Exemplifica modalitatile de caracterizare a personajului dintr-un text narativ studiat, apartinand lui Ioan Slavici

Exemplifica modalitatile de caracterizare a personajului dintr-un text narativ studiat, apartinand lui Ioan Slavici.

Nuvela "Moara cu noroc" de Ioan Slavici este considerata capodopera nuvelisticii sale si numita de criticul D. Vatamanciuc un adevarat "western transilvanean".

Tema o constituie consecintele nefaste pe care setea de imbogatire le are asupra individului.

Ghita este cel mai complex personaj din nuvelistica lui Slavici. El parcurge un traseu sinuos al dezumanizarii, cu framantari sufletesti si ezitari. Ezita intre cele doua cai simbolizate de Ana (valorile familiei, iubirea, linistea colibei) si de Lica (bogatia, atractia malefica a banilor) sau in terminologie romantica: ingerul si demonul. Se arata slab in fata tentatiilor si sfarseste tragic.

Ghita este personajul principal al nuvelei a carui transformare psihologica este amanuntit observata. La inceput cunoastem ca un cizmar modest, onest, dornic sa-si intretina in mod demn familia compusa din sotie (Ana), cei doi copii si mama Anei. Deoarece castigurile sale ca cizmar erau foarte slabe, satenii fiind saraci, Ghita profita de faptul ca hanul "Moara cu noroc" este dat in arenda si se gandeste ca ar putea accepta temporar sa se mute cu familia la han pentru a-si putea deschide mai tarziu un atelier de cizmarie  la oras.

Mutandu-se la han o perioada ii merge foarte bine, este multumit si fericit alaturi de o sotie iubitoare si de cei doi copii. Ghita nu stie ca luand hanul in arenda, el a patruns intr-un univers necunoscut al carui stapani erau luncanii. Hanul era foarte bine plasat la intretaierea de drumuri ce duceau de la campie spre munte, avand un vad comercial bun. Intr-una din zile apare la han omul care va schimba destinul lui Ghita, Lica Samadau. Ghita afla ca el este adevaratul sef al porcarilor si nu numai, deoarece intreaga zona se afla sub stapanirea legilor impuse de Lica. Incepand din acest moment, putem spune ca Ghita adopta psihologia "intrusului" ("un om strain de universul in care se afla"). Isi da seama repede ca daca nu accepta propunerea lui Lica de a fi omul lui de incredere la han, nu are ce cauta in acea zona. Ghita se crede insa mult mai inteligent decat Lica si se gandeste sa accepte targul pana isi strange banii necesari. Toate le face fara stirea Anei care l-a avertizat ca Lica este un om rau.

Ghita se adanceste tot mai mult in mocirla faradelegilor bucurandu-se de "usurinta" cu care ii veneau banii. Incepe tot mai mult sa-si gaseasca justificari pentru a-si linisti propria constiinta. Se gandea ca tot ce face, face pentru binele familiei, pentru Ana si pentru copii. Acest gand il mai linistea putin dar era totul o falsa justificare. Nu avea curajul sa-i dezvaluie Anei adevarul. Stia in adancul sufletului ca ceea ce face nu este drept, dar banul pusese deja stapanire pe el. Se indeparteaza tot mai mult de familie si se gandeste la un moment dat chiar sa fuga cu banii adunati.

Conflictul psihologic in care se afla Ghita este incercarea lui de a gasi o cale de mijloc intre cinste si necinste, dar asa ceva nu este posibil. Oricat de mult ar vrea el sa se justifice in ochii lui, stie ca alegerea i-a apartinut in intregime. Stie de asemenea ca Lica, un om foarte periculos, nu i-ar fi putut face nimic daca ar fi parasit hanul, preferand sa ramana cinstit.

Ana descopera adevarul si il dispretuieste pe fata. Obisnuit sa fie respecta de familia sa, Ghita primeste o lovitura greu de suportat  de la Ana. Se apropie momentul in care isi da seama ca trebuie sa ia o hotarare importanta. Se decide sa-l predea pe Lica in mainile autoritatilor si pleaca sa discute cu jandarmul Pintea despre capcana pe care-l urmeaza sa i-o intinda.

In preajma sarbatorilor de paste, batrana pleaca cu cei doi copii la neamuri, Ghita se duce la Pintea iar Nica ramane la han cu Ana. La intoarcere Ghita isi da seama ca Ana s-a lasat sedusa de Nica si simtind ca nimic nu poate fi ca inainte, vazand cum se prabuseste tot planul ce facuse, Ghita isi ucide sotia. In aceeasi clipa, Raut "isi descarca pistolul in ceafa lui Ghita, care cazu inapoi fara sa mai poata afla cine l-a impuscat". Ghita devine victima pentru ca are in el lacomia pentru bani, "vedea banii gramada inaintea sa si i se impaienjeneau parca ochii; de dragul acestui castig, ar fi fost gata sa-si puna pe un an-doi capul in primejdie"

Patima pentru bani il dezumanizeaza si Ghita cade prada propriului sau destin caruia nu i se poate opune, prabusindu-se - incet, dar sigur - de la omul cinstit si harnic la statutul de complice in afaceri necurate si crima, pana la a deveni ucigas.

"Sanctionarea drastica a protagonistilor e pe masura faptelor savarsite, lor lipsindu-le stapanirea de sine, simtul masurii si cumpatul"