|
|
|
SUBSTANTIVUL
Def: Substantivul este partea de vorbire care denumeste obiecte in sens larg: fiinte, lucruri, fenomene ale naturii, insusiri, actiuni, stari sufletesti.
Tipuri / Feluri:
A) a) proprii → denumesc obiecte unice
b) comune → denumesc obiecte de acelasi fel
a) - nume de persoane, fiinte (ex: Ion, Georgescu, Grivei)
- denumiri geografice (ex: Carpati, Sibiu, Marea Neagra)
- denumirile institutiilor/organizatiilor (ex: Universitatea "Lucian
Blaga", Ministerul Apararii Nationale)
- denumirile operelor literare (ex: "Amintiri din copilarie")
B) a) simple
b) compuse
a) ex: inel, casa, radio, floare etc.
b) ex: floarea-soarelui, bloc-turn, zgarie-nori, vita-de-vie, caine-lup,
Cluj-Napoca, radiocasetofon, hidrocentrala, aeroterma etc.
Obs. : Exista substantive comune care au devenit proprii si invers:
a) Substantive comune care au devenit proprii: Creanga, Moraru, Olar, str. Panzarilor, Varful Omu etc.
b) Substantive proprii care au devenit comune: watt, amper, celsius, farenheit, xerox, sandwich etc.
Obs. : Exista prepozitii specializate pentru anumite cazuri (prepozitii care cer anumite cazuri):
pentru GENITIV: asupra, impotriva, deasupra, dedesuptul, in jurul, de-a lungul, de-a latul, de-a curmezisul, in fata, in spatele etc.
pentru DATIV: multumita, datorita, gratie, conform, contrar, potrivit, asemenea / aidoma etc.
pentru ACUZATIV: la, de, de la, pentru, ca, in, dupa, sub, pe, cu, din, de pe la, prin, langa, fara, dupa, peste, intre etc.
Articolul
Def: Articolul insoteste un substantiv aratand in ce masura obiectul denumit este cunoscut vorbitorului.
Obs. : Cand nu se ofera nici o informatie cu privire la gradul de cunoas-
tere a obiectului, substantivul nu primeste articol.
Articolul hotarat arata ca obiectul denumit de substantiv este bine cunoscut, atat de emitator, cat si de receptor.
Articolul hotarat se adauga direct la sfarsitul substantivului formand cu acesta o singura unitate sonora si grafica.
Articolul hotarat la masculin, numarul singular, se leaga de substantiv prin sunetul de legatura "u".
Articolul nehotarat arata ca obiectul denumit de substantiv este mai putin cunoscut emitatorului si receptorului.
Articolul hotarat se aseaza inaintea substantivului, fiind un cuvant scris separat, despartit de substantiv.
Singular
Plural
gen
art. hotarat
art. nehotarat
art. hotarat
art. nehotarat
masc.
-l, -le, -a, -lui
un, unui
-i, -lor
niste, unor
fem.
-i, -a
o, unei
-le, -lor
niste, unor
neutru
-l, -lui
un, unui
-le, -lor
niste, unor
Substantive colective
- Denumesc o multime de mai multe obiecte considerata ca un intreg
- se formeaza cu ajutorul sufixelor :
is : pietris, stufis, papuris etc.
et : bradet, tineret, banet, puiet etc.
ime : tantarim, turcime, taranime, multime etc.
arie : aparie, rufarie, frunzarie etc.
Substantive defective
1) Substantive defective de PLURAL :
nume de materie: miere, aur, argint, sange, roua, lapte etc.
substantive abstracte: (denumesc calitati sufletesti) lene, curaj, istetime, bunatete, altruism, egoism, intelepciune etc.
nume de sporturi : fotbal, basket, tenis, handbal, atletism, innot, snooker, polo, atletism, biliard, patinaj, golf etc.
2) Substantive defective de SINGULAR :
nume de materie: zori, icre, taitei, sale, calti etc.
denumiri geografice: Carpati, Bucegi, Alpi etc.
obiecte alcatuite din doua parti identice: pantaloni, ochelari etc.
Substantive epicene
Sunt substntivele cu nume de animale, pasari sau insecte care au o singura forma atat pentru masculin, cat si pentru feminin.
ex: elefant, fluture, girafa, rechin, libelula etc.
Locutiunea substanivala
Este grupul unitar de cuvinte care este sinonim cu un substantiv si se comporta gramatical ca substanitivul putand fi determinata de atribute.
ex: parere de rau= regret
tinere de minte= memorie
aducere aminte= amintire
punct de vedere= opinie
bagare de seama= observatie etc.
Functiile sintactice ale substantivului
N :subiect:Cartea este interesanta.
nume predicativ:Volumul acestea este un roman.
atr. subst. apozitional:Prietenul meu, Dan, il citeste.
Ac: compl. direct:Autorul a creat un personaj uimitor.
compl. indirect:Ma gandesc la nuvela citita.
atr. subst. prepozitional:Imi plac operele de fictiune.
nume predicativ:Supracoperta este de plastic.
compl. circ. loc:Maine, merg la biblioteca.
compl. circ. timp:In doua zile am citit intregul roman.
compl. circ. mod:El citeste cu placere.
compl. de agent:Cartea a fost citita de baiat.
D: compl. indirect:I-am daruit prietenului meu o carte.
nume predicativ:Sfarsitul romanului a fost conform asteptarilor.
D:atr. subst. prepozitional:Naratiunile asemenea realitatii au multa actiune.
compl. circ. mod:Se poarta asemenea eroilor indragiti.
G:atr. subst. genitival:Inceputul nuvelei este palpitant.
atr. subst. prepozitional:Rafturile dinauntrul dulapului sunt pline.
nume predicativ:Actiunile eroului sunt contra personajelor necinstite.
compl. circ. loc:Am pus cartea deasupra servietei.
compl. circ. timp:Am sosit la biblioteca inaintea colegilor mei.
V: nu are functie sintactica:Dane, citeste tot ce trebuie!
Functii sintactice
1) Subiect: cine? ce?
2) Predicat: ce face? cum este?
3) Complementul:
a) direct: pe cine? ce?
b) indirect: cui? la cine? la ce? pentru cine? pentru ce? de la cine ? de la
ce? pe la cine? pe la ce?
c) ccm: cum? in ce fel?
d) cct: cand? de cand? pana cand? cat timp? pe la cat? pentru cat? la
cat? pana la cat?
e) ccl: unde? de unde? pana unde? incotro?
3) Atributul: care? ce fel de? a, al, ai, ale cui?
