Protectia instalatiilor electrice impotriva loviturilor directe de trasnet si protectia impotriva undelor de supratensiune de trasnet care se propaga pe liniile electrice aeriene

PROTECTIA INSTALATIILOR ELECTRICE IMPOTRIVA LOVITURILOR DIRECTE DE TRASNET SI PROTECTIA IMPOTRIVA UNDELOR DE SUPRATENSIUNE DE TRASNET CARE SE PROPAGA PE LINIILE ELECTRICE AERIENE

1. Protectia instalatiilor electrice impotriva loviturilor directe de trasnet

1.1.- Instalatiile exterioare avand tensiuni nominale mai mici sau egale cu 20 kV (statii de conexiune, cabine de sectionare sau posturi de transformare cu suprafata redusa) nu se protejeaza special impotriva loviturilor de trasnet.

1.2.- Instalatiile exterioare, avand tensiuni mai mari de 20 kV, trebuie protejate impotriva loviturilor directe de trasnet prin paratrasnete verticale si/sau orizontale, legate la centura de legare la pamant a statiei.

Alegerea tipului de paratrasnet, precum si modul de amplasare a acestora se vor face pe baza unui calcul tehnico-economic, tinandu-se seama de

- distantele dintre cadrele statiei

- distantele intre echipamente

- inaltimea stalpilor

- zonele de protectie asigurate de paratrasnetele verticale si orizontale (in conformitate cu

capitolul XII)

- cheltuielile de intretinere si reparatii (vopsirea periodica etc).

La instalatiile cu tensiuni de 110 kV, 220 kV, 400 kV si 750 kV, paratrasnetele se monteaza pe cadrele instalatiei respective. In calculul zonelor de protectie se poate avea in vedere si efectul de protectie al stalpilor terminali.

Instalarea paratrasnetelor verticale pe constructiile statiilor de 110 kV se poate efectua in functie de rezistivitatea echivalenta a solului in sezonul ploios, si anume

- pana la 1000 Wm, indiferent de suprafata conturului de legare la pamant a statiei;

- intre 1000 si 2000 Wm, atunci cand suprafata conturului de legare la pamant a statiei

este egala sau mai mare de 10.000 m².

De la suportul constructiei cu paratrasnet a statiei de 110 kV trebuie sa se asigure raspandirea curentului de trasnet pe magistralele de legare la pamant pe cel putin doua-trei directii. In afara de aceasta, trebuie instalati unul-doi electrozi verticali de 3 5 m lungime, la o distanta de suportul pe care este instalat paratrasnetul mai mare decat lungimea electrodului.

La instalatiile cu tensiuni de 25 35 kV, paratrasnetele verticale se monteaza pe cadrele instalatiei numai daca tensiunea rezultata pe cadrele respective, in cazul trecerii curentilor de trasnet (avand valorile indicate la pct. 6.1.5) este mai mica decat tensiunea nominala de tinere a izolatiei.

Astfel, instalarea paratrasnetelor verticale pe constructiile statiilor de pana la 35 kV se poate efectua, de asemenea, in functie de rezistivitatea echivalenta a solului in sezonul ploios, si anume

- pana la 500 Wm, indiferent de suprafata conturului de legare la pamant a statiei

- intre 500 si 700 Wm, atunci cand suprafata conturului de legare la pamant a statiei este

egala sau mai mare de 10.000 m².

De la suportul constructiei cu paratrasnet trebuie sa se asigure repartizarea curentului de trasnet pe magistralele de legare la pamant pe cel putin trei-patru directii. In afara de aceasta trebuie sa se instaleze doi-trei electrozi verticali de 3 5 lungime, la o distanta fata de suportii pe care este instalat paratrasnetul mai mare decat lungimea electrodului.

Lanturile de izolatoare de pe portalele de 35 kV cu paratrasnete trebuie sa aiba doua izolatoare mai mult decat cele alese in mod normal.

