|
|
|
Ingineria mediului, Agrotehnica si herbologie
Raspuns testul nr. I
1. Care este importanta practica a cunoasterii temperaturii minime de germinare a plantelor de cultura?
Temperatura minima de germinatie are un rol important in stabilire a datei semanatului. Durata de germinatie a semintelor este determinata de temperatura la care s-a semanat. Momentul optim de semanat pentru culturile de primavara este consederat atunci cand in sol se inregistreaza temperatura minima de germinatie.
2. Enumerati metodele agrotehnice de dirijare a factorului temperatura.
Metodele agrotehnice de dirijare a factorului temperatura vizeaza doua directii:
utilizarea eficienta a radiatiei solare: - zonarea si amplasarea plantelor
- semanatul la epoca optima
- adaptarea adancimii la semanat
- combaterea buruienilor si orientarea randurilor de plante
- folosirea de surse artificiale de incalzit
reglarea regimului termic: - incorporarea in sol a gunoiului de grajd si a altor materiale organice
- retinerea zapezii
- plantarea de perdele de protectie
- irigarea folosind apa cu temperatura mai mare decat a solului
- semanatul sau plantarea pe biloane
3. Cum influenteaza intensitatea luminii procesul de fotosinteza?
Intensitatea luminii are influnta directa asupra procesului de fotosinteza. Fotosinteza maxima are loc, in cazul plantelor heliofole, la o intensitate a luminii de 50.000 de lucsi, in timp ce plantele sciotofile au nevoie pt. a ajunge la fotosinteza maxima de numai 10.000 de licsi. Exista o corelatie pozitiva intre intensitatea luminii si fotosinteza.
4. Ce intelegeti prin, coeficientul de utilizare a energiei luminoase si ce valori poate avea?
Valoarea coeficientului de utilizare a energiei luminoase prezinta variatii de la specie la specie, in functie de particularitatile morfo-anatomice si fizioliogice ale plantelor:
grau - 3,26%
porumb - 2,5%
secara - 2,6%
floarea-soarelui - 4,5%
sfecla de zahar - 2,12%
cartof - 3,02%
5. In ce consta fenomenul de ,,fotoperiodism" si cum se pot clasifica plantele de cultura in functie de acest criteriu?
Unele plante s-au adaptat sa creasca si sa se dezvolte in conditii de zile scurte, altele in conditii de zile lungi. Acest proces de adaptare poarta numele de fotoperiodism.
Plantele de cultura se clasifica in:
-plante de zi scurta (infloresc si fructifica in conditii de zi scurta)
- porumbul, soia, orezul, tutunul.
-plante de zi lunga (infloresc si fructifica in conditii de zi lunga)
- graul, orzul, secara, inul, mazarea, sfecla, varza, spanacul.
-plante indiferente (care nu reactioneaza la durata de iluminare)
-floarea-soarelui, bumbacul, vinetele.
6. Care sunt metodele agrotehnice de dirijare a factorului "lumina" ?
Metodele agrotehnice de dirijare a factorului "lumina" sunt
culturile duble
orientarea randurilor
cantitatea de samanta
culturile intercalate
dirijarea intensitatii luminii
fertilizarea, irigarea, combaterea buruienilor, bolilor si daunatorilor
crearea si cultivarea unor soiuri sau hibrizi
dirijarea exacta.
7. Precizati, in mare, care sunt diferentele dintre compozitia chimica a aerului atmosferic si a aerului din sol si explicati aparitia acestor deosebiri.
Aerul din sol este mai sarac in oxigen si mai bogat in dioxid de carbon, amoniac si vapori de apa. Compozitia aerului din sol este relativ constanta in orizontul lucrat si pe solurile bine aerate ca urmare reinnoirii rapide cu aer din atmosfera. Modificarile din compozitia aerului din sol apar datorita consumarii oxigenului si eliminarii dioxidului de carbon in procesul de respiratie al radacinilor, activitatii microorganismelor si a altor procese din sol.
