|
|
|
Varianta 11
SUBIECTUL I (40 de puncte)
1. Sinonime: a creste = a
evolua, a spori; rece = indiferenta, nepasatoare;
2. Linia de pauza in versul "De-a ta privire - si un suflet - unul"
are rol explicativ, profunzimea simtirii, poetul accentueaza
unicitatea sentimentului de iubire.
3. Polisemia cuvantului "a trece":
- Timpul trece ireversibil si implacabil pentru om.
- Mihaela trece in fiecare zi pe la bunica ei.
4. Imaginarul poetic: "Cand imi zambesti, pamantul imi zambeste/
Si cerul tot cu stele se imbraca"
5. Prezenta eului liric: pronume si verbe de persoana I: "imi" ,
"-mi", "mine", "raman" si adresare directa la persoana a II-a:
"zambesti", "ce-ti pasa?";
6. Tema iubirii, motivul suferintei;
7. Repetitia interogatiei "ce-ti pasa?" amplifica
nepasarea iubitei, care-i provoaca indragostitului o
suferinta sfasietoare.
8. Ultima strofa reia interogatia retorica din ultimul vers al
primei strofe, fiind repetata si in finalul poeziei: "Ce-ti
pasa?". Aspiratia omului de geniu spre iubirea ideala este in
antiteza cu nepasarea iubitei, a carei atitudine este
definita prin epitete sugestiv, "zambet luciu", "priviri streine". Ea face
parte din lumea oamenilor de rand, incapabila sa inteleaga
sentimentele superioare, ipostaza ilustrata in finalul poeziei prin
comparatia: "Cu priviri streine/ Ca toata lumea treci pe langa
mine".
9. Titlul poeziei, reluat in incipit, sugereaza fericirea extatica de
care omul de geniu ar fi cuprins daca idealul sau de iubire s-ar
implini. Repetitia verbului "zambesti-zambeste" accentueaza
dorinta eului liric pentru iubirea ideala, iar atitudinea
hiperbolizata a iubitei capata dimensiuni cosmice: "Cand imi
zambesti, pamantul imi zambeste/ Si cerul tot cu stele se
imbraca".
10. Expresivitatea poeziei este sustinuta de adresarea directa
prin verbele la persoana a II-a si de interogatiile retorice,
imaginand sentimentul de iubire ce se manifesta intre cei doi
indragostiti: "imi zambesti", "ce-ti pasa", "nu vrei",
"treci".
SUBIECTUL al II-lea (20 de puncte)
Textul argumentativ: "Este ingaduit sa inveti chiar si de la dusman" (Ovidiu)
Intr-adevar, "este
ingaduit sa inveti chiar si de la dusman" deoarece de
la oricine ai cate ceva de invatat, numai sa stii sa
faci diferenta intre bine si rau.
Mai intai, ma gandesc ca oamenii sunt atat de vulnerabili, incat
ajung atacabili pana si in propriile convingeri. Se
dusmanesc intre ei, se tradeaza si se mint.
Neincrederea si dezamagirile provocate de oameni creeaza, adesea,
prapastii sufletesti si este mai simplu sa fie umplut
golul cu ura, decat sa revigorezi energia interioara.
In al doilea rand, consider ca este trist oamenii ajung din prieteni
dusmani, din iubiti, niste simpli necunoscuti. Nu am putut
niciodata sa inteleg de ce oamenii se feresc sa se comporte
cu sinceritate, iar, daca mai sunt astfel de insi, acestia au
cel mai mult de suferit si patimit.
A invata de la dusman, inseamna a invata de la
oricare alt om, pentru ca niciodata nu stii destule.
Totusi, ratiunea trebuie sa invinga si
discernamantul sa fie cel care alege. De la dusman este bine
sa deprinzi strategiile cu caracter de generalitate, celelalte
invataturi pot folosi in viata ca sa stii
sa recunosti pericolul si sa te feresti cu dibacie.
In concluzie, orice invatatura este utila atunci cand
stii cum s-o folosesti spre binele tau si al
celorlalti.
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Particularitatile
nuvelei psihologice
* "Moara cu noroc" de Ioan Slavici;
* "In vreme de razboi" de I.L.Caragiale.
(Ana-Maria Enachescu)
Subiectul I (40 de puncte)
1) Sens denotativ: marmura cea
rece; chip frumos; umar stang-
Sens conotativ: a gandurilor urme; a visurilor turme-
2) Polisemia cuvantului rece: Sezonul rece incepe din noiembrie. La munte bate
un vant rece ca gheata.
Pentru a picta un tablou de iarna, folosim culori reci. La restaurant am
mancat o gustare rece si o friptura de pui.
3) Enuntul corect: El insusi (Chiar el) a transcris cu majuscule tot
textul dat, ceea ce este o mare greseala.
4) Prezenta eului liric: verbe si pronume la persoana I:
"soptesc", "eu [.] imi strang", "te caut", "minte-mi" si adresarea
directa ce accentueaza subiectivismul poeziei prin verbe si
pronume la persoana a II-a singular:"chipul tau", "Tu",
"incremenisi".
5) Imaginarul poetic: "Zadarnic sterge vremea a gandurilor urme", "Si
toate trec ca vantul - dar chipul tau nu trece."
6) Motivul romantic al visului; tema iubirii; tema timpului;
7) *"chip frumos"- prin utilizarea epitetului "frumos" alaturat chipului,
eul liric realizeaza un scurt portret al iubitei, care este de o
frumusete incredibila, amplificand astfel intensitatea sentimentului
de dragoste profunda pentru eternitate; *simetria sintactica
realizata prin repetitia sintagmei "In veci" care sugereaza
statornicia iubirii, eternitatea sentimentului profund al eului liric pentru
femeia iubita.
In
prima strofa a poeziei, eul liric ilustreaza atotputernicia iubirii,
care invinge ratiunea, idee construita prin personificarea
"sterge vremea" si inversiunea "a gandurilor urme". Uitarea nu
actioneaza asupra sentimentului profund de dragoste, intrucat
imaginea iubitei este eternizata in mintea eului liric prin comparatia
"sapata ca-n marmura cea rece" si personificarea "uitarea
mana-n noapte a visurilor turme". Ultimul vers este o antiteza intre
trecerea ireveresibila si chipul femeii iubite, ramas
vesnic in mintea si sufletului indragostitului.
9) Versurile: "O, cum nu pot in brate sa te omor plangand,/ Tu, blond
al vietii mele si-al dragostei copil!". Dragostea eului liric
fata de iubita este extrem de puternica, invincibila,
idee exprimata prin interjectia afectiva "O" si
exclamatia retorica in inversiune, "cum nu pot in brate sa
te omor". In ultimul vers, poetul realizeaza un scurt portret fizic al
iubitei, ea are parul blond "Tu, blond al vietii mele", este
inocenta: " si-al dragostei copil" si semnifica pentru eul
liric viata insasi. Adresarea directa "Tu" sugereaza
subiectivismul poeziei iar gerunziul verbului "plangand" permanentizeaza
sentimentul de iubire.
10) Expresivitatea stilistica a poeziei sporeste emotia
artistica a cititorului prin permanentizarea sentimentului de iubire
sugerat de verbele la persoana I si timpul prezent: "sterge", "
esti", "trec", "soptesc". Adresarea directa la persoana a II-a
("chipul tau nu trece", "Te caut pretutindeni", "Tu, chip frumos", "Tu,
blond al vietii mele") ilustreaza dragostea eului liric pentru iubita
ideala, sentiment profund, intens, sapat in sufletul lui "ca-n
marmura cea rece", iar repetarea adverbului de timp "in veci" sugereaza
faptul ca iubirea este eterna, inradacinata in mintea
si sufletul eului liric.
