Principiul fonetic (fonologic)

In virtutea acestui principiu, notarea grafica corespunde realizarii fenomenelor in rostirea literara contemporana.

1. Neconcordante intre pronuntie si scriere determinate de:

a) utilizarea unei singure litere pentru redarea in scris a doua sau trei sunete

e -vocala: sed

-semivocala : sedea

i -vocala : bine

-semivocala: iarba

-nesilabic: pomi

x -gz: examen

- cs: excursie

e -ie (noteaza diftongul ie in cazul pron.pers. eu, el, ei, ele si a formelor flexionare ale verbului a fi la indicativ prezent: esti, este si la imperfect: eram, erati, etc.

b) grupuri de doua sau trei litere noteaza in scris un singur sunet:

- ch si gh urmate de e sau i - redau consoanele k' si g' (ghem -g'em, chip/k'ip).

- grupurile ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi noteaza un singur sunet in cuvinte de tipul: ceas/cas, gheara/gara, etc.

2. Rostirea si scrierea vocalelor

A

Se scrie si se pronunta a nu ea dupa literele s si j in radacina cuvantului:

sade, sase, jale, deja (nu seade, sease, jeale, dejea).

Substantivele cu radacina terminata in s si j cand sunt articulate, se scriu

si se pronunta cu a nu cu ea: coaja, papusa, usa (nu coajea, papusea, usea).

A

Se scrie si se pronunta a, nu e, dupa s si j la N, Ac si V singular al

substantivelor si adjectivelor feminine de declinarea I: fruntasa, uriasa, grija, coaja (nu fruntase, uriase, grije, coaje).

-la persoanele I plural si a III a singular si plural ale indicativului present si

la persoana a III a singular a perfectului simplu: angajam, infatisam, ingrosam, ingrasa, ingroasa, angaja, furisa ( nu angajem, furise, etc).

Se scrie si se pronunta a, nu e, dupa s,j la pluralul substantivelor terminate

la singular in -are: infatisari, angajari (nu infatiseri, angajeri).

In sufixele -ator, -amant se pastreaza a si dupa s: infricosator, nu

infricosetor, ingrasamant nu ingresamant.

A

Se scrie a, nu i, in pozitie mediana, in toate cuvintele (gand, cant, paine,

parau, cantar, etc) cu exceptia cuvintelor compuse sudate, in care al doilea cuvant incepe cu i (bineinteles, semiintuneric, etc) si a cuvintelor derivate cu prefixe de la un cuvant care incepe cu i (neintrecut, preintampina, bineinteles).

Se scrie si se pronunta a, nu a, in cuvinte ca: intai, pana (nu intai, pana).

Se scrie si se pronunta a, nu a, in sufixul verbelor derivate din

onomatopee care au a in radacina (carai, marai, zbarnai - nu carai, marai, zbarnai).

Se scrie si se pronunta -and (nu -ind) in gerunziile verbelor de

conjugarea I dupa consoanele s si j ( ingrasand, angajand, nu ingrasind, angajind).

Gerunziul verbelor a agrea, a crea este agreand, creand, nu agreind, creind.

Se scrie si se pronunta -ind (nu and) in gerunziile verbelor de conjugarea

I a caror radacina se termina in i: apropiind, taind, nu apropiand, taand).

E

Se scrie si se pronunta e, nu a, dupa literele s,j, in radacina cuvintelor:

ses, a jelui, a insela, a sedea (nu sas, a jalui, a insala, a sadea). Fac exceptie

derivatele lui jar, sant, satra, saga (jaratic, santulet, satrar, sagalnic).

E initial in cuvintele: eu, el, ea, ei, ele, esti, este, e, eram, erai, era,

erati, eram se scrie e si se pronunta ie.

In neologisme, e initial se scrie si se pronunta e, nu ie: ecran, eroism,

epoca, ecuator, explozie (nu iecran, ieroism, etc)

E la inceput de silaba, precedat de o vocala in neologisme de tipul: alee,

coexistenta, poet, idee se scrie si se pronunta e nu ie.

In formele verbale agreez, creez se scrie si se pronunta e datorita

terminatiei -ez adaugata la radacina verbala, terminata in e (cre -ez).