Distanta in aer de la constructia statiei pe care a fost instalat paratrasnetul vertical la partile parcurse de curent trebuie sa fie mai mare decat lungimea lanturilor de izolatoare.

Daca aceste conditii nu se pot respecta, paratrasnetele trebuie montate pe stalpi speciali (pct. 12.4.1).

1.3.- In cazul unor statii de transformare noi, paratrasnetele pot fi instalate pe portalurile transformatoarelor, bobinelor de reactanta si pe constructii ale statiei indepartate de acestea, la o distanta mai mica de 15 m pe calea de curent, atunci cand rezistivitatea echivalenta a pamantului in sezonul ploios nu este mai mare de 350 Wm si cu respectarea urmatoarelor conditii

a) la toate infasurarile transformatoarelor pana la 35 kV se monteaza descarcatoare cu

rezistenta variabila, la o distanta de maximum 5 m pe calea de curent;

b) este necesar sa se asigure scurgerea curentului de trasnet din paratrasnet pe cel putin trei-

patru magistrale de legare la pamant;

c) pe magistralele de legare la pamant, la distanta de 3 5 m de suportul paratrasnetului,

trebuie amplasati doi-trei electrozi verticali de 3 5 m lungime;

d) la statiile cu tensiunea cea mai inalta de pana la 110 kV (inclusiv), in cazul amplasarii

paratrasnetelor pe portalul transformatorului, rezistenta de legare la pamant a acestuia

nu trebuie sa depaseasca 4 W, netinand seama de priza de pamant a restului statiei;

e) legaturile la pamant ale descarcatoarelor si transformatoarelor la priza de pamant a statiei

se recomanda sa se efectueze in apropiere una de alta sau sa se execute astfel ca locul

de racordare a descarcatorului la priza statiei sa se afle intre punctele de legatura ale

portalului cu paratrasnet si ale transformatorului.

1.4.- Distanta in aer intre elementele legate la pamant si elementele aflate sub tensiune ale instalatiei trebuie sa fie mai mare decat distanta la care s-ar produce strapungerea, la o tensiune considerata egala cel mult cu tensiunea de conturnare a lanturilor de izolatoare.

1.5.- Protectia impotriva loviturilor directe de trasnet a cladirilor de pe teritoriul statiilor si centralelor electrice trebuie sa se realizeze cu paratrasnete orizontale sau verticale, cu conditia ca zonele de protectie ale acestora sa satisfaca cerintele de protectie impuse de normativ.

Protectia cladirilor de pe teritoriul statiilor si centralelor electrice impotriva loviturilor directe de trasnet nu este necesara, daca aceste cladiri intra in zona de protectie a altor instalatii situate in apropiere (de exemplu, cosuri de fum etc.).

Toate elementele componente ale instalatiilor de paratrasnete (elemente de captare, coborare, legare la pamant, racord la partile metalice ale cladirilor, suporturi de sustinere sau de fixare etc.) se vor executa conform normativului pentru proiectarea si executarea instalatiilor de paratrasnet pentru constructii (I 20/2000).

1.6.- Protectia impotriva loviturilor directe de trasnet este obligatorie pentru constructiile inalte din incinta centralelor si statiilor electrice (cosuri de fum, castele de apa etc.), pentru rezervoarele ce contin substante combustibile si pentru cladiri in care sunt depozitate cantitati mari de materiale combustibile.

Dispozitivele de captare, de coborare si prizele de legare la pamant se vor monta direct pe aceste instalatii, conform normativului pentru proiectarea si executarea constructiilor din punctul de vedere al prevenirii incendiilor (NPSI) si normativului pentru proiectarea si executarea instalatiilor de paratrasnet pentru constructii (I 20/2000).

2.- Protectia instalatiilor electrice impotriva undelor de supratensiune de trasnet,

care se propaga pe liniile electrice aeriene

A. Cerinte impuse la alegerea schemei de protectie

2.1.- La alegerea unei scheme de protectie a unei instalatii electrice impotriva undelor de supratensiune de trasnet, care se propaga de pe linia electrica, trebuie respectate conditiile de coordonare a izolatiei (conform capitolului V).

