|
|
|
TELEV1ZIUNEA DIN FATA SI DIN SPATELE CAMERELOR DE LUAT VEDERI
Realitate televizata si realitate televizuala
Autonomiateleviziunii si caracteristicile mesajului audiovizual
Tehnici de filmare si de montaj
OBIECTIVELE TUTORATULUI 1
Prima treime a cursului de introducere in jurnalismul de televiziune le ofera cursantilor notiuni fundamentale despre specificul mediei audiovizuale. La finalul tutoratului 1, ei au datele necesare pentru a intelege si a aplica aceste elemnte de baza astfel incat:
-sa inteleaga specificitatea mediei audiovizuale, in contextul asemanarilor si deosebirilor fata de celelalte tipuri de media.
-sa faca deosebirea dintre realitatea vazuta cu ochiul liber si realitatea flltrata de camera de luat vederi
-sa cunoasca elementele componente ale imaginii de televiziune
-sa inteleaga tehnicile de filmare si sa le poate aplica practic la nevoie
-sa inteleaga procedeele de montaj si sa evite greselile de montaj
-sa se familiarizeze cu munca in echipa si responsabilitatile fiecarui membru al echipei de filmare
Ce este televiziunea?
Televiziunea inseamna transrr.iterea unui mesaj prin imagine si sunet. Este revelatia secolului al XX-lea, un rezultat spectaculos al dezvoltarii tehnologiei.
Televiziunea contine elemente originare din fotografie, cinematografie si teatru, dar si-a dezvoltat propria autonomie. Astfel, in zilele noastre, televiziunea si-a extins influentele in celelalte media, datorita puterii sale, pentru ca este canalul eel mai complex de transmitere a informatiei. Prin formele pe care le imbraca , de la stire la reclama, televiziunea se adreseaza tuturor simturilor. Are cea mai mare putere de comunicare si eficacitate net superioara celorlalte medii de comunicare.
Televiziunea inseamna in primul rand imagine iar elementul cheie este camera de luat vederi. Intr-o camera de televiziune monocromatica, adica alb-negru, lumina trece printr-o lentila si formeaza o imagine pe un strat de substanta chimica fotosensibila din interiorul unui tub cu raze catodice numit videocaptor. Acolo unde imaginea este luminoasa, conductivitatea electrica a stratului creste. Un fascicul de electron! scaneaza acest strat, linie cu linie, si creaza cun flux de electron! sau curent, care variaza cu luminozitatea imaginii pe fiecare parte a stratului. La o camera color lumina este descompusa in cele trei componente cromatice primare-rosu, verde si albastru-, care sunt apoi separate pentru a forma imagini colorate pe cele trei tuburi videocaptoare. Cele trei semnale separate de culoare, impreuna cu informatiile referitoare le intensitate, sunt apoi transmise unui receptor si reconstituite de acesta. La camerele video moderne, aceasta metoda de scanare s-a inlocuit cu utilizarea unor circuite cu cuplaj de sarcina(CCD-uri), siruri de mii de fotocelule gravate pe un cip. Curentii produsi de fiecare fotocelula variaza cu lumina incidenta, iar informatia poate fi citita si inregistrata pe caseta video, imaginea fiind recontruita din pixeli individuali.
Informatia vizuala transmisa de camera video este transformata in semnal, care ajunge in televizoare prin antena sau cabin. In lume exista diverse sisteme de codare a semnalului, in functie de aria geografica.
EXEMPLU: PAL-SECAM in Europa si NTSC in America si Canada.
Puterea televiziunii
Televiziunea creeaza realitatea televizuala. Oamenii au ajuns sa spuna'Exista pentru ca am vazut cu ochii mei la televizof. fara se gandeasca la diferenta dintre realitatea propriu-zisa si imaginile transmise la televizor. Astfel, traiesc o realitate prezentata si selectata de comunicator.
EXEMPLU: 1. Scandalul cainilor vagabonzi din Bucuresti in 2001, care a devenit prin imagini o problema la nivel national.
