|
|
|
Propozitia subordonata predicativa (PR)
PR se obtine prin extensia unui nume predicativ;
Ea indeplineste functia de nume predicativ pe langa un verb copulativ din regenta;
Propozitia regenta are un predicat nominal incomplet;
Prin contragere, se obtine un nume predicativ;
PR nu are element de relatie specializat.
e.g. Dupa terminarea scolii, va ajunge ce doreste.
ATENTIE!
e.g. Prietenul meu este politicos, asa cum il stii.
Daca verbul copulativ are nume predicativ, subordonata nu mai poate fi PR.
PR poate avea element regent un verb copulativ fara nume predicativ.
e.g. Se pare ca e obosit.
Conjunctii subordonatoare: Calatoria parea ca nu se mai termina.
Prepozitii: Problema este daca va gasi drumul.
Pronume relative: Intrebarea este cine se afla acolo.
Adverbe relative: Dificultatea va fi unde stam la cabana.
Adverbe nehotarate: Meritul este al oricui se pregateste.
ATENTIE!
Intre doua sau mai multe PR se poate stabili un raport:
De juxtapunere: Datoria elevului este sa invete, sa ia notite, sa fie atent.
Adversativ: Scoala pare ca este mica, dar ca e luminoasa.
Conclusiv: Intrebarea este cine face referatul, asadar, cine va fi autorul.
Disjunctiv: Daniel a ajuns ce a vrut el sau ce au dorit parintii.
Copulativ: Problema este daca a ajuns la cabana si daca s-a instalat.
Modificari:
Apare un predicat;
Apare un element de relatie (ce, cum, daca);
Apare o propozitie subordonata;
Propozitia este echivalentul numelui predicativ.
e.g. El a devenit blond.
El a devenit cum banuiam.
Modificari:
Dispare un predicat;
Dispare elementul de relatie;
Dispare o propozitie subordonata;
Propozitia regenta primeste un nume predicativ, echivalent al PR.
e.g. Nu este pentru cine se pregateste. - Nu este pentru prieteni.
PR este asezata aproape totdeauna dupa regenta.
e.g. Problema este pe cine vor pune comandant.
PR nu se desparte prin nici un semn de punctuatie de regenta ei.
e.g. Copilul se facea dupa cum sperau parintii.
Propozitia subordonata subiectiva (SB)
Echivalentul minor al SB este un subiect. SB se obtine prin extensia unui subiect. Indeplineste functia de subiect al unei propozitii regente.
Verbe personale: A venit cine era de asteptat.
Verbe unipersonale prin forma si impersonale prin continut: Trebuie sa plec.
Verbe reflexive impersonale: Se zice ca va ninge.
Verbe personale: E bine.
Adverbe si locutiuni adverbiale predicative: Probabil ca va sosi la timp.
Forme impersonale ale unor verbe personale: Imi convine ca pleaca.
Verbe pasive imperosnale: Este stiut ca va castiga.
Un predicat potrivit;
Pentru SB asezata inaintea regentei, cuvintele de relatie: cine, cel, ce;
Pentru SB dupa regenta: ca, sa.
e.g. Bolnavul va pleca maine din spital.
Cel ce este bolnav va pleca maine din spital.
Dispare elementul de relatie;
Dispare un predicat.
Anumite adverbe si locutiuni adverbiale, anumite verbe impersonale nu permit contragerea: fireste, pesemne, trebuie.
SB este asezata, de obicei, dupa regenta.
e.g. Ma deranjeaza ca nu are incredere.
SB nu se desparte, in general, prin nici un semn de punctuatie de regenta ei.
e.g. Urmeaza sa-l caut mai tarziu.
SB se desparte prin virgula de regenta ei cand sta inaintea regentei.
e.g. Cine nu greseste, acela nu este om.
Ce este ca .
Ceea ce este ca .
Daca inseamna ca .
Daca se cheama ca .
Daca este ca sa .
Cand este ca si cum .
Cand este ca si cand .
Cand este parca .
Cand este de parca .
e.g. Cand mariti o fata, este ca si cand ti-ai arde casa.
Propozitia subordonata atributiva (AT)
Propozitia subordonata atributiva (AT) corespunde atributului, determinand aceleasi parti de vorbire, adica substantive si substituitele lui.
Substantiv: Timpul care este pierdut nu se mai recupereaza.
Locutiune substantivala: Luarea de mita, pe care legea o pedepseste, este un act imoral.
Pronume: Filmul este aceste pe care l-am vazut.
