|
|
|
EVACUAREA APELOR UZATE DE
Evacuarea apelor de la instalatia de tratare a apei se face prin doua puncte de evacuare in reteaua de canalizare al MITTAL STEEL Instalatia de tratare a apei evacueaza apa provenita de la regenerari si apa provenita de la spalarea filtrelor mecanice.
Apele uzate de la instalatia de tratare a apei etapa I-II sunt evacuate printr-un punct de evacuare in reteaua de canalizare, astfel:
apele uzate de la regenerarea filtrelor ionice din instalatia de dedurizare si de la spalari filtre mecanice sunt colectate si evacuate printr-un punct de evacuare (C131), in reteaua de canalizare de unde sunt trimise prin caminul C19 in colectorul C3 al MITTAL STEEL .
apele neutralizate de la regenerari linii sunt colectate si evacuate prin rezervorul tampon al instalatiei in reteaua de canalizare direct in . colectorul C3 al MITTAL STEEL .
2.1 Descrierea instalatiei
Instalatia de neutralizare a apelor de la regenerarile filtrelor ionice ale instalatiei de demineralizare este compusa din doua statii care functioneaza independent Schema scestei instalatii este prezentata in figura din anexa 1. Dupa cum se poate observa in schema, intre cele doua instalatii exista legaturi care duc la sporirea gradului de siguranta in exploatare si la posibilitatea predarii in reparatie a unor parti de instalatie fara a se afecta procesul tehnologic al sectie
In instalatia de neutralizare apele de la regenerari ajung prin curgere gravitationala. De la regenerarea filtrelor ionice ale instalatiei de demineralizare se evacueaza urmatoarele feluri de ape:
ape acide de la regenerarea RSI cationice (de la linii sau FPM);
ape alcaline de la regenerarea RSI anionice (de la linii sau FPM);
ape cvasineutre de la afanarea RSI
ape cvasineutre de la spalarea finala a RSI
Aceste categorii de apa nu ajung in rezervoarele sau bazinele instalatiei de neutralizare simultan si deci nu sunt bine amestecate. Deoarece pentru deversarea lor in colectorul de ape uzate al MITTAL STEEL sunt impuse limite de pH, este necesara amestecarea lor, astfel incat sa poata avea loc reactia de neutralizare a apelor acide cu cele alcaline si omogenizarea tuturor categoriilor de apa care intra in instalatia de neutralizare. Cantitatile de reactivi ce se introduc la regenerarea liniilor de demineralizare si a FPM sunt calculate astfel incat excesele ce ajung la canal sa se neutralizeze reciproc. Oricum acest calcul este facut periodic pentru o compozitie medie a salinitatii apei decarbonatate pe o perioada data de timp. Deoarece compozitia chimica a sarurilor din apa este variabila este posibil si probabil ca dupa unele cicluri de functionare efluentul de la regenerarile liniilor de demineralizare sa nu mai fie neutru (dupa omogenizarea apelor) ci acid sau alcalin. In acest caz se impune neutralizarea apelor prin adaugare de acid sau soda pentru a compensa excesul unuia din reactivii introdusi la regenerare. Acest lucru va fi hotarat de seful de tura, dupa consultarea cu seful sectiei, in functie de calitatea apei decarbonatate care a alimentat linia de demineralizare in ciclul anterior regenerarii respective
De remarcat ca din punct de vedere al incarcarii cu substante dizolvate sau in suspensie, instalatia de neutralizare nu aduce nici o modificare apelor de la regenerari. Practic cantitatea de saruri, exprimata in eq este:
Cs = Ii ( hk ha
Unde:
Cs este cantitatea de saruri ajunsa si evacuata din instalatia de neutralizare, in eq
Ii este incarcarea ionica a liniei de demineralizare, in eq
hk este randamentul regenerarii cationitului
ha este randamentul regenerarii anionitului
Incarcarea ionica este produsul dintre salinitatea medie de-a lungul unui ciclu de functionare si cantitatea de apa tratata (vezi POSEG 4006).
Randamentul regenerarii este raportul dintre cantitatea de reactiv de regenerare (exprimata in eq) si incarcarea ionica a filtrului (bateriei).
In aceste conditii:
Cs = cantitate soda + cantitate acid,
exprimate in echivalenti-gram.
