|
|
|
Prezinta constructia subiectului dintr-o nuvela psihologica studiata, prin referire la conceptele operationale din urmatoarea lista: actiune, conflict, momentele subiectului, relatii spatio-temporale
Moara cu noroc, de Ioan Slavici
Tema o reprezinta dezumanizarea provocata de patima banului, prezentand societatea romaneasca de la sfarsitul secolului al XIX-lea.
Structura nuvelei:
1 17 capitole;
2 constructia simetrica a nuvelei;
3 elemente de compozitie:
1. prologul - vorbele batranei au un caracter anticipativ, ne anunta in legatura cu evolutia faptelor: « Omul sa fie multumit cu saracia sa, caci, daca e vorba, nu bogatia, ci linistea colibei tale te face fericit. »;
2. epilogul apartine tot batranei si are tot un caracter concluziv: « asa le-a fost dat ».
Conflict - dezacordul, lupta dintre doua personaje, sentimente, idei, conceptii.
Conflictul poate fi:
21 exterior: confruntarea deschisa intre personaje; confruntarea dintre un personaj si un mediu ostil;
22 interior: atunci cand sufletul unui personaj este macinat de imperative morale sau sentimentale; traieste drama dualitatii sentiment-ratiune; suporta presiunea sociala si a mentalitatii traditionale asupra vietii personale;
Conflictul presupune o confruntare intre doua personaje, idei) este de ordin:
3 moral: bine/rau; virtute/pacat;
4 social: lumea lui Ghita (a micii burghezii) si lumea lui Lica Samadaul (a lotrilor);
5 psihologic: se da in interiorul lui Ghita intre cinste si dorinta de inavutire;
Actiune
- relatarea unor evenimente care este determinata de factori ai naratiei (tema, tipul de narator) = subiect;
23 apare intr-o opera epica sau dramatica
24 actiunea era dominanta in structura prozei pana in secolul al 19-lea;
25 in nuvela Moara cu noroc, ordinea evenimentelor este strict cronologica (expozitiune, intriga, desfasurarea actiunii, punct culminant, deznodamant);
26 in sec. al XX-lea, se estompeaza latura actiunii in favoarea altor forme de exprimare;
27 In romanul Ultima , ordinea temporala este rasturnata.
Trama (actiunea nuvelei)
Constructia subiectului - o succesiune de evenimente narate.
Subiectul contine urmatoarele cinci momente: expozitiune, intriga, desfasurarea actiunii, punct culminant, deznodamant.
Expozitiunea - prezinta cititorului sau spectatorului informatiile strict necesare intelegerii evenimentelor narate, in legatura cu cine actioneaza, cand are loc actiunea, unde are loc actiunea.
Intriga - pregateste aparitia conflictului. Ea contine incidentele din care se dezvolta subiectul unei opere literare, subiect care presupune declansarea unui conflict exterior sau interior si rezolvarea lui.
Desfasurarea actiunii - faptele relatate pe larg
Punctul culminant - este momentul de maxima intensitate, indicand pana unde poate urca tensiunea actiunii.
Deznodamantul - ofera detensionarea conflictului. El poate fi previzibil, logic, artificial, absurd, amanat, fericit, tragic.
I. Expozitiunea - cap. I, II - cunoastem personajele si este descris locul unde era amplasat hanul.
II. Intriga - cap. III - aparitia lui Lica la moara cu noroc.
III. Desfasurarea actiunii - cap. IV-XV- Ghita intra in tovarasia lui Lica si devine, in mod indirect, complice la crimele acestuia, bucurandu-se de banii adusi de acesta, neputandu-se desprinde si indepartandu-se de familia sa.
IV. Punctul culminant - cap. XVI- Ghita se hotaraste intr-un tarziu, sacrificandu-si insa sotia, sa-l ajute pe Pintea pentru a-l prinde pe Lica Samadaul cu bani asupra lui. Planul esueaza insa, Ghita este ucis de Raut dupa ce isi injughiaza sotia si Lica se sinucide pentru a nu fi prins, dupa ce daduse foc hanului.
V. Deznodamantul - cap. XVII - Incheie simetric opera prin cuvintele batranei, sugerand ideea ca cei care au gresit trebuie sa plateasca, iar cei care nu au dreptul sa ia totul de la capat, sa-si continue existenta.
Relatii spatio-temporale
Actiunea este plasata la sfarsitul secolului al XIX-lea, conturand caracteristicile unei anumite realitati: o lume cladita pe puterea banului, lipsita de onestitate, o lume in care administratia si justitia sunt corupte, un mediu social nociv. Banul este vazut ca un simbol al existentei materiale care are un ascendent fata de cea spirituala, astfel trecandu-se in anormalitate.
Locul desfasurarii actiunii este la un han. Hanul este un suprapersonaj
(= realitate cu functie simbolica in cadrul unei opere - loc, eveniment, obiect - cu valoare centrala, operand relatii cu personajele principale). Locul din jurul hanului este prevestitor de rau, pentru ca erau cinci cruci in fata morii, corbii croncaneau, iar peisajul era infricosator.