2. Alegerile din America in noiembrie 2004, devenite subiect de interes pentru alegatorii romani, care se pregateau ei insisi de scrutin
Televiziunea este folosita in politica si publicitate pentru a creea o anumita imagine a oamenilor si produselor.
EXEMPLU: Umanizarea figurii omului politic prin plasarea lui in mijlocul oamenilor simpli in cazu! lui Adrian Nastase. Cand era premier, el a luat masa cu studentii la cantina, la lasi.
Exista si un revers al medaliei in cazul realitatii televizuale: ceea ce vedem nu e realitatea, ci ceea ce emitatorul mesajului vrea sa credem ca este real.
EXEMPLU : Folosirea reporterilor CNN in cazul 'embedded', adica atasati unei trupe combatante, pentru manipulare in favoarea politic!! administratiei Bush.
EXEMPLU: Filmul 'Inscenarea', cu Robert deNiro si Dustin Hoffman, despre crearea unui pseodo-razboi(cu ajutorul tehnicilor vizuale din televiziune, cinematografie, teatru si grafica 3D)pentru a abate atentia de la un scandal provocat de o aventura a presedintelui american.
Puterea televiziunii este dovedita si prin fenomenul de interactivitate pe care 1-a creat si il foloseste in numeroase programe.
Vanzarea unor produse prin sistemul televoting a devenit o practica din ce in ce mai folosita, pentru ca exploateaza comoditatea si dependenta de televizor a consumatorilor. Emisiunile in direct cu sistem televoting realizeaza legatura dintre telespectator si relizatorii unui program, telespectatorul se transforma in participant direct in emisunea preferata.
EXEMPLU : Sistemul televoting la Eurovision , emisuni concurs cu premii Televizunea are puterea de a determina participarea la un eveniment in masa, pentru ca dispune de resursele necesare pentru a convinge publicul.
EXEMPLU : Aceasta eficienta a fost dovedita in decembrie 1989, cand apelul de a apara televizunea publica a adus oamenii la TVR, si au pus mana e arme pentru a se lupta cu niste presupusi teroristi pe care nu i-au vazut niciodata.
EXEMPLU: PRO TV a reusit sa aduca zeci de mii de oameni in Plata Reyolutiei pentru a o sustine pe gimnasta Andreea Raducan, eliminata dintr-un concurs important din cauza unui cotroversat test anti-dopping.
REALITATE TELEVIZATA VERSUS REAL1TATE TELEVIZUALA
In audiovizual, punerea in scena a mesajului are o dubla semnificatie. Spatiul folosit este eel televizat, dec! putem spune ca avem de-a face cu o realitate televizata, adica redarea unor fragmente din realitate cu ajutorul imaginii si al sunetului. Influenta televiziunii in viata de zi cu zi a telespectatorilor a dus la crearea unei realitati televizuale, adica anumite evenimente sunt percepute ca reale sau valorizate in bine si rau prin faptulca sunt televizate. ESTE REAL PENTRU CA AM VAZUT LA TELEVIZOR. Evenimentele controversate din istoria recenta sunt cunoscute exclusiv prin implicarea camerelor de luat vederi.
EXEMPLU Primul om pe luna, revolutia din !989, atacu-1 turnurilor gemene din 11 septembrie 2001, razboiul din Irak.
Telespectatorul nu mai analizeaza informatia difuzata, ci o accepta si o insuseste ca atare. Pericolul este ca televiziunea, eel mai complex si eficient comunicator, se poate transforma in orice moment in eel mai mare manipulator, pe plan ideologic, comercial si cultural.
TEMA: 1. In ce masura prezenta si prestatia pe micul ecran a politicienilor v-a influentat votul? Explicati de ce.
2. Ce pondere are in stabilirea listei de cumparaturi reclama la anumite produse? Explicati ce elemente ale unei reclame au influenta asupra dumneavoastra.: mesaj, imagine, logo, montaj, idee originala.
Caracteristici ale mesajului audio-vizual
Canal FEED-BACK
Mesajul transmis pe cale audio-vizuala urmeaza schema clasica a comunicarii, dar are caracteristici specifice mediului sau.