Schemele de protectie ale statiilor trebuie sa cuprinda masuri de protectie de baza si masuri de protectie suplimentare pe liniile electrice aeriene, la intrarea acestora in statii.

a) Protectia de baza se realizeaza cu descarcatoare cu rezistenta variabila. Protectia de baza trebuie sa asigure protejarea integrala a echipamentului din instalatie, in cazul intreruptorului de linie inchis, impotriva undelor de supratensiune de trasnet, care se propaga de pe linie in statie, ca urmare a loviturilor de trasnet in linie.

b) Protectii suplimentare pentru intrarile liniilor electrice aeriene se realizeaza prin

- montarea conductoarelor de protectie;

- montarea de paratrasnete la intrarea in statie;

- montarea de descarcatoare cu rezistenta variabila.

Alegerea acestor masuri este determinata de tensiunea nominala a retelei, importanta si regimurile de functionare ale instalatiei ce trebuie protejata, precum si de indicele cronokeraunic al zonei in care este amplasata instalatia.

2.2.- Pentru instalatiile electrice cu tensiuni nominale pana la 400 kV, inclusiv, la amplasarea descarcatoarelor cu rezistenta variabila din conditii de supratensiuni de trasnet, trebuie sa se asigure in regimurile normale de functionare ale instalatiei o marja de siguranta de 20 %, ceea ce inseamna ca trebuie sa se respecte la bornele fiecarui echipament din statie urmatoarea conditie amplitudinea maxima a supratensiunilor de trasnet de la bornele acestuia, multiplicata cu factorul conventional de siguranta g_a = 1,2 la supratensiuni de trasnet, trebuie sa fie mai mica sau cel mult egala cu tensiunea nominala de tinere a echipamentului la impuls de tensiune de trasnet (1,2/50 ms). Pentru celelalte regimuri de functionare ale instalatiilor se poate admite o marja de siguranta cuprinsa intre 10 20%.

Pentru statiile de 750 kV, marja de siguranta in regimurile normale de functionare ale instalatiei este de 10%. Pentru celelalte regimuri de functionare ale instalatiilor se poate admite in cazul acestor statii o marja de siguranta cuprinsa intre 5 10%.

2.3.- Pentru stabilirea schemelor de protectie la instalatiile electrice cu tensiuni nominale de 110 750 kV impotriva supratensiunilor de trasnet, se va utiliza un program de calcul specializat.

Amplasarea mijloacelor de protectie se va face astfel incat sa se respecte conditiile de coordonare a izolatiei specificate in pct. 2.2.

Pentru stabilirea schemelor de protectie la instalatiile electrice cu tensiuni nominale pana la 35 kV, inclusiv, se va utiliza un program de calcul specializat, fie se vor avea in vedere prevederile din pct. 2.7 2.16 din cadrul prezentului capitol, referitoare la protectia posturilor de transformare si a instalatiilor electrice cu tensiuni nominale pana la 35 kV, inclusiv.

Nu se vor utiliza formule simplificate/orientative de calcul, deoarece acestea pot conduce la erori deosebit de mari.

2.4.- Protectia echipamentului din celula de linie, cuprins intre polul intreruptorului de linie si linie, in ipoteza intreruptorului de linie deschis, trebuie sa se realizeze cu descarcatoare cu rezistenta variabila in cazul liniilor electrice aeriene de 110 kV si 220 kV cu dubla alimentare care functioneaza timp indelungat deconectate la unul din capete.

2.5.- Protectia autotransformatorului contra undelor de supratensiune trebuie sa se realizeze prin montarea descarcatoarelor cu rezistenta variabila, fara aparate de comutatie la bornele fiecarei infasurari (figura 1).