8. Ce implicatii negative poate avea poluarea aerului asupra plantelor cultivate?
Plantele expuse substantelor toxice poluante din aer sufera vatamari vizibile: sunt slab dezvoltate, au foliaj redus, inflorirea este partiala sau nu se poate produce, florile formate cad, fotosinteza are loc cu intensitate slaba.
9. Ce este, ,,capacitatea de aer a solului" si care este importanta acesteia?
Porozitatea de aeratie reprezinta continutul de aer din sol la umiditatea maxima pe care o poate avea in conditii de camp si se exprima in procente din volumul total al solului, este imfluentata de tipul de sol, mai mare in solurile nisipoase decat in solurile argiloase.
Deficitul de aer din sol influenteaza negativ dezvoltarea sistemului radicular; radacinile cresc putin, sunt scurte si groase cu putini perisori absorbanti.
10. Pe ce cai are loc primenirea aerului din sol?
Schimbul de gaze din sol si atmosfera se realizeaza prin doua mecanisme principale:
curgerea in masa (convectia)
difuzia
11. Definiti ,,coeficientul de transpiratie" si precizati factorii care il influenteaza.
Coeficientul de transpiratie definit prin cantitatea de apa necesara producerii unei unitati de substanta uscata.
valorile coeficientului de transpiratie sunt diferite de la o specie la alta, de la o zona la alta si in interiorul speciei, de la un soi sau hibrid la altul.
Din punct de vedere al adaptarii plantelor la factorul apa pot fi:
plante xerofile
plante hidrofile
plante mezofile
In functie de rezistenta la seceta avem:
- plante care nu rezista la seceta
plante cu rezistenta mijlocie
plante rezistente la seceta
12. Care este raportul optim pentru plantele de cultura intre apa si aerul din sol?
Raportul optim dintre cantitatea de apa si aer este de 2/3 apa si 1/3 aer. La acest raport sunt create cele mai bune conditii pentru cresterea si dezvoltarea plantelor, asigurandu-se o buna circulatie a apei, un schimb activ intre aerul din sol si cel din atmosfera si o coeziune moderata a solului.
13. Enumerati metodele agrotehnice de dirijare a factorului ,,apa".
efectuarea lucrarilor de baza ale solului la timp, de calitate si strict pe adancimea necesara
efectuarea de lucrari usoare de grapare pentru conservarea apei in sol
aplicarea rationala a ingrasamintelor
distrugerea buruienilor din culturi
stabilirea densitatii plantelor
in scopul folosirii rationale a apei in zonele de stepa si silvostepa, semanatul primavara va incepe mai timpuriu
in zonele de exces de umiditate, se vor efectua lucrari agroameliorative in vederea eliminarii surplusului de apa ca drenaje si scarificari.
14. Definiti notiunea de fertilitate.
Fertilitatea este capacitatea solului de a pune la dispozitia plantelor verzi in tot timpul vegetatiei, in mod permanent si simultan, substante nutritive si apa, in cantitate indestulatoare fata de nevoile acestora si de a asigura conditiile fizice si biochimice necesare cresterii si dezvoltarii plantelor, in ansamblu satisfacerii si a celorlalti factori de vegetatie.
Fertilitatea este proprietatea solului de a asigura producerea de recolte vegetale.
15. Care sunt macroelementele necesare hranirii plantelor.
Macroelementele, pe care plantele si le procura din sol prin absorbtie radiculara in cantitati mari sunt: azotul, fosforul, potasiul, calciul, magneziu si sulf.
16. Care sunt principalele microelemente necesare hranirii plantelor?
Principalele microelemente sunt: Mn, Cu, Zn, Mo, B, Cl, Si.