Din punct de vedere al componentelor salinitatii apelor neutralizate, acestea au urmatoarea structura:
cationi:
Ca2+; Mg2+;Fe2+, sunt in cantitate egala cu cea retinuta de RSI cationice (din linie sau FPM)
Na+ este cantitativ egal cu suma dintre cantitatea de Na+ retinuta de RSI cationice si cantitatea de Na+ introdusa cu regenerantul pentru anioniti (NaOH)
Anioni:
SO42-; NO3-;CO32-, HCO3-; SiO32- sunt in cantitate egala cu cea retinuta de RSI anionice (din linie sau FPM)
Cl- este cantitativ egal cu suma dintre cantitatea de Cl- retinuta de RSI anionice si cantitatea de Cl- introdusa cu regenerantul pentru cationiti (HCl)
Din punct de vedere al substantelor in suspensie retinute de RSI, acestea se regasesc integral in apele ce ajung in instalatia de neutralizare. Substantele organice din apele ce alimenteaza filtrele ionice se regasesc numai partial in apele de la neutralizare, restul nefiind retinute de RSI sau nefiind eliminate la regenerare.
pH-ul apelor va fi aproximativ egal cu cel al apei ce alimenteaza instalatia ce s-a regenerat numai in cazul in care compozitia apei este apropiata de cea luata in calcul pentru determinarea cantitatilor de regeneranti. In caz contrar pH-ul va fi acid sau bazic si se impune neutralizarea apelor reziduale prin adaugare de acid sau soda.
Temperatura apelor uzate evacuate prin instalatia de neutralizare este mai mare decat a apei ce alimenteaza sectia de tratare chimica a apei. Acest lucru se datoreaza faptului ca apa este incalzita pentru a se ajunge la temperatura optima de functionare a RSI si incalzirii regenerantului alcalin la temperatura necesara regenerarii. Oricum temperatura apelor ce ajung in instalatia de neutralizare nu depaseste, in conditii normale, maxima permisa de acordul de deversare incheiat intre CET Galati si MITTAL STEEL .
Parametri admisi pentru evacuarea apelor din instalatia de neutralizare sunt:
temperatura, max. 40 C
pH 7,5+1
debit, max 150 m3/h
2.2 Descrierea echipamentelor
Schema instalatiei este prezentata in anexa 1. Instalatia cuprinde 2 bazine de neutralizare, 2 cisterne tampon ape agresive, 2 rezervoare de neutralizare, 1 rezervor tampon ape neutre, 3 pompe de neutralizare, 3 pompe ape agresive si 3 pompe ape neagresive. Rezervoarele si bazinele de neutralizare sunt echipate cu ejectori de amestec pentru omogenizarea apelor ce intra in instalatie.
Caracteristicile utilajelor sunt prezentate in continuare:
Bazin de neutralizare, 2 bucati
pozitia in schema 46
simbolizare BN
lungime
latime
adancime
volum total
volum util
protectie interioara caramida antiacida
amplasare subterana
Ejectori de amestec, 4 bucati pe bazin
debit apa de impuls, nominal 25 m3/h
debit apa aspirata, nominal 75 m3/h
debit refulare, nominal 100 m3/h
presiune de lucru luata in calcul pentru debitele nominale, 27 mCA
Pompa de neutralizare, 3 bucati
pozitia in schema 45
simbolizare PN
tip NC 150-125-315
debit 180 m3/h
presiune de refulare 27 mCA
putere consumata 30 kW
turatie 1500 rot/min
amplasare cota -
Cisterna tampon ape agresive, 2 bucati
pozitia in schema 56
simbolizare CT
lungime
diametru
volum
amplasare cota -
protectie interioara cauciuc
Pompa ape agresive, 3 bucati
pozitia in schema 57
simbolizare PAgr
tip NC 150-125-315
debit 180 m3/h
presiune de refulare 27 mCA
putere consumata 30 kW
turatie 1500 rot/min
amplasare cota -
Pompa ape neagresive, 3 bucati
pozitia in schema 59
simbolizare PNagr
tip NC 150-125-315
debit 180 m3/h
presiune de refulare 27 mCA
putere consumata 30 kW
turatie 1500 rot/min
amplasare cota -
Rezervor de neutralizare, 2 bucati
pozitia in schema 58
simbolizare RN
diametru
inaltime
volum total
volum util
Ejectori de amestec, 4 bucati pe rezervor
debit apa de impuls, nominal 25 m3/h
debit apa aspirata, nominal 75 m3/h
debit refulare, nominal 100 m3/h
presiune de lucru luata in calcul pentru debitele nominale, 27 mCA
Rezervor tempon evacuare ape neutralizate, 1 bucata
pozitia in schema 60
simbolizare nu
diametru
inaltime
volum total
volum util
2.3 Functionarea instalatiei de neutralizare
Dupa cum s-a aratat si mai inainte, apele de la regenerarile filtrelor ionice ajung in instalatia de neutralizare prin curgere gravitationala. Ambele instalatii de neutralizare se afla la cote inferioare.