Subiectul al II-lea (20 de puncte)
Text argumentativ: "O viata nefolositoare e o moarte timpurie." (Goethe)
Sunt intrutotul de acord cu
afirmatia lui Goethe, ca "O viata nefolositoare e o moarte
timpurie" si consider ca viata trebuie traita din plin
, avand scopuri precise, intrucat esentiala este intensitatea
vietii, nu durata ei.
Un prim argument in sustinerea adevarului exprimat de citatul de mai
sus ar fi faptul ca trebuie sa stim sa ne bucuram de
viata, de aceasta existenta efemera pe care
fiecare dintre noi o are, savurand din plin orice moment de bucurie sau de
tristete, orice picatura de ploaie sau raza de soare, un
pom cu roade sau floare rasarita.
De asemenea, consider ca trebuie sa fim constienti ca avem o
singura viata, comparabila cu o scena, pe care noi,
actorii trebuie sa ne jucam rolul cat mai bine posibil, pentru a nu
avea o "viata nefolositoare", terna,ingredientele de maxima
importanta fiind pofta noastra de viata,
responsabilitatea de a face in fiecare zi cate ceva folositor noua sau
altora. Aceasta idee a vietii ca spectacol de teatru apartine
antichitatii, de unde a preluat-o si Mihai Eminescu in poezia
"Glossa" si in proza fantastica si filozofica
"Sarmanul Dionis".
In concluzie, in relatie directa cu argumentele aduse, consider
ca pentru a avea o viata folositoare trebuie sa avem o
atitudine pozitiva, incredere totala in noi, si, nu in ultimul
rand, sa avem aspiratii inalte, sa nu irosim timpul, pentru
ca numai astfel putem obtine mai mult de la viata!
Subiectul al III-lea (30 de puncte)
Particularitati de
realizare a unui personaj dintr-o nuvela istorica studiata:
* Alexandru Lapusneanul - "Alexandru Lapusneanul" de
Costache Negruzzi
(Alina Ergoveanu)
Subiectul I (40 de puncte)
1. Polisemia cuvantului
"inima":
*La jocul de carti a castigat cu un valet si un as de
inima rosie.
*Am invatat la biologie despre inima.
2. Rolul cratimei:
* " nu-mi": cratima leaga negatia de pronume, pentru pronuntarea
celor doua cuvinte intr-o singura silaba; cratima inlocuieste
vocala "i" care lipseste pronumelui (imi).
* "- Stiu": are rol de linie de dialog si marcheaza vorbire
directa
3.Versul "Sunt beat de lume si-s pagan" ilustreaza
conceptia filozofica a lui Lucian Blaga, exprimata in multe
dintre creatiile sale lirice. Cunoasterea luciferica
inseamna pentru eul liric cunoasterea prin iubire: omul trebuie
sa se reveleze in fata misterelor Universului, ci nu sa le
lamureasca.
4.Camp semantic "sacru": sfanto, rai, eretic, iad, pagan;
5. Tema cunoasterii; motivul sacru/profan; motivul lumina/intuneric;
motivul iad/rai
6. Imagine vizuala:" il lumineaza iadul cu flacarile lui"
7. Figuri de stil: "Sunt beat de lume"-metafora-sugereaza ideea
filozofica a eului liric care iubeste cu patima lumea in care
traieste, Universul, definind cunoasterea luciferica;
"caldura raului"-oximoron- semnifica forta pacatului,
puterea pe care o are raul asupra oamenilor.
8. Ultimele patru versuri ale poeziei ilustreaza teoria filozofica
despre manifestarea in lume a Binelui si a Raului, existente in
aceeasi cantitate si de forte egale, care se opun, asigurand
astfel stabilitate si echilibru Universului. Lumina este metafora
revelatorie pentru "cunoastere", sugerand ideea ca Binele si
Raul se afla in relatie de reciprocitate: ce rost ar mai avea
Raiul, daca n-ar exista Iadul, ca eventualitate a Raului?
Interogatia retorica este o intrebare filozofica la care
ganditorul da o varianta de raspuns constand in ideea
unitatii contrariilor "Bine/Rau".
9. Titlul poeziei "Lumina raiului" este o metafora revelatorie care
defineste cunoasterea luciferica, avand rolul de a potenta
misterul. Lumina simbolizeaza binele, ce este pus in evidenta de
flacarile iadului.
10. Textul este construit pe antiteza dintre Bine si Rau, pe
aceasta unitate a contrariilor care asigura Universului stabilitate
si echilibru. Cele doua forte nu pot exista una fara cealalta, ele
alimentandu-se reciproc. Pentru a putea observa binele trebuie mai intai sa
stim ce inseamna absenta sa.
Subiectul al II-lea (20 de
puncte)
Text argumentativ: "Familia este aceea care face ca omul sa treaca de la egoism
la altruism"(Auguste Comte)
Consider ca afirmatia lui Auguste Comte "Familia este aceea care face ca
omul sa treaca de la egoism la altruism" este una adevarata, care-si
dovedeste valabilitatea in viata reala a omului.
Sustin aceasta parere, deoarece opinia mea este ca pentru a
putea avea o familie iubitoare si o relatie armonioasa cu cei
apropiati trebuie sa nu te gandesti in primul rand la tine, ci
sa incerci sa te intereseze cerintele celor apropiati inaintea celor
personale.
Un prim argument este acela ca familia iti este mereu alaturi in momentele
grele, iar ajutorul neconditionat nu poate fi definit de egoism,
altruismul fiind sentimentul ce ne face sa vrem sa ajutam, fara un scop ascuns.
De asemenea, in momentul in care iubesti un om , este destul de greu
sa nu te gandesti la binele sau inainte de toate si sa nu
ii oferi tot ce iti sta in putinta pentru a-i fi mai bine, chiar
daca gestul sau atitudinea ta iti pot aduce neplaceri. Sprijinul
acordat oricarui membru al familiei vine dinlauntrul nostru, este o
atitudine spontana si afectiva, chiar daca aceasta
reactie presupune, uneori, sacrificiu, dar totdeauna gestul inseamna
daruire de sine, dragoste si ocrotire.
In concluzie, egoismul nu poate fi asociat cu familia adevarata sau
cu sentimentul de dragoste si grija pentru cei apropiati, ci doar cu
altruismul, cu placerea si bucuria de a ajuta pe cineva drag,
fara insa a urmari sau astepta ceva in schimb, ci numai sa
simti o imensa satisfactie.
Subiectul al III-lea (30
de puncte)
Particularitati ale nuvelei istorice, prin referire la o opera
studiata:
* "Alexandru Lapusneanul" de Costache Negruzzi
(Alexandra Iazageanu)
Varianta 13
Subiectul I (40 de puncte)
1. Polisemia cuvantului
"inima":
*La jocul de carti a castigat cu un valet si un as de
inima rosie.
*Am invatat la biologie despre inima.
2. Rolul cratimei:
* " nu-mi": cratima leaga negatia de pronume, pentru pronuntarea
celor doua cuvinte intr-o singura silaba; cratima inlocuieste
vocala "i" care lipseste pronumelui (imi).
* "- Stiu": are rol de linie de dialog si marcheaza vorbire
directa
3.Versul "Sunt beat de lume si-s pagan" ilustreaza
conceptia filozofica a lui Lucian Blaga, exprimata in multe
dintre creatiile sale lirice. Cunoasterea luciferica
inseamna pentru eul liric cunoasterea prin iubire: omul trebuie
sa se reveleze in fata misterelor Universului, ci nu sa le
lamureasca.
