|
|
|
Evidentiaza elementele de compozitie dintr-un text poetic studiat, apartinand lui Lucian Blaga (la alegere, doua dintre urmatoarele: titlu, incipit, secvente poetice, elemente de recurenta - motiv poetic, laitmotiv, relatii de opozitie si de simetrie).
Eu nu strivesc corola de minuni a lumii, de Lucian Balga
Eu nu strivesc corola de minuni a lumii se afla in fruntea volumului de debut "Poemele luminii" din
1919. Poezia apare ca o scurta confesiune in care Blaga vorbeste de atitudinea lui fata de tainele
universale, optand cu fermitate nu pentru cunoasterea lor pe cale rationala, ci pentru potentarea lor
prin contemplarea nemijlocita a formelor concrete sub care se infatiseaza. Conduita aceasta
reliefeaza nu atat opozitia filozofica intre rationalism si irationalism, cat o diferenta intre gandirea
rationala si gandirea poetica, aceasta din urma creatore de metafore, adica de imagini in care se
intuieste simultan existenta a doua planuri diferite in ordinea lucrurilor, unul concret si altul
abstract.
Titlul: Este o metafora revelatorie care semnifica ideea cunoasterii luciferice. Verbul la forma
negativa "nu strivesc" exprima refuzul cunoasterii de tip rational si optiunea pentru cunoasterea
luciderica/poetica. Metafora "corola de minuni a lumii", imagine a perfectiunii prin ideea de cerc,
semnifica misterele universale.
Relatii de opozitie:
Marturisirea eului liric se organizeaza in jurul unor opozitii mereu amplificate: eu - altii; lumina
mea - lumina altora; corola de minuni a lumii - flori, ochi, buze ori morminte. Toti termenii au un
sens figurat: pronumele personal eu-de altfel, cuvantul cheie al poeziei, prin repetitia lui obsedanta -
semnifica pe poet, lumina mea semnifica gandirea poetica, lumina altora-gandirea logica, corola de
minuni - misterele universale, flori, oclui, buze, morminte - infatisarile concrete ale
misterelor.Structura antitetica marcata prin termenii principali este adancita prin distributia
verbelor. In propozitiile in care subiectul este "eu" verbele predicate sunt: nu strivesc, nu ucid, nu
sugrum ci sporesc, imbogatesc, iubesc. Pentru lumina altora exista un singur verb predicativ:
Sugruma, dar prin asociatii subintelese i se pot atasa si altele: striveste, ucide, nu sporeste, nu
imbogateste, nu iubeste.
Cunoasterea logica "reduce numeric misterele" prin "determinarea lor conceptuala " le sugruma
vraja, adica farmecul concret, individual, prin abstractizare. Cunoasterea poetica, dimpotriva
conserva fiorul concret al necunoscutului, ba chiar il sporeste, proiectand "in misterele lumii un
inteles, un rost si valori" noi, care apartin poeziei.