Circuitul apei, in conditii de exploatare normala, este urmatorul:
PENTRU ETAPA I
Apele de la regenerarea filtrelor ionice (linii 1-4, FHc1-2, FB 1-4, FPMc 1-2, FPM 1-5, FNa-cat 4, FCx 1-2) sunt evacuate in colectorul deschis aflat in fata filtrelor. De aici apa curge spre bazinele de neutralizare 1 si 2 prin cadere libera. Cand se ajunge la un nivel de apa ce acopera aspiratia ejectorilor de amestec amplasati in bazin se pornesc pompele de neutralizare (1 pompa) pentru a se realiza omogenizarea apelor ce se vor evacua.
Dupa atingerea parametrilor impusi apelor neutralizate se incepe evacuarea acestora la canal prin rezervorul tampon de ape neutre.
Cantitatile de apa ce ajung in bazinele de neutralizare sunt aproximativ urmatoarele:
a. De la regenerarea unei linii de demineralizare
de la afanare filtru
OH
de la afanare filtru
Oh
de la afanare filtru
H2
de la afanare filtru
H1
de la etapa de
injectie a regenerantului
de la etapa de
deplasare a regenerantului
de la etapa de
spalare finala a bateriei H
de la etapa de
spalare finala a bateriei OH
TOTAL 1
La aceasta cantitate se adauga, datorita regenerarii FB sau FCx cu excesul de acid de la regenerarea liniilor, urmatoarele volume de apa:
a1. De la regenerarea FB
de la afanarea
filtrului
de la etapa de injectie a regenerantului este cea de la bateria H
de la etapa de deplasare a regenerantului este cea de la bateria H
de la etapa de
spalare finala
TOTAL 2
sau
a2. De la regenerarea FCx
de la afanarea
filtrului
de la etapa de injectie a regenerantului este cea de la bateria H
de la etapa de deplasare a regenerantului este cea de la bateria H
de la etapa de spalare finala apele se recupereaza
TOTAL 2
TOTAL TOTAL 1
+ max (TOTAL 2)
Aceasta
cantitate nu este limitativa ci variaza de la regenerare la
regenerare in functie de suspensiile existente in apa limpezita, de
cantitatea de substante organice retinute de rasina in
timpul ciclului de functionare, de calitatea apei limpezite
(compozitia pe tipuri de ioni), de vechimea rasinii si nu
in ultimul rand de modul in care este condus procesul de refacere a
capacitatii operationale a RSI. Oricum cantitatea de apa ce
se elimina de la regenerarea unei linii de demineralizare nu depaseste,
in conditii normale, volumul bazinului respecti
b. De la regenerarea FPM si FNa-cat cantitatile de apa sunt sensibil mai mici si deci observatia de la pct a. ramane valabila
PENTRU ETAPA II
Apele de la regenerarea filtrelor ionice (linii 5-9, FB 5-9) sunt evacuate in colectorul deschis aflat in fata filtrelor. De aici apa curge spre cisternele tampon de ape agresive 1 si 2 prin cadere libera. Cand se ajunge la un nivel de apa ce acopera aspiratia pompelor de ape agresive se porneste o pompa pentru a se realiza transferul apelor in rezervoarele de neutralizare. In momentul in care apa in rezervoare ajunge peste nivelul aspiratiei ejectorilor de amestec, se porneste o pompa de ape neagresive pentru a incepe omogenizarea apelor. Cand regenerarea este terminata se urmareste golirea cisternelor de ape agresive si se opresc pompele de ape agresive.
Dupa atingerea parametrilor impusi apelor neutralizate se incepe evacuarea acestora la canal prin rezervorul tampon de ape neutre.