1. EFEMER1TATEA - nu se poate reveni asupra mesajului, odata lansat in eter.
2. LINIARITATE -.informatia este perceputa in ordinea stabilita de emitator
3. RAPIDITATE - receptionarea mesajului este simultana cu emiterea lui *In cazul transmisiunilor in direct, evenimentul insusi se petrece simultan cu receptionarea lui de catre telespectator.
4.ACCESIBILITATEA- poate fi inteles cu usurinta de orice telespectator
5.FLEXIBILITATEA PROGRAMELOR- programul de adapteaza in functie de eveniment. Chair daca desfasuratorul jurnalului de stiri a fost deja stabilit, el se poate modifica in orice moment, chiar si cu 30 de secunde inainte de intrarea in emisie, daca apar stiri mai importante. De asemenea, o informatie de ultima ora cu valuare de stire de interes ridicat poate duce la 'spargerea emisiei', asa numitul 'breaking-news'. Astfel, programul obisnuit este intrerupt de stirea respectiva, ''impachetata' in functie de specificul postului: generic inceput+crainic in studio+(in functie de rapiditatea cu care ajunge informatia vizuala)imagini filmate la locul unde se petrece evenimentul +imagini de ultima ora in direct+reporterul in direct de la locul evenimentului+generic de final.
EXEMPLU 1 : Primul tur al alegerilor locale din noiembrie 2004 a dat peste cap orice planificari. In prima zi de dupa alegeri, situatia numararii voturilor si reactiile controversate pe care rezultatele partiale le-au starnit in mediul politic au facut imposibila pastrarea unei structuri stabilite a Jurnalului TVR1. in intervalul 18-18.50 desfasuratorul s-a modificat de 4 ori, in functie de evolutia evenimentelor. Astfel de situatii cer o viteza de reactie extraordinara din partea echipei si mult sange rece, pentru ca tensiunea si presiunea dead-line-ului sa nu se vada nici un moment pe post.
6.COSTUL DE PRODUCTIE RIDICAT- prin tehnologia pe care o foloseste televiziunea are costuri zilnice de ordinul zecilor de mii de euro.
7.MUNCA DE ECHIPA - produsul audiovizual nu se poate realiza fara munca in echipa a serviciilor redactionale si tehnice
EXEMPLU: In cazul departamentului de stiri, serviciul redactional este format din reporter!, editor!, producatori, redactor!, redactor-sef. Serviciul tehnic cuprinde cameramani, editor! de imagine, documentaristi, video graficieni, regizori de emisie, VTR ( introduce casetele in emisie), ingineri de emisie, sunetisti, operator! de platou.
FILMAREA
Scopul fundamental al comunicarii vizuale este surprinderea evenimentului ca si cand telespectatorul a fost acolo ca martor. Echipa de filmare, formata din reporter (culegatorul de informatii) si cameraman(culegatorul de imagini si sunet) trebuie sa aiba capacitatea de a vedea in imagini si mai tarziu de a le reda pentru telespectatori( cu ajutorul monteurului, care pune laolalta imaginea si sunetul).
Punctul de vedere din care este relatat evenimentul este sugerat prin unghiul de filmare.
- Pentru ca relatarea sa fie obiectiva, unghiul de filmare trebuie sa fie. normal/
neutru, adica paralel cu orizontala, la nivelul ochiului.
Atunci cand obiectivul camerei este orientat in jos unghiul de filmare este plonje, procedeu folosit atunci cand punctul de vedere vizeaza ironia, diminuarea dimensiunilor personajului.
Atunci cand obiectivul camerei este orientat in sus, unghiul de filmare este
contre-plonje, procedeu utilizat atunci cand vrem sa accentuam dimensiunile
personajului, sa para grandios, impozant.
Un alt procedeu utilizat este unghiul subiectiv, adica povestea este relatata din punctul de vedere al personajului. De exemplu, atunci cand personajul este piticul de la circ, camera filmeaza de la nivelul genunchilor, pentru ca realitatea este vazuta prin ochiilui(contre plonje), si toti oamenii par niste uriasi. Daca dimpotriva,personajul este basketbalistul Ghita Muresan, camera este fixata cu mult deasupra capetelor oamenilor obisnuiti(plonje), si pare ca toti sunt niste pitici.
