-a bucurat de atatea ori, plin de seninatate, cantand laude Domnului, unde fusese fagaduita și pregatita o anumita slujba, unde fiorul tainic al inimii trebuia sa fie binecuvantat cu solemnitate, dragoste socotita sfanta, adio!"
Alessandro Manzoni, Logodnicii, trad. de Alexandru Balaci, București, EPLU, 1966, pp.155-156
8. Discutați critica psihanalitica din perspectiva:
a) Formalismului rus
b) Deconstructivismului