Cantitatile de apa ce ajung in bazinele de neutralizare sunt aproximativ urmatoarele:
a. De la regenerarea unei linii de demineralizare
de la afanare filtru
OH
de la afanare filtru
Oh
de la afanare filtru
H
de la etapa de
injectie a regenerantului
de la etapa de
deplasare a regenerantului
de la etapa de
spalare finala a bateriei H
de la etapa de
spalare finala a bateriei OH
TOTAL
La aceasta cantitate se adauga, datorita regenerarii FB cu excesul de acid de la regenerarea liniilor, urmatoarele volume de apa:
a1. De la regenerarea FB
de la afanarea
filtrului
de la etapa de injectie a regenerantului este cea de la bateria H
de la etapa de deplasare a regenerantului este cea de la bateria H
de la etapa de
spalare finala
TOTAL 2
TOTAL TOTAL 1
+ TOTAL 2
Aceasta
cantitate nu este limitativa ci variaza de la regenerare la
regenerare in functie de suspensiile existente in apa limpezita, de
cantitatea de substante organice retinute de rasina in
timpul ciclului de functionare, de calitatea apei limpezite
(compozitia pe tipuri de ioni), de vechimea rasinii si nu
in ultimul rand de modul in care este condus procesul de refacere a
capacitatii operationale a RSI. Oricum cantitatea de apa ce
se elimina de la regenerarea unei linii de demineralizare nu
depaseste, in conditii normale volumul rezervorului,
respectiv
2.4 Exploatarea instalatiei de neutralizare etapa I
Descrierea operatiilor ce se vor efectua la exploatarea instalatiei de neutralizare etapa I se va face pornind de la considerentul ca toate vanele instalatiei sunt inchise la inceputul operatiei. Toate operatiile se vor efectua consultand schema instalatiei prezentata in anexa.
Inainte de inceperea unei regenerari, operatorul de la instalatia de demineralizare va lua legatura cu operatorul de la instalatia de neutralizare pentru a verifica starea bazinelor de neutralizare si a pompelor. Regenerarea va incepe numai in cazul in care bazinele sunt goale si pompele sunt in stare tehnica buna.
Operatorul de la instalatia de neutralizare va efectua urmatoarele operatii:
1. cere aprobarea sefului de tura pentru dirijarea apelor de la regenerarea filtrelor ionice spre bazinel de neutralizare
2. verifica daca vanele 4 si 5 de pe colectorul de ape uzate din fata frontului de vane al filtrelor sunt inchise
3. deschide vanele de dirijare a apelor uzate spre bazinelor de neutralizare, 1 si 2
4. daca seful de tura considera ca este necesar deschide si by-pass-ul dintre cele doua conducte, respectiv vana 3
5. deschide vana de incarcare a bazinului cu care se va lucra, 40.1
6. comunica operatorului de la instalatia de demineralizare ca operatiile pregatitoare pentru dirijarea apelor uzate spre instalatia de neutralizare sunt terminate
7. dupa inceperea regenerarii urmareste nivelul apei in bazinul de neutralizare pentru a putea determina momentul in care poate incepe operatiile urmatoare
8. in momentul in care nivelul apei in bazin acopera aspiratiile ejectorilor de amestec deschide vana de aspiratie din bazin, 46.1
9. deschide vana de aspiratie a pompei de neutralizare ce se va porni, 48.1
10. deschide vana de refulare a pompei de neutralizare ce se va porni, 48.2
11. deschide vana de pe colectorul de refulare, 48.3
12. deschide vana de intrare a apelor uzate in ejectorii de amestec, 46.4
13. porneste pompa de neutralizere
OBSERVATIE: este interzisa pornirea a doua sau trei pompe in acelasi timp, deoarece ejectorii nu pot prelua un debit mai mare decat al unei pompe si exista riscul deteriorarii acestora.