4.Camp semantic "sacru": sfanto, rai, eretic, iad, pagan;
5. Tema cunoasterii; motivul sacru/profan; motivul lumina/intuneric;
motivul iad/rai
6. Imagine vizuala:" il lumineaza iadul cu flacarile lui"
7. Figuri de stil: "Sunt beat de lume"-metafora-sugereaza ideea
filozofica a eului liric care iubeste cu patima lumea in care
traieste, Universul, definind cunoasterea luciferica;
"caldura raului"-oximoron- semnifica forta pacatului, puterea
pe care o are raul asupra oamenilor.
8. Ultimele patru versuri ale poeziei ilustreaza teoria filozofica
despre manifestarea in lume a Binelui si a Raului, existente in
aceeasi cantitate si de forte egale, care se opun, asigurand
astfel stabilitate si echilibru Universului. Lumina este metafora
revelatorie pentru "cunoastere", sugerand ideea ca Binele si
Raul se afla in relatie de reciprocitate: ce rost ar mai avea
Raiul, daca n-ar exista Iadul, ca eventualitate a Raului?
Interogatia retorica este o intrebare filozofica la care
ganditorul da o varianta de raspuns constand in ideea
unitatii contrariilor "Bine/Rau".
9. Titlul poeziei "Lumina raiului" este o metafora revelatorie care
defineste cunoasterea luciferica, avand rolul de a potenta
misterul. Lumina simbolizeaza binele, ce este pus in evidenta de
flacarile iadului.
10. Textul este construit pe antiteza dintre Bine si Rau, pe
aceasta unitate a contrariilor care asigura Universului stabilitate
si echilibru. Cele doua forte nu pot exista una fara cealalta, ele
alimentandu-se reciproc. Pentru a putea observa binele trebuie mai intai sa
stim ce inseamna absenta sa.
Subiectul al II-lea (20 de puncte)
Text argumentativ: "Familia este aceea care face ca omul sa treaca de la egoism
la altruism"(Auguste Comte)
Consider ca afirmatia lui Auguste Comte "Familia este aceea care face ca
omul sa treaca de la egoism la altruism" este una adevarata, care-si
dovedeste valabilitatea in viata reala a omului.
Sustin aceasta parere, deoarece opinia mea este ca pentru a
putea avea o familie iubitoare si o relatie armonioasa cu cei
apropiati trebuie sa nu te gandesti in primul rand la tine, ci
sa incerci sa te intereseze cerintele celor apropiati inaintea celor
personale.
Un prim argument este acela ca familia iti este mereu alaturi in momentele
grele, iar ajutorul neconditionat nu poate fi definit de egoism,
altruismul fiind sentimentul ce ne face sa vrem sa ajutam, fara un scop ascuns.
De asemenea, in momentul in care iubesti un om , este destul de greu
sa nu te gandesti la binele sau inainte de toate si sa nu
ii oferi tot ce iti sta in putinta pentru a-i fi mai bine, chiar
daca gestul sau atitudinea ta iti pot aduce neplaceri. Sprijinul
acordat oricarui membru al familiei vine dinlauntrul nostru, este o
atitudine spontana si afectiva, chiar daca aceasta
reactie presupune, uneori, sacrificiu, dar totdeauna gestul inseamna
daruire de sine, dragoste si ocrotire.
In concluzie, egoismul nu poate fi asociat cu familia adevarata sau
cu sentimentul de dragoste si grija pentru cei apropiati, ci doar cu
altruismul, cu placerea si bucuria de a ajuta pe cineva drag,
fara insa a urmari sau astepta ceva in schimb, ci numai sa
simti o imensa satisfactie.
Subiectul al III-lea (30
de puncte)
Particularitati ale nuvelei istorice, prin referire la o opera
studiata:
* "Alexandru Lapusneanul" de Costache Negruzzi
(Alexandra Iazageanu)
Subiectul I (40 de puncte)
1. Polisemia cuvantului "timp": A
trecut ceva timp de cand nu ne-am vazut. Mai am timp o jumatate de ora
ca sa scriu tema la romana. Ion si Maria au sosit in
acelasi timp. Saptamana viitoare va fi un timp ploios.
2. Linia de pauza se foloseste in interiorul enuntului pentru a
delimita apozitia "departe", de complementul de loc "La orizont", pe
care-l explica; Linia de pauza din versul al treilea marcheaza o
pauza in vorbire cu scopul de a accentua chinul caldurii excesive, al
dogoarei din timpul verii, avand totodata rol stilistic, cu
nuanta metaforica.
3. Expresii/locutiuni: in floarea varstei; a prinde floare; floare la
ureche; copil din flori;
4. Cuvinte in relatie de sinonimie: lan de grau - spicele; la orizont -
departe;
5. Scrierea cu litera mica la inceputul unor versuri din poezie este
o caracteristica a poeziei moderne, specifica liricii lui Lucian Blaga
si sugereaza continuitatea ideilor exprimate anterior, procedeu
prozodic numit ingambament (enjambament);
6. Tema timpului; motivul arsitei;
7. Figuri de stil: Personificarea "fulgere fara de glas"
sugereaza absenta tunetelor, fenomenul fiind astfel umanizat, lipsit
de agresivitate sonora;
zvacnesc din cand in cand
Comparatia "fulgere//[.] ca niste lungi picioare de
paianjen-smulse/ din trupul care le purta" semnifica amploarea
amenintatoare prin care fenomenul naturii prevesteste schimbarea
vremii caniculare.
8. In ultima strofa a poeziei "Vara" de Lucian Blaga se
manifesta stari elegiace si atitudini meditative ale poetului.
Principala figura de stil este personificarea, armonizarea spicelor
ce-si "tin la piept grauntele/ca niste prunci ce sug"
cu omul, principalul beneficiar al roadelor. Timpul, personificat si el,
se scurge incet, "isi intinde lenes clipele", apoi adoarme "intre
flori de mac". El capata dimensiuni umane, deoarece la "ureche-i
taraie un greier". Imaginea auditiva a greierilor constituie o
muzica ancestrala, cosmica, in armonie
desavarsita cu pamantul si roadele sale.
9. Titlul poeziei semnifica anotimpul descris in textul liric, fiind
exprimat prin substantivul nearticulat "vara", care sugereaza un
spatiu nelimitat si un anotimp incremenit de arsita
dogoritoare din sufletul poetului.
10. Caracteristici ale descrierii:
* imagini vizuale ("La orizont [.] fulgere/ [.] zvacnesc din cand in cand);
imagini auditive ("taraie un greier", "cantec de lacuste")
* prezenta figurilor de stil: epitete ("lungi picioare"), comparatii
("fulgere [.] ca niste lungi picioare de paianjen"),
personificari ("fulgere fara glas")
Subiectul al II-lea (20 de puncte
Vaslui, 29.06.2007***
Draga Emil,
Iti scriu aceste randuri cu o
mare incarcatura de nostalgie, aducandu-mi aminte de un loc in
care mi-am petrecut cele mai frumoase zile ale copilariei: la stana
bunicului meu din Carpatii Orientali. De acolo, de sus, se vedea pana
in departare, tot tinutul, cu o adevarata rapsodie de culori,
de la verdele intens, la stanca maronie, golasa, de la satele ce
pareau niste margele insirate pe linia orizontului, la
salbaticia locurilor, unde mana omului nu a apucat sa strice
feeria peisajului magnific. Un zvon de ciripit venea de nicaieri, umplea
vazduhul cu un farmec nestiut, pe care-l absorbeai cu nesat prin
toti porii, cu toate simturile in alerta.