17. Enumerati legile interactiunii dintre productie si factorii de vegetatie.
Legea minimului
Legea maximului
Legea optimului
Legea proportiilor armonice
Legea nesubstituirii si egalitatii factorilor de vegetatie
Legea actiunii in complex a factorilor de vegetatie
Legea factorului limitativ al productiei.
Raspuns testul nr. II
1. Ce se intelege prin ,,lucrarile solului"?
Prin lucrarile solului se intelege acele lucrari care se aplica terenurilor agricole, cu diferite unelte sau utilaje, in scopul realizarii in sol si la suprafata solului a unui mediu de viata cat mai favorabil pentru cresterea si dezvoltarea plantelor de cultura si a microorganismelor folositoare.
2. Cum influenteaza lucrarile solului porozitatea si densitatea aparenta a solului?
Lucrarile solului, in special aratura afaneaza solul determinand cresterea volumului solului cu 25-50% si ridicarea temporara a nivelului terenului cu 10-20%.
afanarea exagerata nu este favorabila pentru activitatea microorganismelor, germinatia semintelor si regimul hidric.
Densitatea aparenta exprima starea de tasare a solului si este specifica fiecarui orizont genetic al solului. In stratul arat densitatea se modifica prin lucrarile solului: scade la arat, discuit, lucrat cu freza si creste la lucrarea cu tavalugul.
3. Cum influenteaza lucrarile solului patrunderea si inmagazinarea apei in sol?
Lucrarile solului influenteaza regimul de umiditate datorita afanarii solului, modificarii drenajului intern si cresterii conductivitatii hidraulice de saturatie.
Modificarile pozitive constau in cresterea apei inmagazinata in sol, reglarea drenajului intern si reducerea cantitatii de apa evaporate in solul arat, pe terenul plan cat si pe versanti, se pastreaza o cantitate mare de apa, comparativ cu terenul nelucrat.
4. Cum influenteaza lucrarile solului insusirile chimice si activitatea microorganismelor din sol?
In solul lucrat se constata o repartizare mai omogena a microorganismelor pe adancimea solului, comparativ cu solul nelucrat. Ca urmare a afanarii prin lucrarile solului se modifica si proportia dintre diferitele specii de microorganisme din sol.
Dintre insusirile chimice, reactia solului se modifica nesemnificativ sub influenta lucrarilor solului.
5. Enumerati factorii care determina calitatea araturii.
Calitatea araturii este influentata de urmatorii factori:
natura solului (clasa texturala)
umiditatea solului
acoperirea solului cu miriste, resturi vegetale, buruieni
aratura sa se faca cu plugul in agregat cu grapa
adancimea araturii
directia de arat si metoda folosita
terenurile in panta trebuie arate obligatoriu de-a lungul curbelor de nivel
nivelarea terenurilor inainte de arat
constructia plugului si starea in care se gasesc piesele active
viteza de deplasare a agregatului tractor-plug
6. Care sunt metodele de executare a araturii?
Metodele de executare a raturii sunt:
aratura in laturi (aratura in margini, in afara sau in parti)
aratura la cormana (la mijloc)
aratura combinata (alternarea araturii in laturi cu cea la cormana)
aratura intr-o singura parte.
7. Clasificarea araturilor dupa tipurile de pluguri cu care se executa.
aratura cu plugul cu coroanp
aratura cu plugul cu antetrepita
aratura cu plugul prevazut cu subsolier
aratura cu plugul reversibil
aratura cu plugul cu discuri
aratura cu plugul fara cormana
aratura in structuri sau etaje
aratura cu freza.
8. Clasificati araturile dupa adancimea la care se executa:
dezmiristirea
aratura normala
aratura adanca
aratura foarte adanca
aratura de desfundare
9. Enumerati criteriile de pretabilitate a terenurilor la lucrarile de afanare adanca (scarificare).
criteriul pedologic
criteriul climatic
criteriul geomorfologic
criteriul litologic
criteriul hidrologic.