14. Colaboreaza cu operatorul de la instalatia de demineralizare urmarind impreuna cu acesta evolutia regenerarii pentru a corela nivelul de apa din bazin cu momentul regenerarii, evitand riscul de a se produce deversari si inundari ale zonei bazinelor. In cazul in care considera ca bazinul nu poate prelua toate apele de la regenerare ia legatura cu seful de tura pentru a analiza situatia si a lua cea mai buna decizie (deschiderea incarcarii inca a unui bazin sau dirijarea apelor separat catre alt bazin). Daca seful de tura nu poate decide asupra variantei se va consulta seful sectiei pentru a evita evacuarea unor ape agresive in canalizari. Considerand ca toate apele de la o regenerare sunt intr-un singur bazin, la terminarea regenerarii, operatorul de la instalatia de neutralizare preleveaza o proba de apa de pe conducta de refulare a pompei de neutralizare Laboranta analize apa demi si condens determina temperatura si pH-ul probei
15. Dupa 1520 minute operatorul de la instalatia de neutralizare preleveaza inca o proba de apa de pe conducta de refulare a pompei de neutralizare (Laboranta analize apa demi si condens determina temperatura si pH-ul probei. Daca valoarea pH-ului se incadreaza in limitele admise pentru evacuare comunica acest lucru sefului de tura care va dispune golirea bazinului. Operatorul de la instalatia de neutralizare va efectua manevrele enumerate la pct. 25-30
16. Daca valoarea pH nu se incadreaza in limitele prescrise se vor determina valorile aciditatii sau alcalinitatii ("-m"; p). In functie de valoarea determinata se va calcula necesarul de acid sau soda ce se vor adauga pentru realizarea pH-ului necesar. Cantitatile de reactivi ce se adauga se vor calcula conform exemplului urmator.
EXEMPLU DE CALCUL
Laboranta determina la analize ca aciditatea probei este: "-m" = 5 meq/l, ceea ce este egal cu 5 eq/m3.
Operatorul determina volumul de ape uzate existente in bazin la terminarea regenerarii prin masurarea nivelului:
V = S x h
V = 160 x h
Unde: 160 este suprafata bazinului.
Cantitatea de acizi existenta in exces in bazin este de:
Acid exces = V x "-m"
Cantitatea de soda ce se va introduce pentru a aduce pH-ul la valorile normate:
Necesar soda = acid exces x 40
Unde: 40 este echivalentul hidroxidului de sodiu
Necesarul de soda calculat este exprimat in grame NaOH 100%. Aceasta valoare se va transforma in kg lesie si se va introduce in bazinul de neutralizare.
Revenind la calcul se poate determina o relatie de calcul de forma:
Necesar soda = 160 x h x -m" x 40 (grame 100%)
Sau:
Necesar acid = 160 x h x "p" x 36,5 (grame 100%)
17. Operatorul de la instalatia de neutralizare introduce in vasul de consum cantitatea de reactiv necesara Operatorul de la instalatia de demineralizare introduce reactivii din vasul de consum direct la canal, prin frontul de vane al filtrului H2 Manevra se va executa sub directa supraveghere a sefului de tura si cu efectuare continua de analize la liniile in functie, pentru evitarea impurificarii.
18. Operatorul de la instalatia de neutralizare va continua omogenizarea inca 2030 minute, apoi preleveaza inca o proba de apa de pe conducta de refulare a pompei de neutralizare Laboranta analize apa demi si condens determina temperatura si pH-ul probei.
19. Pasii 21 si 22 se vor repeta la un interval de 1015 minute
20. Daca valoarea pH-ului se incadreaza in limitele admise pentru evacuare comunica acest lucru sefului de tura care va dispune golirea bazinului. Operatorul de la instalatia de neutralizare va efectua manevrele prezentate in continuare
21. Opreste pompa de neutralizare care s-a folosit la omogenizare
22. Inchide vanele de pe conducta de refulare a pompelor spre ejectorii de omogenizare, 46.3 si 46.4
23. Deschide vanele spre rezervorul tampon de evacuare a apelor uzate, 60.1, 60.2, 60.3 si 60.4
24. Deschide vana de evacuare din rezervorul tampon de evacuare a apelor uzate, 60.6
25. Porneste o pompa de neutralizare. In acest moment incepe golirea bazinului in colectorul ce dirijeaza apele spre balta Catusa. Schema colectoarelor aflate pe teritoriul CET Galati este prezentata in anexa.
OBSERVATIE: deoarece debitul de evacuare este limitat prin diafragma existenta pe conducta de golire a rezervorului tampon, in functie de situatia existenta in instalatia de tratare chimica a apei se pot porni si doua pompe de neutralizare.