Stana bunicului este o intindere mare de iarba verde si grasa,
un palc de copaci umbrosi marginesc locul, cerul era albastru si
aproape, ca-ti venea sa pui mana pe el, iar aerul tare si
limpede iti producea ameteala.
Iti povestesc toate acestea, deoarece urmeaza sa ma duc din
nou in varf de munte, la capatul lumii, unde ma asteapta
branza si lapte pe care numai bunicul stie sa le amestece
cu mamaliga, incat mananci pana simti ca plesnesti.
Tu stii ca locuiesc in orasul Vaslui, tot in zona Moldovei, dar
atmosfera, este poluata si, desi strada Primaverii este
flancata de pomi si in fiecare curte exista o mare varietate de
flori, nimic nu se compara cu peisajul montan, unde te invit sa vii
si sa petrecem impreuna vacanta de vara. Ce
parere ai? Te astept cu nerabdare si-ti promit ca
n-o sa regreti niciun minut petrecut acolo.
Cu drag,
Andreea/Andrei Popescu
*** In lucrarea de examen, scrisoarea se redacteaza pe o pagina separata.
Subiectul al III-lea (30 de puncte)
Conceptul nuvela
psihologica:
*"Moara cu noroc" de Ioan Slavici
*"In vreme de razboi" de Ion Luca Caragiale
(Andra Mihaela Ionita)
Subiectul I (40 de puncte)
1. Sinonime: se linistesc =
se domolesc, se opresc; suflet =spirit; vesnic = vesnic; dainuie
= dureaza, se perpetueaza;
2. Folosirea virgulelor are in aceasta poezie diverse roluri. In prima
strofa, prima virgula coordoneaza prin juxtapunere doua
propozitii ("Se retrag in padure si-n pesteri
potecile,/gornicul nu mai vorbeste"). A doua si a treia virgula
marcheaza enumeratia de substantive ("pasari,
sange,tara si aventuri") si de complemente.("fara
azi, fara ieri").
3. Campul semantic al noptii: stele, intunericul;
4. Poezia "Somn" de Lucian Blaga se inscrie in modernism. Una dintre
trasaturile specifice acestui curent este inovatia in ceea ce
priveste structura versurilor. Scrierea unor versuri cu litera
mica este un procedeu numit ingambament (enjanbament) care asigura
continuitatea ideii poetice, care este astfel exprimata intr-o fraza
complexa, formata din mai multe versuri("Dainuie un suflet de
adieri,/ fara azi, fara ieri")
5. Imagini artistice: "Dantuiesc stele in iarba"-imagine
vizuala si motorie; "zvonuri surde prin arbori" - imagine auditiva;
6. Motivul somnului; motivul noptii;
7. Figura de stil: Enumeratia "pasari, sange,
tara si aventuri" reprezinta simboluri care compun natura
telurica si natura umana, care capata un aer
linistit, tihnit la lasarea noptii.
8. Incipitul poeziei plaseaza cititorul intr-un cadru nocturn, cand planul
cosmic, reprezentat de stele, se intrepatrunde cu cel terestru
("iarba"). In noapte, numai stelele sunt animate, oferind un spectacol
mirific, construit prin personificarea stelelor ("dantuiesc
stelele"). Finalul ofera poeziei profunzimea filozofica
specifica operei lui Blaga, prezentand un spatiu personal, al
provenientei, al originii spirituale a eului liric. In somn (metafora
pentru o stare de liniste, de calm care ii permite sa mediteze
si sa reflecteze asupra misterului "iesirii in lumina"),
eul liric simte chemarea sangelui, a originilor sale (comparatia "sangele
ca un val"). Viziunea asupra mortii nu mai este, ca la inceputul
creatiei, o presimtire, ci o asociaza cu motivul somnului,
poetul insusi simtindu-se legat de ideea increatului, ceea ce face
posibila iesirea din timp: "In somn sangele meu ca un val/ se trage
din mine/ inapoi in parinti."
9. Titlul este o metafora revelatorie pentru tihna sufleteasca
necesara poetului pentru reculegere, regasire si intoarcerea la
radacini. Intr-un cadru nocturn, cand toata natura se
domoleste ("Se retrag in padure si-n pesteri potecile,/
gornicul nu mai vorbeste"; "se linistesc pasari, sange,
tara si aventuri", "intunericul fara de martori") eul
liric se cufunda intr-o stare profunda de meditatie asupra
misterelor lumii: stramosii, iesirea in lumina, moartea
etc.: "In somn sangele meu ca un val, se retrage din mine/inapoi la
parinti".
10. Modernismul poeziei:
- * prezenta metaforelor revelatorii;
- * ingambamentul - ca inovatie modernista in structura poeziei;
-* rima alba, masura versurilor variabila
Subiectul al II-lea (20 de
puncte)
Text argumentativ: "Nicaieri nu poate fi omul mai fericit decat in
mijlocul familiei sale" (Proverb romanesc)
Afirmatia proverbului
romanesc -"Nicaieri nu este mai fericit omul decat in mijlocul familiei
sale"- este in concordanta cu parerea mea despre relatiile
interfamiliale si anume ca omul se poate dezvolta armonios, poate
trai in pace si multumire numai in cadrul unei familii bine
inchegate si sanatoase moral.
In primul rand, familia ofera stabilitate, confort si
siguranta. Oricine se simte protejat, linistit cand stie
ca are alaturi persoane care ii doresc binele, sunt gata sa il
sprijine in mod neconditionat atunci cand are probleme. De altfel,
moralistul Slavici isi incepe nuvela "Moara cu noroc" cu un adevar
universal-valabil, venit din intelepciunea populara, povata
pe care o rosteste batrana soacra a lui Ghita: "Omul sa
fie multumit cu saracia lui, ca daca e vorba, nu
bogatia ci linistea colibei tale te face fericit".
In alta ordine de idei, in familie, fiecare se poate bucura cu
adevarat de realizari, de impliniri, poate comunica sincer cu
ceilalti, se poate baza pe sfaturile lor, pe sprijinul si
daruirea lor totala. Orice implinire este traita la cote
amplificate, intrucat ea aduce bucuria izbanzii si in celelalte inimi, nu
numai in sufletul celui care si-a implinit un ideal. Asemenea se petrec
lucrurile si intr-un esec, tristetea fiind impartasita
cu ceilalti, incurajarea, sprijinul moral facand posibila
revigorarea fortei interioare si a curajului de a incerca inca o
data.
In concluzie, omul este cu adevarat fericit in mijlocul familiei, cu care
imparte bucuriile si tristetile, implinirile si esecurile,
visurile si deziluziile.
Subiectul al III-lea (30 de puncte)
Romanul de tip obiectiv:
* "Mara" de Ioan Slavici
* "Baltagul" de Mihail Sadoveanu
* "Ion" de Liviu Rebreanu
* "Enigma Otiliei" de George Calinescu
* "Morometii" de Marin Preda
(Alina Ruxandra Marin)
Subiectul I (40 de puncte)
1. Sensul cuvintelor:
"sporeste" = inainteaza, avanseaza; "cresc" = se
inalta, se dezvolta, se ridica
2. Linia de pauza are doua functiuni cu totul diferite (cf.
I.O.O.P. elaborat de Academia Romana):
- linia de dialog - marcheaza inceputul vorbirii fiecarei persoane
care ia parte la convorbire:
"- Unde te duci asa de grabit? ma intreaba Ioana
- La cinematograf, ca sa vad filmul cu Stefan Iordache -
raspunde precipitat Ion"
- linia de pauza marcheaza o apozitie: "Mosneagul nostru -
Ilie al Amariei - ne-a dat cele mai intelepte sfaturi."