10. In ce scop se recomanda lucrarea solului cu combinatorul?
Combinatorul afaneaza solul pe adancimea de 5-10 cm, taie buruienile, marunteste bulgarii, contribuind astfel la pregatirea buna a patului germinativ si la incorporarea erbicidelor. Folosirea lui este avantajoasa deoarece la o singura trecere se realizeaza mai multe lucraei.
11. Ce intelegeti prin ,,sistem de lucrari ale solului"?
Sistemul de lucrari ale solului reprezinta totalitatea lucrarilor aplicate solului, cu o precizie exacta a succesiunii si a perioadei de executare a lor.
12. Precizati pe scurt, in ce consta sistemul de lucrari pentru culturile de toamna.
Se disting trei sisteme de lucrari:
sistemul de lucrari ale solului pentru culturile de toamna ce urmeaza dupa premergatoare timpurii
sistemul de lucrari ale solului pentru culturile de toamna ce urmeaza dupa premergatoare tarzii
sistemul de lucrari ale solului pentru culturile de toamna ce urmeaza a fi cultivate pe terenurile destelenite.
Depind de timpul ramas de la eliberarea terenului de resturi vegetale ale plantei premergatoare pana la epoca de semanat a culturilor de toamna si de umiditatea solului.
13. Care sunt elementele sistemului de lucrari pentru infiintarea culturilor succesive?
Aratura se executa la 15-18 cm adancime in agregat cu grapa stelara, imediat dupa recoltarea plantei premergatoare. Urmeaza 1-2 lucrari cu grapa cu discuri in agregat cu grapa cu colti reglabili sau tavalugul inelar. Ultima lucrare se efectueaza perpendicular pe directia de semanat.
14. In ce situatii se impune adoptarea sistemului de lucrari pentru culturile compromise?
Atunci cand compromitatea culturilkor poate fi cauzata de remanenta unor erbicide, greseli in alegerea si aplicarea erbicidelor, samanta necorespunzatoare, atac de daunatori in faza timpurie, brume, inundatii, imburuenarea excesiva, atac de rozatoare.
15. In ce consta sistemul de lucrari minime ale solului?
Sistemul de lucraei minime presupune renuntarea in tehnologia unei culturi la aratura si la o parte din lucrarile solului, fapt ce conduce la o mai buna conservare a acestuia.
Raspuns testul nr. III
1. Enumerati facorii care influenteaza pagubele produse de buruieni.
Cei mai importanti factori sunt planta cultivata, perioada in care are loc inburuenirea, lucrarile de ingrijire aplicate, conditiile de cultura si conditiile de clima si sol.
2. Care sunt principalele insusiri biologice ale buruienilor?
Principalele particularitati biologice sunt:
capacitatea mare de inmultire
cai si mijloace variate de raspandire
germinarea esalonata a semintelor
vitalitatea si longevitatea mare a semintelor
plasticitatea si adaptabilitatea
maturizarea esalonata a semnintelor
durata de viata si perioada de aparitie diferite.
3. Enumerati cele mai importante surse de imburuenare a culturilor agricole.
Principalele surese sunt: solul, terenurile necultivate, samanta folosita la semanat, gunoiul de grajd si transportul produselor agricole.
4. Cum se clasifica buruienile in functie de perioada de vegetatie?
In functie de perioada de vegetatie se clasifica in:
buruieni efemere
buruieni de primavara cu germinatie timpurie
buruieni de primavara cu germinatie tarzie (sau de vara)
buruieni care pot ierna (sau buruieni umblatoare)
buruieni de toamna
buruieni biende.
5. Cum se mai numesc buruienile heterotrofe? Dati cateva exemple.
Buruienile heterotrofe se mai numesc si buruieni parazite sau semiparazite.
Buruieni parazite: Cuscuta compestris, cuscuta epilinum, cuscuta europae.
Buruieni semiparazite: chelampyrum arvense, Rhinonthus, Odontites rubre.