OBSERVATIE: diafragma de pe conducta de evacuare se va verifica anual, prin grija sefului de sectie
26. Operatorul de la instalatia de neutralizare preleveaza probe din 15 in 15 minute pentru determinarea pH-ului. Acesta trebuie sa fie aproximativ constant cu o abatere de maxim +0,5 unitati pH fata de valoarea determinata in momentul in care s-a dispus golirea bazinului. In caz contrar golirea bazinului se opreste (se inchid vanele 60.1, 60.2, 60.3 si 60.4 si se deschid vanele 46.3 si 46.4) si se reiau operatiile de la pct. 18-29
27. In momentul in care bazinul de neutralizare este gol (verificare vizuala), operatorul de la instalatia de neutralizare opreste pompele de neutralizare aflate in functie, inchide vanele de aspiratie (48.1) si de refulare (48.2) ale acestora, inchide vanele de pe traseul de golire a bazinelor (60.1, 60.2, 60.3 si 60.4).
2.5 Exploatarea instalatiei de neutralizare etapa II
Descrierea operatiilor ce se vor efectua la exploatarea instalatiei de neutralizare etapa II se va face pornind de la considerentul ca toate vanele instalatiei sunt inchise la inceputul operatiei. Toate operatiile se vor efectua consultand schema instalatiei prezentata in anexa.
Inainte de inceperea unei regenerari, operatorul de la instalatia de demineralizare va lua legatura cu operatorul de la instalatia de neutralizare pentru a verifica starea bazinelor de neutralizare si a pompelor. Regenerarea va incepe numai in cazul in care bazinele sunt goale si pompele sunt in stare tehnica buna.
Operatorul de la instalatia de neutralizare va efectua urmatoarele operatii:
1. cere aprobarea sefului de tura pentru dirijarea apelor de la regenerarea filtrelor ionice spre rezervorul de neutralizare
2. verifica daca vanele 4 si 5 de pe colectorul de ape uzate din fata frontului de vane al filtrelor sunt inchise
3. deschide vanele de incarcare a cisternelor tampon, 56.1/1,2
4. comunica operatorului de la instalatia de demineralizare ca operatiile pregatitoare pentru dirijarea apelor uzate spre instalatia de neutralizare sunt terminate
5. dupa inceperea regenerarii urmareste nivelul apei in cisternele tampon pentru a putea determina momentul in care poate incepe operatiile urmatoare
6. in momentul in care nivelul apei in cisterne este de
minim
7. deschide vana de aspiratie a pompei de ape agresive ce se va porni, 57.1
8. deschide vana de refulare a pompei de ape agresive ce se va porni, 57.2
9. deschide vana de separatie de pe colectorul de refulare al pompelor de ape agresive, 57.3
10. deschide vana de pe colectorul de incarcare al bazinului ce se va folosi, 58.3
11. porneste pompa de ape agresive
OBSERVATIE: este interzisa pornirea a doua sau trei pompe in acelasi timp, deoarece exisa riscul de dezamorsare a acestora
12. Colaboreaza cu operatorul de la instalatia de demineralizare urmarind impreuna cu acesta evolutia regenerarii pentru a corela nivelul de apa din rezervor cu momentul regenerarii, evitand de a se produce deversari si inundari ale zonei rezervorelor. In cazul in care considera ca rezervorul nu poate prelua toate apele de la regenerare ia legatura cu seful de tura pentru a analiza situatia si a lua cea mai buna decizie (deschiderea incarcarii inca a unui rezervor sau dirijarea apelor separat catre alt rezervor). Daca seful de tura nu poate decide asupra variantei se va consulta seful sectiei pentru a evita evacuarea unor ape agresive in canalizari. Considerand ca toate apele de la o regenerare sunt intr-un singur rezervor, la terminarea regenerarii, operatorul de la instalatia de neutralizare preleveaza o proba de apa de pe conducta de refulare a pompei de neutralizare Laboranta analize apa demi si condens determina temperatura si pH-ul probei
13. Dupa 1520 minute operatorul de la instalatia de neutralizare preleveaza inca o proba de apa de pe conducta de refulare a pompei de neutralizare
14. Laboranta analize apa demi si condens determina temperatura si pH-ul probei. Daca valoarea pH-ului se incadreaza in limitele admise pentru evacuare comunica acest lucru sefului de tura care va dispune golirea rezervorului. Operatorul de la instalatia de neutralizare va efectua manevrele enumerate la pct. 25-30
15. Daca valoarea pH nu se incadreaza in limitele prescrise se vor determina valorile aciditatii sau alcalinitatii ("-m"; p). In functie de valoarea determinata se va calcula necesarul de acid sau soda ce se vor adauga pentru realizarea pH-ului necesar. Cantitatile de reactivi ce se adauga se vor calcula conform exemplului urmator.