3. Sens denotativ: Ingrijorarea se vedea pe fruntea lui plina de riduri.
Sens conotativ: Mihai este in fruntea listei cu olimpicii de la
matematica, avand cel mai mare punctaj.
4. Prezenta eului liric: pronumele si verbele la persoana I singular
"eu", "meu", "n-am", sa ingan", "nu reiau"t
5. Tema timpului filozofic, tema naturii
6. Figura de stil: Metafora revelatorie "In trupul meu timpul
sporeste de la o zi mai firav" este o confesiune poetica in care eul
liric ilustreaza trecerea implacabila si ireversibila a
timpului, efectele fiind vizibile atat in sine cat si in natura.
7. Ultima strofa incepe cu o enumeratie "Fosforul si apa,
carbunele, galbenul sulf", elementele componente ale materiei pe care
timpul le favorizeaza, deoarece ele "in lamura dau". Perenitatea
naturii este in antiteza cu efemeritatea omului. Poezia se termina cu
o metafora revelatorie " Eu trepte in sus - nu reiau", care reprezinta
o sentinta a eului liric. Conditia de muritor ilustreaza
cat de limitat este destinul omului, care traieste cu certitudinea
ca fiecare zi care trece este o treapta mai putin catre
moarte.
8. Titlul scris in limba latina "Ecce Tempus" ("Iata timpul") se
identifica in totalitate cu tema filozofica a poeziei. Eul liric
sugereaza trecerea ireversibila si implacabila a timpului
pentru om in contrast cu regenerarea continua a naturii: "Numai in arbori
inelele anilor/ mereu se largesc" - "eu fiul lor, cat de batran!".
9. Expresivitatea poetica presupune exprimarea plastica a ideilor,
fiecare timp al verbelor avand o anumita semnificatie. In prima
strofa, verbele la prezent "se largesc", "sporeste"
permanentizeaza efectele timpului asupra arborilor care mereu intineresc,
in timp ce, pentru om, timpul se diminueaza, devenind "mai firav". In
strofa a doua verbul la conjunctiv "sa ingan" exprima dorinta
si nazuinta eului liric de a fi mereu tanar, precum "toate
popoarele", dar fara posibilitatea implinirii visului. In ultima
strofa predomina verbele la prezent "dau", "cred", "nu reiau" care
accentueaza conditia de muritor a omului in antiteza cu
regenerarea continua a materiei.
10. Modernismul aduce noi conceptii, tematici, procedee si
abordari in literatura.
*Ingambamentul este un procedeu stilistic specific modernismului care
consta in continuarea unei idei poetice in versul urmator,
fara a marca aceasta printr-o pauza, ci numai prin inceperea
versului cu litera mica: "Numai in arbori inelele anilor/ mereu se largesc".
*Tema filozofica a poeziei, *rima variabila, *masura
inegala a versurilor.
Subiectul al II- lea (20 de puncte)
Cluj, 29 iunie 2007***
Draga Andrei,
Nu am mai vorbit demult si
imi pare rau ca nu ti-am mai scris, dar a fost o perioada
agitata si plina de evenimente, iar timpul nu stiu unde
zboara atat de repede, unde se grabeste omenirea?!
Desi a trecut ceva timp de cand ai dat bacalaureatul, cred ca
iti mai aduci aminte de emotiile, nesiguranta de sine si
starile confuze de atunci. Nici nu-ti pot reda in cuvinte ce
perioada cu incarcatura emotionala aproape de
nesuportat. Sunt fericita sa te anunt ca am luat medie mare
la examenul de bacalaureat, peste 9,50 si victoria aceasta mi-a redat
increderea in valoarea cunostintelor mele. Ca urmare, am intrat la
Academia de Studii Economice la toate facultatile la care am dat
examen de admitere, in numar de patru. Nu as fi reusit,
probabil, sa trec peste aceste dificultati de ordin material
si emotional, daca nu era mama mea care sa ma
sustina consecvent in toate situatiile. Altruismul ei,
daruirea de sine pana la sacrificiu, si, crede-ma, nu
exagerez deloc, m-a inspirat, m-a motivat si am invatat de la ea
sa-mi stabilesc o ierarhie a obiectivelor mele.
Izbanzile la examene ma determina sa iau in considerare, in
continuare, sfaturile mamei, indrumarile pe care se straduieste
sa mi le insufle fara ostentatie, ca sa ma pot
incadra in societate, fara prea mari eforturi de adaptare.
Iti reamintesc adresa mea, ca sa te oblig astfel sa-mi scrii
si poate ne intalnim si noi vara aceasta, mai ales ca este prima
mea vacanta relaxata: Cluj, str.Florilor, numarul 15.
Cu drag,
Mihai/ Mihaela
*** In lucrarea de examen, scrisoarea se redacteaza pe o pagina separata.
Subiectul al II- lea (30 de puncte)
Conditia femeii
ilustrata intr-un roman studiat:
* Otilia - "Enigma Otiliei" de George Calinescu
* Ela - "Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi" de Camil
Petrescu
* Maitreyi - "Maitreyi" de Mircea Eliade
* Mara - "Mara" de Ioan Slavici
* Vitoria Lipan - "Baltagul" de Mihail Sadoveanu
(Catalina Muja)
Subiectul I (40 de puncte)
1. Camp lexical "umiditate":
moina, apa, umezeala, ud, noroi, stropi, ninge
2. Cratima leaga doua cuvinte ca sa micsoreze numarul
de silabe, pastrand astfel masura versurilor. Alta
functiune este de a marca inlocuirea vocalei initiale "i", in
cuvantul incet;
3. Cuvinte derivate de la "a fi": fiinta, fire, a fiinta, a
infiinta, a desfiinta, a reinfiinta
4. Expresii/locutiuni cu "a sta": a sta de vorba; a sta locului; a
sta pe bara; a sta ca prostul; a sta la masa; a sta pe ganduri;
5. "Un clavir ingana-ncet la un etaj" - imagine auditiva
"Stropii sar" - imagine vizuala
6. - Prezenta eului liric:
- verbele la persoana I singular- "stau", "sa nu mai stiu"
- pronumele la persoana I singular -"mea"
7. Punctele de suspensie marcheaza o pauza mare in cursul vorbirii
si indeamna la meditatie;
Linia de pauza ofera o explicatie, o varianta de
actiune prin versul "Un bec agonizeaza, exista, nu exista",
putand fi consideratie si ca o propozitie incidenta. In strofa
a doua linia de pauza creeaza o atitudine afectiva a eului
liric, o intonatie deosebita privind exprimarea starii de
deprimare cauzata de iubire/iubita. Linia de pauza din ultima
strofa urmeaza dupa o comparatie, completand imaginea
deprimanta a orasului: "Umbra mea sta in noroi ca un trist bagaj
- / Stropii sar,/ Ninge zoios".
8. In strofa a doua a poeziei "Nocturna", George Bacovia prezinta
orasul ce "doarme ud in umezeala grea", imagine construita printr-o
personificare. Apa, ca in toate creatiile lirice bacoviene, este un
element dezintegrator de materie ce provoaca eului liric stari de
disperare si degradare psihica, fara solutie de
iesire din impas: "Si portile grele se-nchid". In orasul
amortit, atmosfera este apasatoare, insalubra de "umezeala
grea" ("Case de fier in case de zid/ Si portile grele se-nchid"), iar
iubita face parte din acest decor si imprumuta trasaturile
lui degradate.
9. Titlul "Nocturna" este potrivit ales pentru continutul poeziei,
sugerand in fiecare dintre strofe o trasatura specifica
noptii: in prima strofa "un bec agonizeaza, exista, nu
exista" stand sa se stinga; in a doua, orasul aproape
amortit, inactiv "doarme ud in umezeala grea", iar in ultima, "Umbra mea
sta in noroi ca un trist bagaj-".