6. Care sunt cele trei metode de cartare a buruienilor?
Cartarea buruienilor se obtine prin trei metode si anume:
metoda aprecierii globale a imburuienarii sau metoda vizuala
metoda cantitativa gravimetrica
metoda cantitativa numerica.
7. Ce se intelege prin pragul economic de daunare?
Prin pragul economic de daunare se intelege gradul de imburuienare al unei culturi de la care devine evidenta diminuarea calitativa si cantitativa a recoltei si de la care se justifica economic aplicarea masurilor speciale de combatere, ca erbicidarea, prasilele sau plivitul.
8. Precizati succint metodele agrotehnice de combatere a buruienilor.
asolamentele
lucrarile de baza ale solului
lucrarile solului premergatoare semanatului
fertilizare
folosirea amendamentelor
semanatul rational
grapatul semanaturilor
plivitul
prasitul
cositul buruienilor
inundarea artificiala
irigarea si descarcarea
9. Cum se clasifica erbicidele in functie de administrare?
In fuctie de administrare:
inainte de semanat, prin incorporare (ppi);
la semanat sau intre semanat si rasarite preemergent (preeru);
in timpul perioadei de vegetatie - postenergent (postem);
10. Clasificati erbicidele in functie de grupa de toxicitate careia ii apartin.
Dupa gradul de toxicitate se clasifica in:
extrem de toxice (grupa I de toxicitate, cu DL50<50mg/Kg corp) cu eticheta rosie;
puternic toxice (gr. a II-a de toxicitate, cu DL50 cuprins intre 50 si 200 mg/Kg corp) cu eticheta albastra;
cu toxicitate redusa (gr. a IV-a de toxicitate, cu DL50>1.000 mg/Kg corp) cu eticheta neagra.
11. Care sunt principalele cai de patrundere a erbicidelor in plante?
Erbicidele patrund in planta fie prin partile subterane (samanta, radacini), fie prin partile aeriene (frunze, lastari carcei, muguri, tulpini), fie prin ambele cai in acelasi timp.
12. Cum are loc transportul erbicidelor in plante?
Transportul erbicidelor are loc prin absorbtie care poate fi pasiva sau activa.
13. Ce tipuri de selectivitate a erbicidelor cunoasteti?
Selectivitatea independenta de modul de actiune a erbicidelor (selectivitatea de pozitie, selectivitatea datorata morfologiei plantelor).
Selectivitatea datorata si generala a modului de actiune a erbicidelor sau care interfereaza cu aceasta (selectivitate generata de fenomene de absorbtie, datorata diferentelor de tranlocare, generata de diferente de sensibilitate la locul de actiune sau generata de modul si viteza de inactivare a erbicidului.
14. In ce consta deosebirea dintre persistenta si remanenta erbicidelor?
Persistenta reprezinta perioada de actiune a erbicidelor la cultura la care a fost aplicat, iar remanenta reprezinta durata de actiune a erbicidului in afara perioadei de vegetatie a plantei la care s-a aplicat.
16. Enumerati factorii cxare influenteaza eficacitatea erbicidelor.
Factorii care influenteaza eficacitatea erbicidelor sunt: erbicidul folosit, doza, epoca si modul de aplicare, sensibilkitatea speciilor de buruieni, gradul de imburuienare, conditiile de clima si sol, natura plantelor cultivate si agrotehnica aplicata.
17. Care sunt criteriile de stabilire a dozei erbicidelor foliare (in vegetatie - postenergent)?
Criteriile de stabilire a dozei erbicidelor foliare in vegetatie - postenergent sunt: (ICEDIN, SDMA, DIKOTEX). Nu se tine cont de insusirile solului ci de: gradul de imburuienare, virsta buruienilor si a plantelor de cultura.
