STILUL JURNALISTIC

STILUL JURNALISTIC

1. SISTEMUL STILISTIC AL LIMBII (dupa Dumitru Irimia)

-sistemul stilistic se intemeiaza pe limba nationala

"Nivelele limbii se inglobeaza unele pe altele, corespunzator functiilor ei si unitatilor constitutive":

nivelul fonematic: unitate minimala - fonemul: de pilda, par contine 3 foneme: p, a si r obtinute prin opozitii fonologice: par - bar, par-pir, par-pat

nivelul lexical: unitate fundamentala - cuvantul (lexemul)

nivelul morfologic: unitate de baza - morfemul - intra in alcatuirea cuvintelor: adormi: a+dorm+i

nivelul sintactic: unitate minimala - sintagma, unitate fundamentala - enuntul

Nivele sistemului stilistic:

1. NIVELUL STILISTIC AL LIMBII NATIONALE - determinat de raportul text - limba, din perspectiva caii de realizare a comunicarii: orala sau in scris

- se caracterizeaza prin dezvoltarea a doua variante lingvistice si stilistice totodata: limbajul popular (instrument principal al culturii populare) si limba literara (instrument principal al culturii erudite)

2. NIVELUL STILURILOR COLECTIVE - isi are originea in raportul text (mesaj) - referent

cuprinde doua categorii de stiluri colective:

a.)   stiluri colective (informale) - aceasta categorie este proprie  comunicarii intemeiate pe cunoasterea empirica si pe variabilitatea maxima a mesajului si se caracterizeaza prin doua stiluri:

stilul conversatiei - in comunicrea realizata pe cale orala

stilul epistolar - in comunicarea realizata prin scris

b.)   stiluri (colective) functionale - se intemeiaza pe mesaje specializate in legatura cu tipuri specifice de cunoastere si comunicare:

stilul beletristic

stilul stiintific

stilul religios

stilul publicistic

stilul juridico-administrativ

Substiluri - se caracterizeaza printr-o identitate cu multiple trasaturi specifice, fara a reprezenta profiluri stilistice autonome:

stilul gnomic - propriu limbajului popular, stilul aforistic - propriu limbii literare

stilul filozofic - propriu limbii literare, insuficient desprins de stilul stiintific

stilul politic - situat intre stilul administrativ si stilul publicistic

3. NIVELUL STILURILOR INDIVIDUALE - dezvoltarea sa este determinata de raportul text - emitator

- stilurile individuale isi dezvolta profilul specific, prin deviere, direct, de la stilul colectiv si indirect, de la norma stilistica generala

4. NIVELUL STILURILOR INTERNE - constituirea acestuia este determinata de absolutizarea raportului text - mesaj

se dezvolta mai ales in interiorul stilurilor individuale prin care se actualizeaza stilul beletristic cult, in conditiile absolutizarii functiei poetice.

identitatea stilistica a textului se dezvolta autonom in stil al textului (stilul unei creatii literare intre celelalte creatii literare ale aceluiasi scriitor)

in structura generala a textului se constituie stilurile interne ale personajelor (stilul unui personaj intre celelalte personaje ale operei scriitorului: in textul lumii comice a lui Caragiale stilul Catavencu, stilul Farfuridi, stilul Tipatescu etc.)

"Profilul stilistic al textului rezulta din unitatea inglobarii procedeelor si marcilor stilistice in relatii functionale cu contexte si structuri contextuale."

2. TIPOLOGIA STILURILOR (V. VISINESCU)

stiluri functionale de baza:

- stilul beletristic (artistic)

- stilul stiintific (tehnico-stiintific)

- stilul administrativ, stilul juridic sau juridico-administrativ

- stilul publicistic (Iorgu Iordan, D. Macrea), numit si stil profesional (Al. Graur) - definit ca stil mixt, contestat de Ion Coteanu

- stilul publicistic contine varietati de stiluri mediatice: stilul presei scrise (tiparite), stilul radiofonic, stilul televizat, stilul agentiilor de presa

- stilurile mass-media:

- puncte unificatoare: constrangerile normelor, accesibilitatea, simplitatea, concizia, claritatea, redundanta

- aspecte diferite potrivit structurii genurilor/speciilor in care se exprima (informative, de opinie, mixte) si potrivit procedeelor de abordare a realitatii sau a interlocutorilor

- jurnalistii pot aborda diverse stiluri: stil direct/indirect/de legatura, stil sobru/stil liber, stil concis/stil prolix, stil propriu/ stil figurat; stil alegoric/stil metaforic, stil oratoric/stil retoric, stil arhaizant/ stil neologic, stil discursiv/stil emfatic, stil epistolar/stil redundant, stil familiar/stil abstract

- tipologii discursive ale discursului mediatic:

- discursul generalist de informare - informarea, cunoasterea si explicarea evenimentelor lumii contemporane

- discursul publicitar - urmareste o tinta factitiva sprijinindu-se pe doua resorturi, seductie si persuasiune, de sorginte retorica (AIDA)

- discursul divertismental - consacrat petrecerii timpului liber, preferintelor personale: caracterizat prin genuri umoristico-satirice (in presa scrisa: foiletoane, caricaturi, parodii, jocuri de cuvinte incrucisate), dominant in emisiunile audio-vizuale (mai ales la televiziune genuri ludice, seriale, formatii muzicale, de satira si umor, jocuri fictionale de tip reality-show)