Documente noi - cercetari, esee, comentariu, compunere, document
Documente categorii

Cele mai importante directoare Linux

Cele mai importante directoare Linux


Directorul din varful structurii unui sistem de fisiere se numeste director radacina. Reprezinta punctual de plecare in ierarhia respectiva. Directorul radacina (/) este indispensabil pentru ca sistemul de operare sa functioneze; el contine fisiere sistem critice (cum ar fi kernelul). In continuare prezentam o lista a celor mai importante directoare si rolul acestora in sistem. Slash-ul (/) din fata indica faptul ca sunt subdirectoare ale directorului radacina.


/bin

Comenzi necesare in timpul procesului de bootare si care ar putea fi folosite de utilizatorii obisnuiti (probabil dupa bootare).

/sbin

Ca si /bin, insa comenzile nu sunt pentru utilizatori obisnuiti, desi acestia le-ar putea folosi la nevoie daca li se permite.

/etc

Fisiere de configurare specifice.

/root

Directorul propriu al utilizatorului radacina (root).

/lib

Librarii necesare programelor din sistemul de fisiere root.

/lib/modules

Module kernel incarcabile, in special acelea care sunt necesare pentru a boota atunci cand  se incearca recuperarea dupa dezastre.

/dev

Fisiere dispozitiv.

/tmp

Fisiere temporare. Programele care ruleaza dupa incarcare (bootare) ar trebui sa utilizeze /var/tmp si nu /tmp, atat timp cat primul se afla probabil pe un disc cu mai mult spatiu.

/boot

Fisiere utilizate de bootstrap loader, de exemplu LILO. Imaginile Kernel sunt tinute adesea aici in loc de directorul radacina. Daca exista mai multe imagini ale kerneleului, directorul poate deveni foarte mare, de aceea este de recomandat sa fie tinut intr-un sitem de fisiere separat.



/mnt

Puncte de montare pentru montari temporare facute de administratorul de sistem. /mnt ar trebui sa fie impartit in subdirectoare (de exemplu, /mnt/dosa ar fi floppy driver-ul ce utilizeaza un sistem de fisiere MS-DOS, iar /mnt/exta ar fi acelasi cu un sistem de fisiere ext2).

/usr

Contine comenzi executabile, utilitati diverse si diferite librarii.

/var

Contine log-uri, mesaje de eroare, o serie intreaga de utilitati folosite pentru imprimare, sistemul de posta electronica, DNS, etc.

/home

Contine directoarele utilizatorilor.


/etc

/etc/rc or /etc/rc.d or /etc/rc?.d

Scripturi sau directoare de scripturi care se ruleaza la start sau atunci cand se schimba runlevel-ul.

/etc/passwd

Baza de date cu utilizatorii; contine campuri cu numele utilizatorilor, numele lor real, directorul propriu (home), parola codificata precum si alte informatii despre fiecare utilizator.

/etc/fstab

Listeaza sistemele de fisiere montate automat la start de catre comanda mount -a (in /etc/rc sau in fisierul de start echivalent. Contine, de asemenea si informatii despre zonele swap.

/etc/group

Similar cu /etc/passwd, insa descrie grupurile in loc de utilizatori.

/etc/inittab

Fisierul de configurare pentru init.

/etc/motd

Mesajul zilei, prezentat in mod automat dupa un login corect. Continutul poate fi stabilit de administratorul de sistem.

/etc/mtab

Lista sistemelor de fisiere montate curent.

/etc/shadow

Apare in sisteme in care este instalat software-ul pentru shadow password (parole ascunse). Parolele codificate sunt mutate din /etc/passwd in /etc/shadow; acesta din urma nu poate fi citit decat de radacina.


/etc/profile, /etc/csh.login, /etc/csh.cshrc

Fisiere executate la login sau start de catre shell-urile Bourne sau C. Aceste fisiere permit administratorului sa stabileasca anumiti parametrii globali pentru toti utilizatorii.

/etc/shells

Listeaza shell-urile. Comanda chsh permite utilizatorilor sa-si schimbe shell-ul de login numai cu altul listat in acest fisier.


/dev

Directorul /dev contine fisierele speciale dispozitiv pentru toate dispozitivele. Fisierele dispozitiv sunt denumite dupa anumite conventii. Fisierele dispozitiv sunt create in procesul instalarii, iar ulterior cu scriptul /dev/MAKEDEV.