18. Care sunt criteriile de stabilire a dozei erbicidelor ce se aplica la sol ( reziduale - ppi sau preemergent )?
Criteriile de stabilire a dozei erbicidelor reziduale sunt ( TREFLAN, Diizocab, Gesacard, Primextra ). Doza se stabileste intre limitele recomandate de firma producatoare, tinand cont de textura si continutul de lumen din sol. Pe un sol argilos si bogat in humus doza maxima recomandata in timp ce solurile mau usoare si sarace in humus se va cobora spre limita inferioara a dozei recomandate de producator.
20. Pe ce se bazeaza metodele biologice de combatere a buruienilor?
Metoda prezinta avantajul ca este continua, nepoluanta, economica si pastreaza diversitatea in ecosistemele agricole, astfel ca intre buruiana gazda si agentul biologic se stabileste un echilibru. Este eficienta pe suprafete mari, bazine geografice, insule sau continente.
Raspuns testul nr. IV
Asolamentul reprezinta succesiunea in timp si spatiu a culturilor agricole in conditiile aplicarii in
complex a tuturor masurilor de crestere a productiei agricole, de ameliorare si conservare a fertilitatii solului.
Notiunile de baza: sola, rotatia culturilor, planta premergatoare, monocultura, cultura repetata,
cultura succesiva, perioada de rotatie sau ciclu de rotatie, sola combinata, structura culturilor.
Criteriile care stau la baza intocmirii asolamentelor sunt:
cerinte de ordin natural
conditii economico - organizatorice
criterii agrobiologice
perioada de timp dintre 2 culturi care se succed
consumul de elemente nutritive
consumul de apa
influenta asupra insusirilor fizice ale solului
combaterea buruienilor
combaterea bolilor si daunatorilor
protectia impotriva eroziunii solului
cantitatea si calitatea materiei organice ce ramane in sol
suportabilitatea
Cu sola saritoare
De camp
Furajere
Leguminoase
Mixte
Speciale
De protectie a solului
Cu ingrasaminte verzi
Cu plante medicinale
Cu plante malifere
Din orezarii
De pepiniera
Asolament de scurta durata:
leguminoase
cereale paioase
plante tehnice
porumb.
Principalul factor este: solul.
Pagubele produse de eroziunea solului sunt multiple si variate:
degradarea insusirilor fizice, chimice si biologice ale solului
accentueaza seceta
favorizeaza inundatiile
poluarea mediului
diminuarea efectelor unor elemente din tehnologia de cultura
scaderea productiei
cresterea costurilor de productie
Sistemul de cultura in fasii este recomandat pe versantii cu lungime mare.Se seamana in fasii,
culturi bune protectoare impotriva eroziunii si culturi slab protectoare. Fasiile sunt orientate pe directia generala a curbelor de nivel.
Sistemele de cultura cu benzi inierbate sunt recomandate pe pante intre 12-18%, in zonele cu precipitatii abundente. Sistemul presupune amplasarea pe directia curbelor de nivel a unor fasii inguste de teren cultivate cu ierburi.
Sistemul cu agroterase se poate realiza prin lucrari antierozionale cu ajutorul unor utilaje speciale.
Se pot cultiva, dar cu productii mici: secara, porumb, sorg, ricin, tutun, fasole, pepeni verzi si
galbeni. In conditii de irigare se pot cultiva si graul, ovazul de toamna, soia, rapita, floarea - soarelui, cartoful timpuriu, lucerna, vita de vie, pomii fructiferi.
plantarea de perdele forestiere de protectie
fixarea nisipurilor prin inierbarea sau impadurirea terenurilor
aplicarea unor doze mari de ingrasamant organic
pe terenurile irigate se impune nivelarea dunelor si uneori modelarea terenului
utilizarea unor substante chimice de tip aracet
incorporarea in sol a unor produse superabsorbante
aplicarea unei pelicule de asfalt
Solurile saline si alcaline se caracterizeaza printr-un continut mare de saruri solubile, in special
cele de sodiu ( NaCl, Na2CO3, Na2SO4 ).
au fertilitate foarte redusa
sunt compacte
au permeabilitate pentru apa si aer foarte mica
au coeziune si adeziune mare
intervalul optim de umiditate este mic
Raspuns testul nr. I
1. Ce sunt virusurile si in ce stari se pot afla?
Virusurile constituie o categorie aparte de agenti infectiosi, respectiv sunt entitati
infectioase care contin un singur tip de acid nucleic ( ADN sau ARN ) in care se afla informatia genetica necesara pentru propria reproducere, sunt strict parazite intracelulare si potential patogene.