EXEMPLU DE CALCUL
Laboranta determina la analize ca aciditatea probei este: "-m" = 5 meq/l, ceea ce este egal cu 5 eq/m3.
Operatorul determina volumul de ape uzate existente in rezervor la terminarea regenerarii prin masurarea nivelului:
V = S x h
V = 160 x h
Unde: 160 este suprafata rezervorului.
Cantitatea de acizi existenta in exces in rezervor este de:
Acid exces = V x "-m"
Cantitatea de soda ce se va introduce pentru a aduce pH-ul la valorile normate:
Necesar soda = acid exces x 40
Unde: 40 este echivalentul hidroxidului de sodiu
Necesarul de soda calculat este exprimat in grame NaOH 100%. Aceasta valoare se va transforma in kg lesie si se va introduce in rezervorul de neutralizare.
Revenind la calcul se poate determina o relatie de calcul de forma:
Necesar soda = 160 x h x -m" x 40 (grame 100%)
Sau:
Necesar acid = 160 x h x "p" x 36,5 (grame 100%)
16. Operatorul de la instalatia de neutralizare introduce in vasul de consum cantitatea de reactiv necesara
17. Operatorul de la instalatia de demineralizare introduce reactivii din vasul de consum direct la canal, prin frontul de vane al filtrului H2 Manevra se va executa sub directa supraveghere a sefului de tura si cu efectuare continua de analize la liniile in functie, pentru evitarea impurificarii.
18. Operatorul de la instalatia de neutralizare va continua omogenizarea inca 2030 minute, apoi preleveaza inca o proba de apa de pe conducta de refulare a pompei de neutralizare Laboranta analize apa demi si condens determina temperatura si pH-ul probei.
19. Pasii 21 si 22 se vor repeta la un interval de 1015 minute
20. Daca valoarea pH-ului se incadreaza in limitele admise pentru evacuare comunica acest lucru sefului de tura care va dispune golirea rezervorului. Operatorul de la instalatia de neutralizare va efectua manevrele prezentate in continuare
21. Opreste pompa de neutralizare care s-a folosit la omogenizare
22. Inchide vanele de pe conducta de refulare a pompelor spre ejectorii de omogenizare, 46.3 si 46.4
23. Deschide vanele spre rezervorul tampon de evacuare a apelor uzate, 60.1, 60.2, 60.3 si 60.4
24. Deschide vana de evacuare din rezervorul tampon de evacuare a apelor uzate, 60.6
25. Porneste o pompa de neutralizare. In acest moment incepe golirea rezervorului in colectorul ce dirijeaza apele spre balta Catusa. Schema colectoarelor aflate pe teritoriul CET Galati este prezentata in anexa.
OBSERVATIE: deoarece debitul de evacuare este limitat prin diafragma existenta pe conducta de golire a rezervorului tampon, in functie de situatia existenta in instalatia de tratare chimica a apei se pot porni si doua pompe de neutralizare.
OBSERVATIE: diafragma de pe conducta de evacuare se va verifica anual, prin grija sefului de sectie
26. Operatorul de la instalatia de neutralizare preleveaza probe din 15 in 15 minute pentru determinarea pH-ului. Acesta trebuie sa fie aproximativ constant cu o abatere de maxim +0,5 unitati pH fata de valoarea determinata in momentul in care s-a dispus golirea rezervorului. In caz contrar golirea rezervorului se opreste (se inchid vanele 60.1, 60.2, 60.3 si 60.4 si se deschid vanele 46.3 si 46.4) si se reiau operatiile de la pct. 18-29
27. In momentul in care rezervorul de neutralizare este gol (verificare vizuala), operatorul de la instalatia de neutralizare opreste pompele de neutralizare aflate in functie, inchide vanele de aspiratie (48.1) si de refulare (48.2) ale acestora, inchide vanele de pe traseul de golire a rezervorelor (60.1, 60.2, 60.3 si 60.4).