/usr

Este de obicei foarte mare, atata timp cat oate programele sunt instalate aici. Toate fisierele din /usr vin de obicei din distributia Linux; programele instalate local merg sub /usr/local.

/usr/X11R6

Sistemul X Window, toate fisierele. Pentru a simplifica instalarea si dezvoltarea X, fisierele X nu au fost integrate in restul sistemului. Exista un arbore de directoaresub /usr/X11R6 similar cu cel de sub /usr.

/usr/bin

Aproape toate comenzile pentru utilizatori. Unele comenzi sunt in /bin sau in /usr/local/bin.

/usr/sbin

Comenzi de administrare a sistemului, de exemplu majoritatea programelor pentru server.

/usr/man, /usr/info, /usr/doc

Pagini de manual, documentatie diversa.

/usr/lib

Fisiere de date neschimbate pentru programe si subsisteme. Numele lib (library) vie de la biblioteca; initial, bibliotecile cu subrutine pentru programare erau stocate in /usr/lib.

/usr/local

Locul pentru software instalat local si alte fisiere.


/var

Contine date care sunt schimbate atunci cand sistemul functioneaza normal.

/var/catman

O zona cache pentru paginile man formatate la cerere. Sursa pentru paginile de manual este de obicei stocata in /usr/man/man.


/var/local

Variabile pentru programe care sunt instalate in /usr/local (de exemplu, programele care au fost instalate de catre administratorul de sistem).

/var/log

Fisiere log din diferite programe, in special login (/var/log/wtmp, care contine toate login-urile si toate logout-urile din sistem) si syslog (/var/log/messages, unde sunt stocate de obicei toate mesajele ce vin de la kernel si de la programele de sistem). Fisierele din /var/log pot adesea sa creasca pana la dimensiuni foarte mari, de aceea este necesar sa fie curatate la intervale regulate.

/var/run

Fisiere care contin informatii despre sistem ce sunt valabile pana la urmatoarea incarcare a sistemului.

/var/spool

Directoare pentru mail, cozile imprimantei, alte procese care necesita cozi de asteptare.

/var/tmp

Fisiere temporare care sunt de dimensiuni mari sau care au nevoie sa existe si in afara timpului permis de catre /tmp.


/proc

Contine un sistem de fisiere iluzoriu. El nu exista pe disk. In schimb, kernel-ul il creaza in memorie. Este folosit pentru a asigura informatii despre sistem.

/proc/1

Un director care contine informatii despre procesul numarul 1.Fiecare proces are un director sub /proc, numele fiindu-i dat de PID (process identification number).

/proc/cpuinfo

Informatii despe procesor: tip, model, performanta.

/proc/devices

Lista driverelor pentru dispozitive configurate in kernel.

/proc/filesystems

Sistemele de fisiere configurate in kernel.

/proc/interrupts

Prezinta intreruperile folosite.

/proc/ioports

Care porturi I/O sunt folosite in acel moment.

/proc/kcore

O imagine a memoriei fizice a sistemului. Are exact dimensiunea memoriei fizice insa nu ocupa atat de multa memorie; este generata pe parcursul rularii programelor. (Amintiti-va: daca nu copiati in alta parte, nimic de sub /proc nu ocupa spatiu pe disk deloc.)

/proc/meminfo

Informatii despre utilizarea memoriei, atat fizica cat si swap.



/proc/modules

Care module kernel sunt incarcate in acel moment.

/proc/net

Informatii despre starea protocoalelor retelei.

/proc/stat

Statistici diferite despre sistem.

/proc/version

Versiunea kernel-ului.


Chiar daca unele dintre fisierele de mai sus pot fi citite usor ca fisiere text, uneori ele pot fi formatate intr-un mod prea putin digerabil.



Sistem de fisiere

Un sistem de fisiere unic
Montare
Puncte de montare





Dispozitive

Device

Description

/dev/fd0

Primul dispozitiv floppy

/dev/fd0u1440

Primul floppy disk

/dev/hda1

Prima partitie pe primul hard disk IDE/EIDE

/dev/hdb

Al doilea hard disk IDE/EIDE 

/dev/sda

Primul disk SCSI

/dev/sda1

Prima partitie pe primul disk SCSI

/dev/lp0

Primul port paralel GNU/Linux

/dev/lp1

Al doilea port paralel GNU/Linux

/dev/ttyS0

Port serial