Pot exista sub 3 forme:
virion: reprezentata de virusul infectios matur format din genomul viral si un invelis proteic cu rol de protectie;
virus vegetativ: reprezentat de genomul viral existent in celula gazda;
provirus: reprezentat de genomul viral integrat in genomul celulei gazda.
2. Ce sunt bacteriofagii, care este morfologia sipartile componente ale acestora?
Bacteriofagii ataca bacteriile. Dupa forma celulei bacteriene se delimiteaza urmatoarele tipuri:
forma sferica, numita coc ( coci )
forma alungita bacil ( bacili )
forma spiralata
forma filamentoasa
Celula bacteriana este alcatuita din:
a) Perete celular
b) Formatiuni intracelulare ( alcatuiesc protoplastul sau sferoplastul ):
membrana citoplasmatica
citoplasma
nucleul bacterian
ADN extranuclear
Ribozomii
Mezozomii
Incluziunile
Vacuolele
Cromatoforii
c) Formatiuni extracelulare ( extraparietale)
capsula si stratul mucos
cilii sau flagelii
pilii.
3. Ce deosebiri exista intre celula microbiana procariora si eucariota in ce priveste
mobilitatea ribozomilor si rezistenta la diferite substante chimice?
Ribozomii bacterieni sunt diferiti de ai eucariotelor. Ribozomii procariotelor sunt de tip 70S (au o constanta de sedimentare de 70 unitati Sveldberg ) in timp ce ribozomii eucariotelor au 80S.
Procariotele se pot deplasa datorita unor prelungiri filiforme lungi si subtiri numite cili sau flageli, nu sunt capabile de miscari amoeboide. Realizeaza o imantare lenta, tip locomotie specific algelor albastre si mixobacteriilor. Celulele eucariote sunt lipsite de formatiuni de deplasare, exceptie fac protozoarele care dispun de cili si flageli.
Celulele procariotelor sunt sensibile la o serie de antibiotice, la grupul de antibiotice penicilina - bacitracina - cicloserina, care opresc sinteza unor compusi specifici bacteriilor peptidoglicale; la grupul cloramfenicol streptomicina tetraciclina ( actioneaza asupra ribozomilor ).
Celulele eucariote sunt sensibile la virplastina si colchicina, la cicloheximida ( actidiona ), care este toxica pentru ribozomii de tip 80S la micostatine si poliene - inhiba sinteza unor substante (steroli).
4. Care este importanta practica a drojdiilor? In ce conditii se obtine biomasa celulara de
drojdie?
Drojdiile au valoare practica intrucat sunt implicate in procese fermentative din industria
alcoolului, a berii, a vinului, a panificatiei, pentru productia de biomasa celulara utilizata pentru obtinerea drojdiei furajere, pentru obtinerea de acizi, substante organice si biologic active ( aminoacizi, vitamine din grupul β, β-carotenul si provitamina D2 ).
In conditii de aerobioza se produce o cantitate mare de biomasa celulara:
6CO2 + 6H2O + 700kcal
In conditii de anaerobioza se produce o cantitate mica de biomasa celulara:
2CO2 + 2 C2H5 -OH + 66kcal
Raspuns testul nr. II
1. Care este microfauna solului si care este structura acesteia?
Microfauna cuprinde organisme vegetale. Este reprezentata de protozoare. Clasa cea mai
frecventa de protozoare din sol este cea a flagelatelor. Unele poseda pigmenti clorofilieni ( hranindu-se asemenea plantelor ), altele nu au astfel de pigmenti ( se hranesc cu substante organice gata preparate de alte organisme ).
