Revizuirea GDS

Dupa cum am vazut, GDS s-a bucurat de o pozitie de invidiat inauntrul lantului de distributie turistica. Rolul lor de agent de schimb de informatii a facut sistemul lor o unealta esentiala pentru agentii de turism, permitandu-le sa stranga comisioane de la milioanele de tranzactii turistice facute in fiecare an. In plus, datorita patrunderii pe piata agentiilor de turism, multe alte sisteme de distributie electronica au colaborat cu ei, platindu-le o taxa pentru fiecare tranzactie procesata, astfel adaugandu-se si profitabilitatea lor. Totusi, dupa cum am discutat in capitolul trecut, GDS a suferit datorita catorva restrictii. Baza lor de date limitata ii face mai putin potriviti pentru distributia produselor turistice, altele decat locurile la liniile aeriene; interfata text pare a fi "batrana si obosita" fiind depasita de cele cu noi grafici; competitia mare de pe pietele globale a determinat pe furnizorii de turism sa se intrebe de costurile mari de distributie prin ruta traditionala GDS. Ca rezultat, GDS este sub amenintarea destramarii de catre canalele de distributie noi cum ar fi Internetul care ofera o ruta directa catre clienti.

Evident ca GDS a raspuns la aceste provocari. De la inceputul anilor 1990, fiecare a intreprins renovari masive si imbunatatiri la modulele inchiriere masini si hoteluri, cu scopul de a imbunatati cererea si exactitatea datelor afisate pe terminalele agentiilor de turism. De asemenea, restrictiile in termeni de preturi care pot fi afisate au fost considerabil reduse. De exemplu, tipul camerelor si preturile sunt acum asociate cu fiecare din sistemele mari permitand vanzarea si la preturi negociate. Hotelurile au oferit traditional aceste preturi volumului mare de clienti, dar pana relativ recent agentiile de turism nu puteau folosi terminalele GDS pentru a rezerva. Atat caracteristicile hotelului, cat si a lantului au fost extinse si restructurate, permitand ca mai multe date despre fiecare hotel sa fie comunicate si facand mai usoara munca agentilor de turism de a gasi informatia de care au nevoie[1].

GDS, de asemenea se straduieste sa profite de oportunitatile noilor tehnologii[2]. Recunoscand ca multi furnizori de turism doresc sa reduca costul distributiei prin ocolirea agentilor de turism, multi introduc rute direct catre consumatori cum ar fi acces dial-up si World Wide Web. Un bun exemplu al strategiei dial-up este produsul United Airlines "Conection". Software-ul este trimis prin posta pentru a selecta clientii care instaleaza programul pe PC-ul lor. Dupa ce intri in baza lor de date Conection ei pot verifica timpul de sosire si plecare, si cel mai important pot face rezervari online prin CRS, in acest caz, Galileo International prin Apollo[3]. Alte linii aeriene au planuri asemanatoare, dar United este intr-o oarecare masura diferit in aceea ca este doar disponibil pentru pasagerii "elita" - cei care calatoresc mai mult de 30.000 mile pe an. In timp ce aceste persoane reprezinta doar un mic procent din baza lor de clienti, ei genereaza o cantitate disproportionata de venituri, astfel justificand investitia in dezvoltarea planului.

A doua metoda de a ajunge la clienti direct este exemplificata de linia aeriana independenta British Midland, care a fost prima care a oferit rezervari online pentru liniile aeriene prin Internet. In loc de a cere software special, liniile aeriene permit clientilor sa verifice disponibilitatile si sa rezerve locuri prin site-ul lor Web (www.iflybritishmidland.com) folosind un browser Web standard si platind prin carte de credit. Fiind un mic mesager, ei au simtit ca nu castiga nici un avantaj din utilizarea distributiei traditionale prin GDS, si astfel au decis sa largeasca accesibilitatea lor pentru a include un numar maxim de canale. O varietate de alte linii aeriene (in special cele mai mari, Alaskan Airways si SouthWest Airways) au urmarit introducerea aceleasi facilitati de rezervare.

GDS majore de asemenea au intrat in panica pentru a intra online, au introdus produsele lor dial-up (cum ar fi EasySABRE sau Worldspan Travel Shopper), iar acum experimenteaza distributia prin Internet. Majoritatea, cu notabila exceptie a lui Galileo International, au lansat propriile site-uri Web furnizand informatii si functii de rezervare. Totusi, in timp ce companiile GDS au experienta majora in furnizarea de informatii turistice, abilitatile lor de marketing sunt relativ slabe. Pentru a depasi aceasta, multi au ales sa formeze parteneriate cu alte companii pentru a dezvolta marci puternice.

Tabel 5.1. Produse GDS prin Internet

Cele mai multe GDS vad agentii de turism ca clienti principali, si astfel doresc sa intareasca relatiile reciproce[4]. Ca rezultat, ei au dezvoltat produse (cum ar fi SABRE "Web Reservation" sau Amadeus "Amadeus. net") care pot fi incorporate de agentii de turism in site. Rezervatiile facute prin site-uri sunt dirijate prin agentia de turism respectiva si se castiga comisionul in acelasi mod ca o rezervare normala GDS. Aceasta furnizeaza agentilor o facilitate importanta care le permite sa-si creasca afacerile.

Astfel, datele inmagazinate in baza de date GDS nu mai sunt disponibile doar agentilor de turism, dar sunt de asemenea acum distribuite direct catre public printr-o mare varietate de canale directe. Factorul limitator in marea raspandire a acceptarii si folosirii acestor canale directe este, totusi, nevoia de a emite bilete pentru zborurile aeriene. In timp ce zborurile interne nu sunt afectate (si intr-adevar ticketingul electronic este larg folosit in interiorul pietei US), liniile aeriene trebuie (sunt obligate prin lege) sa atraga atentia pasagerilor despre conditiile de transport in zborurile internationale pe baza Conventiei de la Varsovia. In trecut, modul acceptabil de a face asta era de a folosi bilete de hartie printate emise de agentii de turism. Acestea includ British Airways E-Ticket, care foloseste o banda magnetica de la o carte de credit pentru a identifica pasagerii, si Lufthansa ChipCard, care este un card emis pentru cei ce calatoresc frecvent si contine un chip care poate inmagazina detalii despre zbor.

Fig. 5.1. Noul mediu de distributie GDS