10.Trasaturi simboliste:
*Principalele atitudini poetice sau stari sufletesti specifice
simbolismului sunt tristetea, spleen-ul, oboseala psihica,
disperarea, toate fiind sugerate prin simbolurile prezente in poezie: umezeala,
glodul, agonia becului, piata trista, portile grele, trist bagaj
etc.
*Actiunea apei ca element distrugator de materie, degradant,
provocatoare de disperare, de isterie si disconfort sufletesc.
* Imaginea orasului de provincie ca spatiu inchis, apasator
si inabusitor, in care eul liric se simte claustrat,
fara solutie de evadare, de eliberare: "Si portile
grele se-nchid".
Subiectul al II-lea (20 de puncte)
Text argumentativ: "Cand nu gasesti cuvantul, sa fii sigur
ca gandul nu s-a limpezit inca." (Nicolae Iorga, Cugetari)
Nicolae Iorga opineaza
ca pana in momentul in care nu ti se formeaza limpede,
clar, ideea pe care vrei sa o exprimi, nu iti gasesti cele mai
potrivite cuvinte cu usurinta. Dupa parerea mea,
afirmatia este intemeiata, reflectarea gandirii devenind mai
dificila in momentele in care nu ne gasim cuvintele pentru a exprima
fluent si coerent ideea pe care vrei sa o transmiti.
In sustinerea acestei opinii, voi aduce cateva argumente si exemple
edificatoare. In primul rand, doza de incertitudine asupra ideii ce
urmeaza a fi expusa constituie un motiv puternic pentru confuzia
exprimarii.
Un al doilea argument in sprijinul afirmatiei de mai sus il
reprezinta necunoasterea unor termeni adecvati prin care sa
dezvolti subiectul abordat, lipsa lecturii fiind evidenta, intrucat
numai citind iti poti forma un vocabular bogat, in care sa
gasesti imediat expresiile propice conturarii ideilor.
Pe de alta parte, cati oameni nu vorbesc incontinuu, avand o
locvacitate (vorbarie) obositoare, la care interlocutorul nu face
fata, renunta sa se mai concentreze si nu
intelege nimic. De altfel, in studiul "Betia de cuvinte",
subintitulat "Studiu de patologie literara", Titu Maiorescu
satirizeaza fraza supraincarcata si, prin aceasta,
confuza, numind boala ce care sufera flecarul "lipsa de idei".
In concluzie, consider ca atunci cand gandesti si ai
intr-adevar ceva de transmis interlocutorului, cand gradul de cultura
nu tinde catre zero, gasesti totdeauna cele mai potrivite
cuvinte si poti impune respect si consideratie.
Subiectul al III-lea (30 de puncte)
Evolutia relatiilor
dintre doua personaje care apartin unui roman obiectiv studiat:
Felix si Otilia - "Enigma Otiliei" de George Calinescu
Mara si Persida - "Mara" de Ioan Slavici
(Gabriela Murea)
Subiectul I (40 de puncte)
1. Campul semantic al timpului:
"ceas", "veac", "univers", "nicicand", tarziul
2. Virgulele din prima strofa· marcheaza o enumeratie de
substantive: "hotare, veac, taram".
3. Sinonime: umblam = mergem, ne deplasam; cer = bolta;
cumpanim = cantarim, chibzuim; nicicand = niciodata
4. Omonimia cuvantului cer: Ỉn urma avionului a ramas pe cer doar un
nor de fum. Ii cer cartea astazi, la scoala.
5. Tema naturii; tema conditiei omului in lume/ motivul astrilor;
6. Prezenta eului liric: pronumele la persoana I plural:"noi", "ne"
si verbe la persoana I plural: "umblam", "suntem", "pierdem"
7. Versul "Hotare, veac, taram s-au sters" reprezinta o
enumeratie metaforica pentru trecerea ireversibila a timpului
si nemarginirea spatiului.
8. Cuvintele "cer" si "pamant" din strofa a II-a se afla in
relatii de opozitie, sugerand elementele esentiale care compun
Universul, un plan terestru si un plan cosmic: "tot ce sub noi era
pamant" [.] "Un cer deasupra ne-a ramas".
9. Penultima strofa a poeziei incepe cu o metafora sugestiva
pentru dorintele omului, fascinat de evenimente cosmice misterioase, cum
este caderea stelelor, despre care mitologia populara spune ca
se intampla ceva important celui care vede acest fenomen: "Vreo stea cand
cade din tarii,/ fara sa vrei, spre ea te tii". De
altfel, adresarea directa la persoana a II-a singular are nuanta
sententioasa. Aspiratiile inalte ale omului il determina
sa faca eforturi deosebite ca sa prinda steaua
stralucitoare, insa numai imaginea iti ramane,
imposibilitatea realizarii idealului da o nota elegiaca
poeziei: "si poala-ti potrivesti, s-o prinzi,/ Lucirea numai i-o
cuprinzi". Rima este imperecheata, masura versurilor este de 8
silabe.
10. Expresivitatea se defineste prin impletirea modurilor si
timpurilor verbale. Prezentul gnomic al verbelor exprima o actiune
continua, permanentizarea starilor eului liric: "umblam",
"suntem", "pierdem", "mergem", "cade" etc., imbinat cu timpul trecut ,"era"
si "a ramas", care sugereaza absenta oricarei
finalizari a starii de prabusire, de confuzie
existentiala. Conjunctivul verbelor "sa vrei", "s-o prinzi",
"sa nu ne-ajunga" exprima nazuinta de izbandi,
insa totul ramane la stadiul de dorinta, fara o
certitudine a finalizarii.
Subiectul al II-lea (20 de puncte)
Sibiu, 29.06.2007*** I
Draga Rares,
Iti scriu aceste randuri
pentru a-ti povesti cele petrecute la festivitatea de implinire a o
suta de ani de la infiintarea scolii noastre, Liceul Teoretic
"Emil Cioran", mandria Clujului.
Pregatirile au inceput cu doua saptamani inainte, pentru a
fi siguri ca totul va iesi perfect in acest moment unic pentru noi
toti, elevi si profesori. Fiecare clasa si fiecare elev
trebuia sa participe efectiv la sarbatoarea liceului, asa
ca imaginatia si-a spus cuvantul, pe toti ne-a cuprins o
frenezie fara margini. S-au organizat scenete ancorate in vremea de
demult, de la inceputul secolului al XX-lea, am imaginat costume, dialoguri
si relatii comportamentale din epoca. Altii au cantat un
repertoriu din vremea aceea, insa eu m-am implicat in organizarea festivitatii
ca atare. Am conceput invitatiile pentru oficialitati si
fosti absolventi si am ajutat la crearea discursului pe care
trebuia sa-l tina seful de promotie din anul acesta,
care este coleg de clasa cu mine.
In ziua cea mare totul era pregatit ca la carte. Ghirlandele de flori, baloanele
si pancartele cu cele mai surprinzatoare texte de bun-venit au fost
atractia principala pentru cei care ni s-au alaturat la aceasta
"seculara" sarbatoare.
In final, s-au oferit coronite si diplome elevilor merituosi,
iar medalia omagiala a fost inmanata invitatilor. Toti
aveau in privire o incantare nemarginita si o bucurie greu de
controlat.
Sa stii ca unul dintre absolventii liceului nostru,
promotia 1981 este profesor de matematica la un liceu din Sibiu, dar
nu la tine la scoala. Cand ne vom intalni am sa-ti
arat diploma pe care am primit-o si de care sunt foarte mandru.