Numeral: Primul care a vorbit, a sustinut a e adevarat.
Adjectiv substantivizat: Atributiva pe care o studiem nu e grea.
Pronume relative: Propunerea pe care mi-ai facut-o nu ma intereseaza.
Conjunctii subordonatoare: S-a emis presupunerea ca teza se va amana.
Adverbe relative: Modul cum ai rezolvat exercitiile m-a uimit.
Pronume nehotarate: Datoria oricui il vede este sa-l cheme.
e.g. Copilul cuminte este indragit.
Copilul care este cuminte este indragit.
e.g. Stiloul pe care l-am cumparat este foarte frumos.
Stiloul cumparat este frumos.
Cand AT se afla imediat dupa cuvantul regent, nu se desparte prin virgula: Toti elevii cunosc situatiile cand se foloseste virgula.
Daca AT este despartita de unul sau mai multe cuvinte, atunci se separa prin virgula: Toti elevii cunosc situatiile tipice, cand se foloseste virgula.
AT sta totdeauna dupa regenta.
Propozitia subordonata completiva directa (CD)
Propozitia subordonata completiva direct (CD) arata obiectul asupra caruia se exercita actiunea din propozitia regenta sau rezultatul acestuia si ii corespunde, in planul frazei, complementului direct.
Verb tranzitiv: El a plecat spunand ca va veni a doua zi.
Locutiune verbala tranzitiva: Profesorul a bagat de seama ca lipsesc doi elevi.
Interjectie predicativa: Iata ce ne-a explicat.
Conjunctii subordonatoare: ca, sa, ca sa, ca sa, daca, de;
Pronume relative: care, cine, ce, ceea ce, cat, cati, cate;
Pronume nehotarate: oricine, oricare, orice, oricat;
Adverbe relative: unde, cum, cand.
e.g. Am pregatit ghiozdanul.
Am pregatit ce imi trebuia.
e.g. Tu ai salutat pe cine cunosti.
Tu ai salutat pe cunoscuti.
Propozitia CD poate sta inainte sau dupa regenta.
e.g. Ca ai sosit, acum am aflat.
Am rezolvat ce trebuia.
CD, asezata dupa regenta, nu se desparte de aceasta prin nici un semn de punctuatie. Daca este asezata inaintea regentei, ea poate fi despartita prin virgula, pentru a evidentia un anumit aspect al comunicarii.
ATENTIE!
Unele CD pot fi reluate sau anticipate in regenta, prin formele neaccentuate ale pronumelui personal in acuzativ.
e.g. Il apreciez pe cine e serios.
Verbele a intreba a ruga a invata a anunta a asculta a sfatui se construiesc cu doua CD sau pot avea un complement direct si o CD.
e.g. Te rog sa ma asculti.
Propozitia subordonata completiva indirecta (CI)
Propozitia subordonata completiva indirecta (CI) corespunde, in planul frazei, complementului indirect din propozitie.
Verb tranzitiv sau intranzitiv: Ma bucur ca ai inteles.
Locutiune verbala: El isi aducea aminte cum fusese odinioara satul.
Adjectiv: Fata era mirata ca mama stia tot.
Adverb: Este bine de cine are curaj.
Interjectie: Vai de cine n-asculta de parinti.
Conjunctii subordonatoare (ca, sa, ca sa, de, daca): Era convins ca va reusi.
Pronume sau adjective relative nehotarate (care, cine, ce, ceea ce, cat): Cui invata bine i se da un premiu.
Adverbe relative (unde, cum, cand): Nu-si dadea seama unde se afla.
e.g. Am dat fratelui un telefon.
Am dat un telefon cui trebuia.
e.g. Am multumit cui m-am ajutat.
Am multumit prietenului.
CI poate sta inaintea regentei sau dupa aceasta.
CI poate aparea intercalata.
Cand CI este asezata dupa regenta ea nu se desparte prin virgula de regenta ei.
e.g. Ma tem ca am gresit.
Cand este asezata inaintea regentei, se foloseste virgula pentru a evidentia un anumit element al constructiei.
e.g. Oricui doreste, ii acord sprijin.
Cand este intercalata, CI se desparte in mod obligatoriu de restul regentei prin virgule.
e.g. Convins ca va reusi, s-a prezentat la examen.
ATENTIE!
CI poate fi reluata printr-un pronume, atunci cand se intentioneaza sublinierea ideii exprimate.
e.g. Ca nu va reusi, de asta nu ma tem.