A doua clasa ca frecventa este cea a rizopodelor. Se hranesc cu alge, ciuperci, bacterii.
2. Care sunt bacteriile capabile de fotosinteza?
Fototrofii sunt bacteriile capabile de fotosinteza. Fotosinteza bacteriana se desfasoara la
nivelul cromatoforilor.
3. Ce este fermentatia?
Fermentatia se realizeaza atunci cand prin eliminarea produsului de excretia are loc la
limpezirea lichidului.
4. In ce conditii are loc descompunerea celulozei in sol?
Desi exista un numar mare de vietuitoare, care se hranesc cu celuloza nici un organism
eucariot nu descompune singur celuloza. Acest lucru se realizeaza in simbioza cu bacterii sau ciuperci celulozice.
Unele microorganisme celuloitice sunt aerobe. Activitatea acestora in sol depinde de starea
de afanare, in solurile afanate celulozoliza se desfasoara aerob si energic, in cele tasate are loc lent prin procese anaerobe, care duc la acumularea unor produse toxice pentru plante.
Celulozoiza se desfasoara in sol numai la umiditati ce depasesc coeficientul de ofilire si
este maxima atunci cand umiditatea solului este egala cu 60% din capacitatea pentru apa. In solurile acide celulozoiza este efectuata in special de ciuperci; in cele neutre de bacterii.
Raspuns testul FINAL
Prionii - agentul pathogen este alcatuit in exclusivitate numai din proteine infectioase.
Se produce in organism, se gaseste la suprafata neuronilor si dupa o vreme este distrusa prin
actiunea unor enzime.
La om, poate produce fie insomnie familiala letala, fie boala Jakob - Kreutzfeld ( o dementa
senila).
In cazul cand resturile organice folosite vor contine o parte N la mai putin de 25 parti C in sol se
acumuleaza azot mineral iar daca vor contine o parte azot la mai putin de 25 parti C, microorganismele celulolitice vor utiliza azot din zestrea minerala a solului, concurand plantele cultivate, generand fenomenul denumit « foamea de azot » a culturilor agricole.
Aceasta survine de regula ori de cate ori in sol se acumuleaza paie.
Componenta cea mai importanta a materiei organice a solului este reprezentata de sistemul substantelor humice :
-acidul humic ( molecula mare, pana la 100.000, provenit din abundenta in solurile cernozomice, carora le confera calitatile agricole superioare ) ;
-acidul fulnic : fractie brun galbuie, cu molecula cu greutate sub 10.000, provine din resturile vegetale lemnoase, caracteristica solurilor acide ;
-humina : fractie insolubila in solutii alcaline formata din substante cu molecula mare, cea mai persistenta in sol.
Pentru cresterea eficientei fixarii azotului se aplica semintelor de leguminoase, inainte de
semanat tratamente cu culture bacteriene de Rhizobium selectionate. Procedeul poarta denumirea de bacterizare iar preparatul se numeste Nitragin.
Tratamentul se face la umbra , razele solare fiind nocive pentru bacterii si imediat inaintea semanatului, fara a astepta uscarea semintelor, caz in care pier majoritatea bacteriilor.
Suprafetele de leguminoase bacterizate nu vor fi fertilizate cu azot, acesta fiind furnizat de bacteriile care, aflate pe seminte, vor infecta plantulele de leguminoase imediat dupa germinare.
La o luna se face controlul bacterizarii astfel: se recolteaza mai multe plante de pe o tarla si se observa dezvoltarea nodozitatilor. Se considera ca bacterizarea a reusit si fixarea azotului decurge normal daca pe o radacina se afla minim 3 nodozitati si acestea prin presare elimina un continut rosietic.