Cu drag,
Alexandru/ Alexandra
*** In lucrarea de examen, scrisoarea se redacteaza pe o pagina
separata.
Subiectul al III-lea (30 de puncte)
Aspecte ale fantasticului intr-o
nuvela studiata:
* "Sarmanul Dionis" de Mihai Eminescu
* "La tiganci" de Mircea Eliade
(Roxana Nadasanu)
Subiectul I (40 de puncte)
1. Antonime: crispate = destinse,
relaxate; stralucit = tern, opac; infasoara =
desfasoara, desface; imbelsugat =
saracacios, sterp;
2.Virgula din primul vers marcheaza stilistic o enumeratie. Cea de-a
doua virgula este o respiratie in interiorul versului si o
licenta poetica, intrucat desparte subiectul multiplu de
predicat. Cele doua puncte atrag atentia asupra explicatiei sub
forma descrierii prin imagini vizuale. Virgula din finalul celui de-al treilea
vers desparte regenta de subordonata si marcheaza un accent
ideatic de natura concesiva. Punctele de suspensie din finalul
strofei sugereaza o stare meditativa, o permanentizare a ideii in
viziunea eului liric.
3. Sens conotativ: In neguri de trecut, Stefan cel Mare traieste
prin faptele de vitejie.
Ma coplesesc nouri de melancolie.
4. Schimbarea categoriei gramaticale: "De-un stralucit albastru viziunea
lui e plina"
5. Imagini artistice ale copacului: "mii de crengi crispate", "casca lui de
frunze", "rod imbelsugat"
6. Figura de stil: Personificarea copacului, caruia i se atribuie
trasaturi umane: "hipnotizat", "ar vrea/ Sa sfarame",
"sa bea"
7. Lirism obiectiv: Pronumele si verbele la persoana a III-a singular: "ar
vrea ", "sa bea", "nu-i goneste","lui", "il
infasoara".
8. Poezia "Copacul" de Ion Barbu este un sonet, poezie cu forma fixa
in care ultimele doua strofe sunt tertete. Secventa lirica
incepe cu o conjunctie adversativa, care asaza in
relatii de opozitie ipostaza anterioara a copacului cu aceea din
finalul poeziei. Toamna, definita prin epitetul augmentativ in inversiune
"augusta toamna", infasoara copacul in culorile apusului de
soare, iar copacul se pleaca recunoscator sub greutatea roadelor,
ocrotite de "casca lui de frunze". Echilibrul universal este asigurat de legile
nescrise ale existentei, epitetul in inversiune "obsteasca armonie"
asigurand lumii impacarea cu sine si gratitudinea pentru "rod
imbelsugat: "In toamna lui, copacul se-nclina catre glie".
9. Titlul format din substantivul comun, articulat "Copacul" metaforizeaza
poetul, artistul, omul creator de frumos, care, asemenea copacului,
rezista tuturor vicisitudinilor vremii si reuseste sa
aiba "rod imbelsugat". Poezia reda, prin imaginarul artistic
specific barbilian, soarta oarecum blestemata a artistului care, aflat in
toamna vietii, a creat roade bogate, acestea putand fi opera artistica.
10. Descrierea - ca mod de expunere in creatiile lirice:
* imagini artistice: vizuale ("Sub casca lui de frunze un rod
imbelsugat");
* figuri de stil: personificarea (vezi pct.6), epitete in inversiune: "limpedea
lumina", "umeda perdea", "obsteasca armonie".
Subiectul al II-lea (20 de puncte)
Text argumentativ: "La toate popoarele civilizate viata de familie este baza ordinii sociale si de stat." (Valeriu Braniste)
Sunt perfect de acord cu
afirmatia lui Valeriu Braniste, aceea ca "La toate popoarele
civilizate viata de familie este baza ordinii sociale si de stat".
Ca prim argument, mentionez faptul ca educatia primara a
copilului este facuta de parintii acestuia, care trebuie
sa imprime in mentalitatea micutului normele de conduita
valabile in societate si sa ii insufle conceptia de bun
cetatean. Daca acestea nu sunt infaptuite pana la o
anumita varsta, de regula pana la 7 ani, copilul nu va mai
recepta cu usurinta faptele si atitudinile din jur si
va avea o gandire confuza sau saraca.
In al doilea rand, este cunoscut si demonstrat stiintific faptul
ca majoritatea infractorilor si a delincventilor juvenili provin
din familii dezbinate sau cu grave probleme comportamentale, cum ar fi consumul
abuziv de alcool si de substante ilegale (droguri),
violenta fizica si verbala, boli psihice etc. De aceea,
statul incearca sa indeparteze copii abuzati din
caminul lor si sa ii plaseze in grija unor asistenti
maternali sau chiar sa fie propusi spre adoptie, daca
parintii lor decad din drepturi. Aceste masuri sunt considerate
sanse reale pentru micutii napastuiti sa se
integreze in societate si sa fie tinuti departe de
ilegalitati.
In concluzie, viata de familie armonioasa ofera
societatii cetateni cu simt civic si comportament
social adecvat.
Subiectul al III-lea (30 de puncte)
Evolutia unui personaj de
inspiratie istorica, prin referire la o opera epica sau
dramatica:
* Alexandru Lapusneanul" - nuvela istorica "Alexandru
Lapusneanul" de Costache Negruzzi
* Razvan - drama istorica romantica "Razvan si Vidra"
de Bogdan Petriceicu Hasdeu
(Alina Neacsu)
Subiectul I (40 de puncte)
1. Sinonime: posomorata =
trista; intocmire = infaptuire, alcatuire; renuntare =
abandon; necuprinsa = nemarginita, imensa
2. Liniile de pauza din primul vers al ultimei strofe marcheaza o
metafora explicativa pentru imaginea apei, prin apozitia
"-Serpuitoare forma vesnic vie -".
3. Campul semantic al naturii: campie, stanci, mari, apa;
4. Meteorologii anunta o vreme calda, cu putine
precipitatii.
Vremea rochiilor cu crinolina a trecut de mult.
5. Imagini artistice dinamice: imaginea muntilor:"un brat semet
au repezit spre fire"; imaginea apei: "suvoiul apei
neincapatoare/-serpuitoare forma vesnic vie-"
6.Versul "Un brat semet au repezit spre tine" reprezinta o
imagine vizuala ce simbolizeaza importanta pe care acestia o au
in natura, nasterea geologica fiind "un spasm incremenit" cu
trainicie eterna "de granit".
7. Figura de stil: inversiuneametaforica "vasta stralucire"
accentueaza imensitatea sralucirii naturii si asigura
realizarea rimei imbratisate a poeziei.
8. Apartinand etapei parnasiene a creatiei lui Ion Barbu, poezia
"Muntii" are o structura fixa, specifica sonetului, in care
eul liric transfigureaza prin intermediul imaginarului poetic viziunea sa
despre natura impunatoare. Se manifesta aici lirismul obiectiv, prin
care se construieste un joc al formei si al imaginii: forma
muntilor care se inalta semeti si repeziti,
imaginile stancilor si ale apei care isi fac loc printre stancile
muntilor si serpuiesc prin campii pentru a ajunge la punctul de
varsare "catre mari odihnitoare".
9. Trasaturi ale descrierii:
- figuri de stil: personificari ("dorul lor nebiruit/ Il logodi cu vasta
stralucire")
- imagini vizuale: "Suvoiul apei neincapatoare".
