Aplicarea softurilor statistice in cercetare: programul SPSS si elaborarea unei baze de date

Aplicarea softurilor statistice in cercetare: programul SPSS si elaborarea unei baze de date

Obiective operationale:

Dupa lectura acestui capitol, studentii ar trebui sa reuseasca sa:

lanseze in executie programul SPSS, sa creeze si sa salveze un fisier in format *.saw

diferentieze principale ferestre ale programului SPSS

identifice in bara de comenzi principalele categorii de comenzi si functiile acestora

defineasca in editorul de date variabilele relevante ale studiului

Chiar daca a fost candva, actual statistica aplicata nu mai este o lume straina si exotica pentru cercetatorii din diferitele domenii ale stiintei. Un rol hotarator in penetrarea practicii de cercetare de catre statistica a avut-o informatizarea demersului statistic si aparitia softurilor statistice. Utilizarea softurilor a permis ca cercetatorii din diferite domenii ale stiintei sa opereze cu modele matematice complexe fara a avea in prealabil o formare in matematica aplicata.

Actual pe piata softurilor statistice exista multe aplicatii de analiza statistica, SPSS fiind doar unul dintre acestea. Prima versiune a fost elaborata in 1968, variantele actuale (SPSS 14, SPSS 15) fiind considerate cele mai frecvent utilizate softuri statistice in cercetare (studii de marketing, anchete sociale, studii experimentale, etc.). Exista diferite verisuni ale programului, atat pentru sistemul de operare Windows cat si pentru sisteme Mac OS X si Unix.

Lansarea in executie a programului SPSS 10.0

Dupa instalarea programului SPSS 10.0 in meniul de Start al sistemului de operare identificati pictograma SPSS. 10.0 for Windows. Un click de mouse pe aceasta va avea ca si efect lansarea in executie a programului SPSS 10.0 si va deschide fereastra de Editare a Datelor. Aceasta reprezinta una din cele patru ferestre esentiale ale programului (fereastra de: Sintaxa, Output si Macros). Orice modificare efectuata in fereastra de Editare a Datelor (ex. definirea unei variabile, introducerea datelor unui subiect, etc) poate fi salvata prin accesarea in bara de comenzi a instructiunii File→Save→ urmand a se specifica denumirea sub care fisierul nou creat va fi salvat (cu extensia *.saw) si locatia acestuia.

Structura programului SPSS 10.0

Principalele ferestre ale programului sunt cele ale: Editorului de Date, Sintaxei, Outputurilor si  Macrosurilor. Fereastra de Sintaxa permite editarea si salvarea unor siruri de comenzi utilizate in mod frecvent. In fereastra Outputurilor sunt afisate rezultatele procesarilor statistice precum si eventualele mesaje de eroare. Fereastra Macrosurilor permite editarea unor scripturi ce permit facilitarea prelucrarii datelor.

Fereastra Editorului de Date reprezinta locul unde sunt introduse datele obtinute in urma cercetarii. Aceasta fereastra are doua componente: Editorul de Date si Editorul de Variabile. In Editorul de Date pe verticala (linii) avem subiectii. SPSS. 10.0 asigneaza in mod automat un numar fiecarui subiect introdus, vezi prima coloana numerotata a Editorului de Date (dar acest numar de identificare nu este unul stabil, la o sortare a datelor, in functie de criteriul utilizat subiectii pot avea alt numar). Pe orizontala (coloane) avem insirate variabilele. Nu exista o setare implicita a variabilelor in ceea ce priveste caracterul: continuu sau discret, independent sau dependent, calitativ sau cantitativ. Aceste caracteristici urmeaza a fi definite in mometul constructiei bazei de date. In Editorul de Variabile pe orizontala avem variabilele si pe verticala avem caracteriticile acestora.

Bara de meniuri a Editorului de Date

Bara de meniuri a Editorului de Date cuprinde o serie de comenzi grupate sub diferite denumiri. Dintre acestea le vom prezenta doar pe cele mai importante:

- File: comenzi care permit operatii asupra fisierelor ce pot fi accesate de program (crearea, deschiderea, salvarea unui fisier, etc).

- Edit: comenzi ce permit editarea bazei de date (ex. stergerea unor variabile, copierea unui set de date si reinserarea acestuia in alta parte a bazei de date, etc);

- View: comenzi ce permit stabilirea elementelor de interfata a ferestrei de Editare a Datelor si trecerea de la Editorul de Date la Editorul de Variabile;

- Data: comenzi ce permit efectuarea unor operatii asupra bazei de date (ex. restructurarea acesteia, eliminarea din prelucrarea statistica a unei parti a datelor, identificarea unui subiect cautat sau a unei valori cautate, etc);

- Transform: permite modificarea initiala a datelor introduse in casutele Editorului de Date (ex. recodare, recalculare pe baza unei functii prestabilite, ordonarea valorilor, etc);

- Analyze: reprezinta grupul de comenzi care permit efectuarea analizelor statistice;

- Graph: comenzile care permit realizarea unor reprezentari grafice ale setului de date. Unele dintre aceste comenzi pot fi accesate direct din optiunile unor analizei statistice.