Se scrie si se pronunta al meu, ai mei (nu al mieu, ai miei).

Se scrie si se pronunta e la sfarsitul cuvintelor formate cu sufixul -ee:

finete, frumusete, justete (nu fineta, frumuseta, etc)

I

Se scrie si se pronunta i, nu a, dupa t, s, z, j dupa grupul st in radacina

cuvintelor: subtire, singur, stinge, (nu subtare, sangur, stange) si in prepozitiile: din, prin, dintre, printre ( nu dan, pan etc)

La sfarsitul unor pronume si adverbe: aceeasi, aceleasi, aceiasi, insasi,

insusi, insisi, iarasi, totusi, se scrie i si se pronunta i scurt, nesilabic.

Se scrie si se pronunta i, nu e, in sufixul -atic:  indemanatic, tomnatic,

primavaratic ( nu indemanatec, tomnatec etc).

In plurale de tipul francezi, soti, mosi si in formele de pers. a II-a, sg. ,

ind. prez. , de tipul cutezi, ingheti etc se scrie i si se pronunta i scurt, nesilabic.

I

Se scrie i, nu a, in pozitie initiala sau finala: inceput, incantare, vari,

cobori in toate cuvintele si in pozitie mediana, in cazul cuvintelor compuse prin contopire si prin derivare ( bineinteles, neinceput).

Scrierea cu i in pozitie mediana,in loc de a este admisa in numele proprii de familie, dupa dorinta purtatorilor.

U

Nu se scrie si nu se pronunta u la sfarsitul cuvintelor terminate in

diftongii ai, ai, ei, ii, oi, in si in consoanele k, g, c urmate de i nesilabic: tai, luai, auzii, lamai, pietroi, cui, manunchi, ochi, unghi, arici, carmaci ( nu pietroiu, cuiu, manunchiu, ochiu etc).

Se scrie si se pronunta u, nu o, in cuvintele: fascicula, repaus, vehicul,(

nu fascicola, repaos, vehicol

Se scrie uu si se pronunta u in cuvintele : ambiguu, continuu,

superfluu, perpetuu( nu ambigu, continu etc).

Nu se scrie u, ci o, in cuvintele: articol, ridicol, adaos, batjocori ( nu

articul, ridicul, adaus etc)

Eliminarea literei u din finalul unor cuvinte care nu mai reprezinta o

realitate fonetica: (eu) voi, facui; un cui, luna mai (in loc de (eu) voiu, facuiu; un cuiu, luna maiu); se pastreaza diftongul   in neologismele onorariu, serviciu, salariu, provizoriu etc. Numele fiului lui I. L. Caragiale, Mateiu Caragiale, se va pronunta Matei, pentru ca u s-a pastrat, in scris, prin traditie. La fel, sufixul de agent -ar < lat. arius in cuvinte ca morar, olar, vacar, porcar etc. devine Moraru, Olaru, Vacaru, Purcaru etc. sau Morariu, Olariu, Vacariu, Purcariu etc. Ultimele se pronunta gresit, accentuandu-se semivocala , astfel incat se pronunta hiatul ΄iu : Morar΄iu , Olar΄iu etc., in loc de formele corecte cu diftongul ascendent  :  Mor΄ar, Ol΄ar, Vac΄ar, Purc΄ar etc.

v VOCALE IN HIAT

Hiatul- rostirea consecutiva a doua vocale alaturate care apartin unor silabe diferite.

A - E

Se scrie si se pronunta a-e,nu aie, in cuvantul aer si derivatele lui:

aeroport, aerian etc( nu aieroport, aierian).

E - A

Cuvintele boreal, cereale, ideal contin hiatul e-a rostit deci in doua

silabe, nu diftongul ea.

Se scrie si se pronunta crea, creatie, agrea, impermeabil, nu creia,

creiatie, agreia, impermeiabil.

E - E

Se scrie si se pronunta e-e, nu eie, in alee, licee, agreez, creez (nu aleie,

liceie, etc).

I - E

Se scrie familie, istorie, vie nu familiie, istoriie, viie.