10. sugestia este data de bogatia procedeelor artistice: imaginile
vizuale ("Suvoiul apei neincapatoare") si de figurile de
stil: epitete ("brat semet","serpuitoarea forma",
"mari odihnitoare")
Subiectul al II-lea (20 de puncte)
29.06.2007 (localitatea nu este specificata in cerinta) ***
Dragii mei bunici,
Incep prin a va multumi
pentru cadoul trimis care imi este de foarte mare folos. Nici nu ma
asteptam sa primesc atatea cadouri. Imi pare foarte rau ca
nu ati putut sa fiti cu mine intr-o zi atat de importanta , insa
am inteles ca o sa ne vedem cat de curand.
Am avut parte de cea mai frumoasa aniversare. Pe langa
felicitarile, cadourile si urarile din partea celor dragi, am
avut parte si de o incredibila surpriza din partea colegilor,
care mi-au pregatit o petrecere-surpriza.
Totul a inceput cu un telefon misterios de la o colega, prin care ma
ruga sa merg pana la ea, sub pretextul ca a lipsit de la
scoala si are nevoie de caietele mele, insa cand am ajuns
la scara blocului, am vazut ca era intuneric peste tot. Acest fapt
mi-a trezit mici banuieli ca se intampla ceva neobisnuit.
Ezitand, m-am indreptat spre usa ei, am batut incet cand,
deodata, usa se s-a deschis brusc si o explozie de artificii a
luminat un tort enorm, iar treizeci de copii au inceput sa cate "La
multi ani". Petrecerea a durat pana dimineata pentru ca
atmosfera a fost prietenoasa si vesela.
Abia astept sa va vad si sa va povestesc si
celelalte intamplari incredibile ce au avut loc in ultima perioada,
de cand nu ne-am intalnit.
Cu dragoste,
nepotul/nepoata voastra iubitoare,
Tudor/ Teodora
*** In lucrarea de examen, scrisoarea se redacteaza pe o pagina
separata.
Subiectul al III-lea (30 de puncte)
Tema familiei intr-un roman de
pana la al Doilea Razboi Mondial:
* "Enigma Otiliei" de George Calinescu
* "Mara" de Ioan Slavici
* "Ion" de Liviu Rebreanu
(Stefania Nicolau)
Subiectul I (40 de puncte)
(Tudor Arghezi - "Poetului necunoscut")
1.Sinonime: bezna =
intuneric; taine = secrete; desertaciune = zadarnicie,
nimicnicie; scanteiere = lumina
2. Semnele de punctuatie din ultima strofa:
- prima virgula coordoneaza adversativ doua propozitii;
- a doua virgula marcheaza coordonarea disjunctiva, a doua
propozitie, eliptica de predicat, incepand cu "sau";
- punctul marcheaza incheierea frazei (enuntului)
3. Omonimia cuvantului "cer": *Un cer albastru-vinetiu se intrevede
printre nori. *As vrea sa-i cer mamei un cadou mai special.
4. Rima imperecheata, masura de 13-14 silabe
5. Utilizarea persoanei a II-a pronominale si verbale: Verbele si
pronumele la persoana a II a atesta adresarea directa a eului liric
catre poetul necunoscut, catre poetul-simbol al artistului, definind
lirismul subiectiv.
6. Motivul visului, tema conditiei poetului/artistului in lume
7. Semnificatia unei figuri de stil din prima strofa: Metafora
"altarului visat" ilustreaza aspiratia oricarui poet de a
realiza o opera unica, ideala prin valoare artistica,
prezenta substantivului "altar" conferind creatiei valente
sacre.
8. Comentarea ultimei strofe: Poezia "Poetului necunoscut" este o arta
poetica a lui Tudor Arghezi, prin care se evidentiaza
atotputernicia cuvantului in Univers. In conceptia lirica a poetului,
cuvantul este omnipotent si incarcat cu forta creatoare
pentru revigorare spirituala:"ai sa umbli prin suflete-n cuvinte".
Prin metafora blestemului -"s-asculti de el (blestemul)"-, eul liric
sugereaza ideea ca patima creatiei este
inradacinata in fiinta poetului, fiind atras structural
si in mod decisiv de puterea cuvantului care "leaga si dezleaga"
orice. Harul artistic are origini divine, este statornicit "din veac in veac"
in inima poetului si constituie pentru el viata insasi. Prin
lirismul subiectiv, reprezentat de adresarea directa (pronume la persoana
a II a ) autorul da poeziei un ton sententios, dar si prevenitor
despre conditia artistului in lume. Prozodia se inscrie in modernism:
versurile sunt inegale, masura este variabila, iar rima
imperecheata.
9. Titlul "Poetului necunoscut" certifica faptul ca aceasta
creatie lirica este o arta poetica, fiind totodata o
adresare directa catre oricare impatimit al scrisului, sugerat
de epitetul "necunoscut". Titlul are si nuanta
sententioasa, eul liric da sfaturi unui interlocutor imaginar,
care ar putea fi propriul eu creator, propria neliniste provocata de
atotputernicia Cuvantului.
10. Expresivitatea poeziei este data de folosirea verbelor la conjunctiv
si viitor, care exprima patima creatiei si o
proiecteaza intr-un timp nedefinit, neidentificat, permanentizand-o, iar
imperativul "sa n-ai desertaciune", la forma negativa,
da poeziei un ton familiar, stabilind o legatura intima
intre generatii de poeti, prin conditia comuna pe care o au
artistii in Univers.
Subiectul al II-lea (20 de puncte)
Text argumentativ: "Munca este legea lumii moderne, care nu are loc pentru lenesi"(Mihai Eminescu, "Opera politica")
Afirmatia "Munca este legea
lumii moderne, care nu are loc pentru lenesi" are valabilitate si in
societatea de astazi, in sprijinul acestei opinii aduc urmatoarele
argumente:
In primul rand, in orice anunt de angajare se specifica faptul
ca de la viitorul angajat se cere neaparat "dorinta de
munca". Cei care nu au chef sa trudeasca nu sunt nici macar
invitati la interviu.
Un alt argument adus in favoarea acestei afirmatii este faptul ca cei
mai saraci oameni sunt cei lenesi, cei carora nu le place munca
si nu pot pastra niciun serviciu, oricat de putin solicitante ar
fi indatoririle lui ca angajat.
In ultima instanta, evidentiez ideea ca, intr-o lume
atat de modernizata , tehnologizata, unde robotii iau locul
oamenilor in fabrici, uzine etc, omul trebuie sa invete
sa-si schimbe orizontul, sa invete noi indeletniciri pentru
a putea sa-si gaseasca un alt loc de munca, or, cei
lenesi nu au nicio sansa de a trai decent, de a-si
intretine familia. Cei mai multi dau vina pe nesansa, dar
"norocul si-l face omul" prin stradanie, inventivitate si
dorinta de progres.
Avand in vedere cele afirmate mai sus, nu pot concluziona decat ca
Eminescu a exprimat una dintre cele mai profunde observatii privind
societatea din orice timp si anume ca "Munca este legea lumii
moderne, care nu are loc pentru cei lenesi", afirmatie
demonstrata prin argumentele expuse.
Subiectul al III-lea (30
de puncte)
Modalitatile de constructie a unui personaj dramatic, prin
referire la un text studiat:
* Razvan - drama "Razvan
si Vidra" de Bogdan Petriceicu-Hasdeu
* Zaharia Trahanache - comedia "O scrisoare pierduta" de I.L.Caragiale
* Nae Catavencu - comedia "O scrisoare pierduta" de I.L.Caragiale
* Agamemnon Dandanache - comedia "O scrisoare pierduta" de I.L.Caragiale
*Jupan Dumitrache - comedia "O noapte furtunoasa " de I.L.Caragiale
*Gelu Ruscanu - drama "Jocul ielelor" de Camil Petrescu
*Iona - drama "Iona" de Marin Sorescu
(Daniela Sorina Pandelea)
