|
|
|
Adverbul
Def: parte de vorbire neflexibila, arata caracteristicile unei actiuni sau ale unei calitati.
Poate deternina - un verb: intelege usor
un adjectiv: foarte usor
un adverb: foarte bine
Clasificare:
1.Dupa forma: adverbe simple:usor, bine, greu, etc.
adverbe compuse: niciodata, vreodata, nicicand, niciunde, etc.
locutiuni adverbiale: din greu, doar doar, etc.
2.Dupa inteles: adverbe de mod: usor, bine, greu
adverbe de insistenta: inca, mai, asa
adverbe de afirmatie: da,desigur, bineinteles
adverbe de negatie: nu, nicidecum, deloc
adverbe de timp: atunci, nicicand
adverbe de loc: acolo, unde, nicaieri
3.Dupa origine: adverbe primare: abia, acum, etc.
adverbe derivate: sufixe- is,-is,-este: tinereste, taras,etc.
Anumite adverbe sunt folosite pentru a introduce propozitii subordonate, in acesta situatie ele devenind adverbe relative (au rol de conjunctie): cum, cand, unde, cat, oricum, oricat, etc.
Anumite adverbe devin prepozitii atunci cand insotesc circumstantiale de mod (ex: decat, cat) sau cand se construiesc cu substantive in D (datorita, multumita, conform, contrar, etc)
Gradele de comparatie:
-pozitiv: bine
-comparativ de inferioritate: mai putin bine
de egalitate: la fel de bine
de superioritate: mai bine
-superlativ relativ de inferioritate: cel mai putin bine
de superioritate: cel mai bine
-superlativ absolut de inferioritate: foarte putin bine
de superioritate: foarte bine
Functiile sintactice
Nume predicativ: E posibil/sa ninga./
Predicat verbal: Poate ca vine.
Atr. Adverbial: Omul de acolo e trist.
C.c.mod: Scrie frumos. (adv. provenit din adj. prin conversie)
C.c. timp: Vine tarziu.
C.c.loc: Ne vedem aici.
C.c. conditional: Invata alminteri nu vei reusi.
C.c. concesiv: Citeste totusi cu atentie.
Prepozitia
Def: parte de vorbire neflexibila, exprima in propozitie raporturi de subordonare intre o parte de gvorbire si o parte de propozitie. Ex: prepozitia leaga un Atr. Substantival prepozitional de regentul sau, substantivul.
Clasificare
1. Dupa forma: propozitii simple: a, cu, de, din, la , fara
compuse: dintre, printre, de la, de pe la, pe langa, alaturi de, etc.
locutiuni propozitionale: in fata, in spatele, din pricina, ect.
2. Dupa caz: propozitii si locutiuni propozitionale care cer Ac: a, cu, de, din, la , fara, pana, fata ,de, decat, printre, alaturi de, etc.
propozitii si locutiuni propozitionale care cer G: contra, asupra, impotriva, in ciuda
in locul, in susul, in josul,inaintea, etc.
propozitii si locutiuni propozitionale care cer D: aidoma, asemenea, contrar,
conform, datorita, gratie, potrivit,etc.
! Prepozitiile au continut abstract, nu au singure functii sintactice.
Conjunctia
Def: parte de vorbire neflexibila, exprima in propozitie si in fraza raporturi de coordonare, respectiv de coordonare si subordonare.
Clasificare:
1. Dupa forma: conjunctii simple: si, doar, daca, de, sa, c4, etc.
compuse: ca sa, pana sa
locutiuni conjunctionale: pentru ca, ca si cum, pana unde, in caz ca, fara sa, etc.
2. Dupa felul raportului pe care il marcheaza:
- conjunctii coordonatoare: copulative (si, sau), adversative( daca, insa, ci), disjunctive (sausau, sisi, oriori), conclusive (deci, asadar, etc)
- conjunctii subordonatoare: abstracte (ca, sa, de), cauzale (fiindca, deoarece, pentru ca), modale (ca si cum, fara, precum), concesive ( desi, macar sa), consecutive (incat)
Alte cuvinte cu valoare de conjunctie:
Interjectia
Def: parte de vorbire neflexibila, care indica diverse sunete sau reproduce zgomote naturale.
! Exceptie: in cazul caracterului flexibil la interjectia haide - haidem, haideti - apare tendinta de a trece interjectia la verb.
Clasificare
Dupa forma: interjectii simple: hai!,ei!, zau!
Compuse: ei na!, haida de!, teleap-teleap!
Functiile sintactice
Subiect: Se aude ham.
Predicat verbal: Pisica miau!
Nume predicativ: Vai de noi! Halal de acestia!
CD: A facut buf!
CI: S-a saturat de ham-ham.
C.c.mod: Ei veneau teleap-teleap.
Atr. interjectional ( cu statut de Atr. substantival): Zgomotul trosc m-a speriat.