I - A

Forma articulata de N-Ac a substantivelor feminine terminate in i-e se

scrie cu i-a, nu cu iia sau iea: familia ( nu familiia, familea), rochia ( nu rochiia, rochiea), istoria ( nu istoriia, istoriea).

I - I

Se scrie si se pronunta i-i, nu i, in fiinta ( fi+suf.-inta), stiinta ( sti+suf.-

inta), constiinta ( con+stiinta), fiindca ( fi+ind+ca), fiica ( nu finta, stinta, constinta, findca, fica).

Obs: Se scrie si se pronunta cunostinta, nu cunostiinta, deoarece este derivat de la a cunoaste cu sufixul - inta ( ca si credinta format din crede + inta), incunostinta, nu incunostiinta, fiind derivat de la cunostinta.

O - E

Se scrie si se pronunta o-e, nu oie, in poet, poezie, poem ( nu poiet,

poiezie, poiem).

O - O

Se scrie si se pronunta o-o, nu o, in zootehnie, alcool, cooperatie,

zoologie, coopta, nu zotehnie, alcol etc).

U - E

Se scrie si se pronunta u-e, nu uie, in duel, perpetuez, duet ( nu duiet,

perpetuiez etc).

v DIFTONGII

AI

Se scrie si se pronunta ai, nu a, in cuvintele caine, paine, maine ( nu

cane, pane, mane

EA, IA

Se scrie si se pronunta ea, nu ia dupa consoana: acea, aceasta, cea,

ceai, cearta, deal, teava ( nu ciai, dial, tiava ).

Dupa b, p, m, f, v se scrie si se pronunta ia, nu ea atunci cand diftongul

alterneaza cu ie: biata -biet, piarda -pierde, amiaza -amiezi, viata -vieti.

Se scrie si se pronunta ea, nu ia, dupa ch, gh atunci cand exista forme

alternante cu e: blocheaza -blochez, cheama -chem, cheag -inchega (nu chiag, chiama[).

Se scrie ia, nu ea, dupa ch, gh cand nu exista forme alternante: chiar,

ghiaur

Se scrie si se pronunta ea, nu a, dupa s, j in cuvintele formate cu

sufixele -eala, -ean, -eata: greseala, oblojeala, orasean, clujean (nu gresala, orasan, etc).

Formele articulate de N -Ac singular ale substantivelor si adjectivelor

feminine terminate in e precum si ale unor substantive masculine terminate tot in e, se scriu si se pronunta cu ea: alee -aleea, tacere -tacerea, bade -badea, nene -nenea.

Formele articulate ale urmatoarelor nume de zile se scriu si se pronunta

cu ea, nu ia: lunea, martea, miercurea, vinerea.

Obs: Se scrie si se pronunta insa joia.

La verbele a caror radacina se termina in i, imperfectul se scrie si se

pronunta cu ia, nu ea: graiam, trebuia.

Dupa vocale, cand terminatiile -iasca, -iaza alterneaza cu -iesc, iez, se

scrie si se pronunta ia, nu ea: croiasca -croiesc, alcatuiasca -alcatuiesc.

Se scrie si se pronunta ia la sfarsitul pluralului masculin al pronumelor

si adjectivelor aceia, acestia, atatia.

IE

Se scrie si se pronunta ie, nu e, la inceput de cuvant sau la inceputul

unei silabe care urmeaza dupa o vocala: ied, ieftin, iepure, iesire, baie, baieti, claie, cuie, femeie, ploaie, proiect, voie, trebuie, etc.

Totusi, in neologisme, tebuie evitata atat rostirea cat si scrierea cu

diftongul ie in situatiile aratate. Prin urmare vom pronunta si vom scrie : erou ( nu ierou ), idee si epopee ( cu dublu e la sfarsit), ecou, efemer, epic, epoca, efect, educatie, elegie, etc.

Dupa consoane, acolo unde in limba literara se pronunta ie, se scrie si se

pronunta ie, nu e: miei, miercuri, piept, pierde.

IO, EO

Se scrie io, nu eo, in cuvinte ca: chiosc, ciorchine, ghiol, ghiotura.

Se scrie si se pronunta eo, nu io, in cuvintele: leorpai, pleosc.