Constructia unei baze de date in Editorul de Date al programului SPSS 10.0

Pentru a oferii informatiile legate de procedura de elaborare a unei baze de date, o sa prezentam un studiu experimental. Intr-un studiu experimental Hyde & Jenkins (1973) au prezentat subiectilor o serie de liste de cuvinte. O parte a listelor contineau cuvinte relationate semantic in timp ce altele contineau cuvinte nerelationate semantic. Listele de cuvinte au fost insotite de diferite tipuri de instrutiuni: 1) evaluarea conotatiei afective a cuvintelor, 2) estimarea frecventei in limbaj a cuvintelor, 3) detectarea literelor 'e' si 'g' in cuvintele din lista, 4) identificarea categoriei gramaticale a cuvintelor si 5) decizia asupra compatibilitatii  cuvintelor cu un context propozitional prezentat in prealabil.

Designul prezentat este unul bifactorial, cercetatorii manipuland doua variabile independente: gradul de asociere a cuvintelor (relationate semantic sau nerelationate) si strategia de parcurgere a listei (strategie definita prin tipul de instructiune oferita). Variabila masurata a fost numarul de cuvinte reactualizate.

Prin comenzile deja cunoscute lansam in executie programul SPSS 10.0. Selectam fereastra Editorului de Variabile pentru definirea acestora. In aceasta fereastra vom definii atat variabilele independente cat si cele dependente. De altfel programul nu face distinctie intre acestea, cercetatorul prin caracteristicile definite diferentiaza variabilele manipulate de cele masurate.

In editorul variabilelor in prima linie vom trece denumirea primei variabile independente: gradul de asociere a cuvintelor. Aceasta casuta nu permite depasirea a 8 caractere, ca urmare vom recurge la o prescurtare a denumirii, ex. gdaac. Dupa stabilirea denumirii vom stabilii alte detalii ale acestei variabile: tipul variabilei (se refera la modul de codare a valorilor acestei variabile, in cazul nostru vom accepta setarea initiala - numerica). Astfel cele doua modalitati ale variabilei gdaac  vor fi codate cu 1 (pentru liste de cuvinte relationate semantic) si 2 (pentru liste de cuvinte nerelationate semantic). Setarea Width se refera la numarul caracterelor ce pot fi introduse in coloana variabilei definite. Specificarea Decimals ne permite setarea numarului de zecimale afisate in baza de date. Din moment ce avem o variabila independenta codata numeric (subiectii sunt sau in grupul 1 sau in grupul 2) vom seta numarul zecimalelor la zero (nu exista posibilitatea ca unul din subiecti sa aiba 1,5 ceea ce ar insemna sa nu fie inclus in niciuna din grupele definite pe baza modalitatilor variabilei independente). Label reprezinta eticheta variabilei prescurtate. Este foarte probabil ca o persoana care analizeaza datele introduse fara a avea infomatii despre denumirea variabilelor implicate in studiu, cu greu sa isi dea seama ce inseamna exact gdaac. Ca urmare aceasta setare permite cercetatorului inregistrarea in baza de date a denumirii in extenso a variabilei codate. Setarea Values este importanta in cazul variabilelor discrete, daca dorim sa etichetam diferitele nivele ale acesteia. Variabila independenta este una discreta, avand modalitati codate numeric, insa acestor numere le putem asigna etichete lingvistice. Accesand aceasta casuta se va deschide o fereatra care permite asocierea unei etichete lingvistice fiecarui cod numeric. Stabilirea unei legaturi se face prin comanda Add, dupa ce am trecut in casutele potrivite valoarea numerica si eticheta lingvistica asociata (ex. 1 - liste de cuvinte relationate si 2 - liste de cuvinte nerelationate). Pe coloana Missing vom specifica modalitatea de codare datelor lipsa. La aceasta comanda vom opta pentru a asocia valorile discrete lipsa cu 99. De obicei se alege o valoare care este in afara plajei de valori ale variabilei codate. Setarea Columns se refera la latimea coloanei in care vor fi introduse valorile variabilei definite (specificarea unei valori este optionala, din moment ce acest parametru poate fi modificat in fereastra Editorului de Date cu ajutorul mouse-ului). Setarea Align se refera la pozitionarea in casuta a valorii introduse, implicit fiind stabilita alinierea la dreapta. Ultima specificare se refera la scala de masura a variabilei. In cazul nostru variabila independenta este una nominala, din moment ce toti subiectii sunt inclusi intr-o grupa fara ca doi subiecti sa fie inclusi in aceeasi grupa. Diferentele intre grupe sunt de ordin calitativ, nici una din grupe nu parcurge mai multe liste sau liste cu mai multe cuvinte. Ceea ce se modifica este caracterul relationat sau nerelationat al cuvintelor de pe lista.

In mod similar se procedeaza pentru a doua variabila independenta denumind-o sdpal (la Label vom trece - Strategia de parcurgere a listei). In cazul variabilei dependente (numarul de cuvinte reactualizate - ndcr) la setarea Values nu vom eticheta fiecare valoare a variabilei, deoarece variabila masurata este una cantitativa (numerica prin excelenta). In momentul in care se trece la Editorul de Date, denumirile variabilelor vor apare pe orizontala (fiecarei variabile ii va corespunde o coloana).  Ceea ce urmeaza este introducerea datelor in baza de date dupa urmatorul algoritm: primul subiect apartine grupului care a citit lista de cuvinte relationate semantic, in coloana gdaac va avea 1, in coloana sdpal vom trece 1 (face parte din grupul caruia i s-a cerut evaluarea conotatiei afective a cuvintelor) si la coloana ndcr vom trece numarul de cuvinte reactualizate de acest subiect.