TEMA : Dati exemple de situatii si personaje filmate in plonje si contre-plonje, in programele de stiri, emisuni de divertisment, documentare sau filme artistice.
PLANUL
Camera de luat vederi capteaza imagini, iar unitatea de expresie si masura a imaginii in televiziune este planul. In cinematografle planul este cunoscut sub numele de cadru. Durata minima a unui plan este de 3 secunde, pentru ca el sa fie citit de telespectator(pentru ca telespectatorul sa inteleaga despre ce este vorba in imagine). Un plan de minim 3 secunde este un plan liminal. iar sub aceasta valoare este plan subliminal. Un plan mai scurt de 3 secunde/subliminal este perceput de telespectator, dar informatia pe care o transmite vizual este incompleta. Cea mai mica unitate a unui plan este fotograma, care reprezinta 1/25 secunde. Orice imagine sub 1/30 este o imagine subliminala, nu poate fi perceputa de ochiul uman.
EXEMPLU Planurile subliminale sunt folosite un publicitate, si au rolul de a starni, de a incita, de a deschide pofta de cumparare, fara a-ti oferi informatia completa.
Planurile pot fi clasificate in functie de doua mari criterii:
A. Dupa pozitia camerei
B. Dupa cantitatea de informatie.
A. Pozitia camerei genereaza plauri fixe si planuri in miscare.
a)Planurile fixe au durata minima de 3 secunde, pentru ca telespectatorul sa poata citi informatia continuta. In functia de marimea lor, planurile fixe pot fi largi, medii sau stranse.
b) Planurile in miscare dureaza minim 5 secunde si pot si de rotatie sau de translatie, in functie de misarea camerei.
a) Planurile fixe
PLANURI LARGI
-ansamblu: stabileste decorul, situeaza imaginea in spatiu, fara a identifica subiectul filmarii
general: stabileste locul actiunii, subiectul e clar identificat, se distinge si este plasat in decor.
- intreg : personajul este aratat in intregime, ocupa intreg cadrul, din varful capului panalatalpi.
PLANURI MEDII
-semiplan/mediu : personajul este aratat de la bran in sus.
- american : personajul este filmat de la genunchi in sus
PLANURI STRANSE
prim plan : personajul este incadrat bust, procedeu folosit mai ales in emisiunile
informative
gros plan: personajul este incadrat cap, pentru un impact emotional asupra
telespectatorului
detaliu : un detaliu de fizionomie(mana, ochi, gura) sau de decor( un stilou, o
pereche de ochelari, un pahar)
b) Planurile in miscare
PLANURI DE ROTATIE
-panoramarea orizontala. atunci cand camera fixata pe trepied (sau stativ, suportul metalic care sustine camera) executa o rniscare paralela cu axul camerei.
-panoramarea verticala, atunci cand camera fixata pe trepied executa o miscare perpendicular ape axul camerei.
PLANURI DE TRANSLATIE
Travellingul este deplasarea camerei in raport cu subiectul filmarii: inainte, inapoi, circular sau orizontal. pe o sina speciala. Travellingul este folosit la filmarea spoturilor comerciale si electorale, a videoclipurilor muzicale si a productiilor cinematografice.
* Transfocarea este o falsa miscare de camera, pentru ca este executata cu ajutorul unui buton al aparatului de filmat, care ne permite sa ne apropiem sau sa ne indepartam de subiectul filmarii: ZOOM IN/ZOOM OUT
B. Dupa cantitatea de informatie, planurile pot fi strict informative, sau de legatura.
Planul de legatura este planul care leaga doua momente ale unei secvente pentru a sugera trecerea timpului sau face tranzitia de la o secventa la alta.
In televiziune, secventa reprezinta o unitate de timp si spatiu loc, este o succesiune de planuri care sugereaza o actiune, fara a o arata in intregul ei.
TEMA: Imaginati o secventa si precizati de tipuri de planuri folositi. Exempul poate fi o actiune din viata dumneavoastra de zi cu zi.