OA

Se scrie oa, nu ua, in cuvintele cu alternanta o -oa si oa -o cot -coate,

moara -mori, poarta -porti.

De asemena, se scrie si se pronunta cu oa, nu cu ua cuvintele doar(a) si foarte.

UA

Se scrie si se pronunta ua, nu oa, cand nu exista forme cu alternanta o -

oa piua, roua, steaua, ziua, a doua, a noua.

UA

Se scrie si se pronunta ua in cuvintele piua, roua, doua, noua.

v TRIFTONGII

EOA

Se scrie si se pronunta eoa, nu ioa, in leoarca (nu lioarca).

EAU, IAU

Se scrie si se pronunta eau, nu iau, in: beau, sleau, vreau.

Se scrie si se pronunta iau, nu eau, in: miau, iau, suiau, taiau.

IAI

Se scrie si se pronunta iai, nu eai in: indoiai, suiai, taiai.

3. Rostirea si scrierea consoanelor

B

Se scrie si se pronunta b, nu v, in numele lunilor: februarie, septembrie,

octombrie, noiembrie, decembrie (nu fevruarie, etc

C

Se scrie c si se pronunta č in cuvintele: aprecia, cifra, cilindru, ciment,

viciu (nu apretia,tifra, etc

H

Se scrie si se pronunta h, nu ch, in cuvintele: arheolog, architect,

psiholog, ethnic (nu archeolog, etc.).

Se scrie si se pronunta h in cuvintele: hexametru, hibrid, hidrogen,

hotel (nu exametru, ibrid, idrogen, otel

G

Se scrie g si se pronunta ğ in cuvintele: cortegiu, naufragiu, omagiu,

solfegiu, etc si in cuvintele derivate.

J

Se scrie si se pronunta j in cuvintele formate cu sufixul -aj: abataj,

afisaj, foraj, pasaj, personaj, etc

Obs In familia unor cuvinte coexista formele cu j alaturi de cele cu ge, gi: cartilaj

-cartilaginos, mesaj -mesager, pasaj -pasager, etc

S

Inainte de l, m, n se scrie si se pronunta s, nu z, in cuvintele: casnicie,

deslusi, smantana, trosni, etc

Se scrie si se pronunta s, nu z, in neologismele terminate in -asm(a),

isma si in derivatele lor: fantasma, plasma, pleonasm, sarcasm, prisma (nu fantazma, plazma, etc.).

Se scrie si se pronunta s, nu z, in cuvintele formate cu sufixul -ism:

evulotionism, sofism (nu evolutionizm, sofizm

Se scrie si se pronunta s, nu z in cuvintele: chermesa, chintesenta,

premiza, sisiune (nu chermeza, chintezenta, premiza, seziune , in cuvintele sens, sensibil.

Se scrie z si se pronunta z in: cenzitar, senzorial, senzatie, senzual.

Se scrie si se pronunta s, nu s, in cuvintele: scena, deschis, stofa (nu

deschis, scena, stofa

S

Se scrie si se pronunta obisnuit, pasnic, vesnic (nu obijnuit, pajnic,

vejnic).

X

Se scrie x si se pronunta cs in cuvintele: expeditie, excursie, explozie,

etc

Se scrie x si se pronunta gz in cuvinte ca: examen, exemplu, exact, etc.

Z

Inainte de b, d, g, v  se scrie si se pronunta z, nu s: azvarli, brazda, zbor,

razboi, etc. Fac exceptie neologisme ca: aisberg, galsvand, jurisdictie.

Inainte de l, m, n se scrie si se pronunta z, nu s: glezna, cizma, zmeu,

zmeura (nu glesna, smeu, smeura

Prefixul des- inainte de b, d, g, l, m, n, r, v si inainte de vocale se scrie si

se pronunta dez-: dezbatere, dezdoi, dezgropa, dezlega, dezmierda, deznoda, dezradacina, dezveli, dezarma, dezumfla.

Prefixul trans- isi pastreaza in scris si in pronuntare forma originara cu s

cand e urmat de b, d, l, m, v sau de vocala:  transatlantic, transdanubian, translator, transmite, transverbal.

Se scrie si se pronunta bez, iz, raz, inainte de b, d, g, l, m, n si v:  bezna,

izbi, razbate, razgandi, razlet, razvrati, etc

Se scrie si se pronunta z in cuvintele derivate cu sufixul -nic care au

radacina terminata in z:  groznic, obraznic, paznic (nu grosnic, obrasnic, pasnic).

Se scrie si se pronunta z, nu s, in cuvintele: bazin, cenzura, dizolvare,

regizor, tranzitiv, viteza

CV, CU, CH

Se scrie si se pronunta cv, nu qu, in cuvintele: acvariu, cvintet (nu

aquriu, quvintet

Se scrie si se pronunta cu in cuvintele: acuarela, ecuator, ecuatie (nu

aquarela, equatie, equator

Se scrie ch si se pronunta Ќ in cuvintele: chintal, chintesenta (nu quital,

quintesenta , in cuvintele: chirurg, orchestra si derivatele lor.

GV, GU, GH

In imprumuturi recente se scrie si se pronuta gv in lingvistica, gu in lingual,

gh (pronuntat ģ in drogherie.

Consoanele si vocalele duble

Consoanele duble se scriu numai acolo unde redau o realitate fonetica. Astfel, in accelera, accent, primul c noteaza sunetul k, iar al doilea noteaza sunetul č.

Se scriu si se pronunta consoane duble in cuvintele formate cu prefixe

cand consoana finala a prefixului e aceeasi cu consoana initiala a radacinii.

Astfel, se scrie si se pronunta nn in derivatele formate cu prefixul in- cand cuvintele de baza incep cu in: innoda, innopta, innoi.

Obs: Se scrie cu un singur n in: ineca, inota, inalt, inainte (nu inneca, innopta, innalt, innainte).

Se scrie si se pronunta rr in cuvintele formate cu prefixul inter- cand

cuvintele de baza incep cu r : interregn, ientrregional.

Se scrie si se pronunta ss in cuvintele derivate cu prefixul trans- cand

cuvintele de baza incep cu s: transsiberian, transsaharian.

Tot in virtutea pincipiului fonetic a fost suprimata una din consoanele

duble,acolo unde pronuntarea a dictat acest lucru. Astfel, dupa noua ortografie, se scriu cu un singur s o serie de neologisme cum ar fi casa ( de bani ), masa (multime), rasa ( de oameni sau de animale), glosa, pasa ( folosit in special cu sensul pe care il are in sport ), apoi rarisim, generalisim si altele. In limbile din care provin, acete cuvinte sunt ortografiate cu dublu s : it. cassa, fr. masse, germ. rasse. Grafia cu consoane duble se pastreaza numai acolo unde ea corespunde unei realitati fonetice generale.

Vocalele duble noteaza de regula o realitate fonetica, cele doua vocale pronuntandu-se discret, in silabe diferite: contraamiral, licee, reexamina, fiind, alcool, coopta.

O alta regula, legata tot de principiul fonetic, se refera la scrierea neologismelor, mai mult sau mai putin recente in limba noastra. In general vorbind, daca un cuvant strain a patruns mai de mult in limba romana sau se bucura de o circulatie mai larga, atunci el este "reprodus fonetic" sau, altfel spus, se scrie asa cum se pronunta la noi. De exemplu: angro si angrosist ( derivat in limba romana de la cel dintai ), aisberg, lider, miting, spicher, seif, sezlong, vizavi etc. In aceasta situatie se afla si foarte multe cuvinte din terminologia sportului, cum ar fi: meci, fotbal, ofsaid etc.

In cazul neologismelor foarte recente sau al celor care , indiferent de vechimea lor, cunosc, totusi, o circilatie limitata, scrierea difera de pronuntare, tocmai pentru ca acestea sunt simtite ca niste elemente straine in limba noastra. Din aceasta categorie fac parte lied ( pronuntat lid), si loess "roca sedimentara" ( pronuntat los), ambele de origine germana, apoi alte cuvinte de origine engleza, care, deocamdata, nu circula decat in anumite medii: jeep ( pronuntat gip), whiski ( pronuntat uischi), rummy ( pronuntat romi), waterpolo "polo de apa"etc.