Alegerea caracteristicilor descarcatoarelor trebuie sa se faca cu relatiile

; ( 1 )

; ( 2 )

unde U_inc.MT , U_inc.IT sunt tensiunile de incercare la impuls de tensiune de trasnet, atat pentru

izolatia interna, cat si pentru izolatia externa a infasurarilor de medie

tensiune (MT) si de inalta tensiune (IT)

k_IM , k_MI - coeficienti de transmitere ai supratensiunilor din infasurarea de inalta

tensiune in infasurarea de medie tensiune (k_IM), respectiv din infasurarea

de medie tensiune in infasurarea de inalta tensiune (k_MI)

U_rez.IT , U_rez.MT - tensiunile reziduale nominale pe descarcatoare DRV₁ si, respectiv, DRV₂

U_fIT , U_fMT - tensiunile de faza la inalta tensiune si, respectiv, la medie tensiune

k - raportul de transformare definit de relatia

k = U_fIT / U_fMT ( 3 )

Nota 1) Semnele + sau - se aleg in functie de semnul expresiei din paranteza rotunda, in asa fel ca

valoarea membrului drept sa fie minima.

2) Simbolurile IT, MT, JT sunt definite in raport cu tensiunile infasurarilor transformatorului si

nu in raport cu tensiunile conventionale ale retelei.

3) Coeficientii de transmitere si supratensiunilor k_IM si respectiv, k_MI se indica de catre

constructorul de echipament si se pot determina experimental.

Montarea descarcatoarelor pe partea de joasa tensiune este necesara atunci cand

U_tJT k_T1 U_tIT si U_tJT k_T2 U_tMT ,     ( 4 )

unde U_t este tensiunea nominala de tinere la impuls de trasnet a izolatiei infasurarii respective;

k_T1 si k_T2 - rapoartele tensiunilor de incercare definite de relatiile

k _T1 = U_incJT / U_incIT ( 5 )

k _T2 = U_incJT / U_incMT ( 6 )

In alegerea caracteristicilor descarcatorului se va tine seama de coeficientii de transmitere ai supratensiunilor din infasurarea de IT, respectiv din cea de MT in infasurarea de JT.

Fig. 1.- Protectia infasurarilor autotransformatorului cu descarcatoare cu rezistenta variabila.

2.6.- Stabilirea oportunitatii protejarii infasurarilor neutilizate ale transformatoarelor cu trei infasurari se va face pe baza coeficientilor de transmitere ai supratensiunilor intre infasurari, indicati de fabrica constructoare sau determinati experimental.

Protectia infasurarilor neutilizate ale transformatoarelor de putere se realizeaza prin descarcatoare cu rezistenta variabila.

B. Protectia posturilor de transformare de 3 35 kV

2.- Protectia posturilor de transformare de 3 35 kV cu intrare aeriana se realizeaza cu descarcatoare cu rezistenta variabila pe baza de oxizi metalici. Suplimentar, suporturile izolatoarelor liniilor electrice aeriene se leaga de pamant pe o distanta de minimum 200 m de post, prizele de pamant ale stalpilor avand o rezistenta de maximum 10 W

Prevederea se aplica si pentru protectia separatoarelor telecomandate si reancasatoarelor montate pe liniile aeriene de medie tensiune.

Adaptarea instalatiilor existente in care au fost instalate descarcatoare cu coarne (DC) se va face treptat, in conformitate cu pct. 2.4 din prezentul normativ sau in cazul actiunilor de retehnologizate/ reabilitare a instalatiilor respective.

2.8.- Se recomanda sa se renunte la utilizarea de aparatele de protectie a posturilor de transformare cu intrare in cablu in cazul in care lungimea portiunii de linie in cablu la intrarea in post este mai mare decat lungimile prezentate in tabelul 1.

Tabelul 1

Lungimea cablului care asigura autoprotectia in schema linie electrica

aeriana - cablu - transformator

2.9.- In posturile de transformare, la care lungimea cablului este mai mica decat lungimile prezentate in tabelul 1 protectia se realizeaza cu descarcatoare cu rezistenta variabila pe baza de oxizi metalici care se vor monta in postul de transformare. Daca din motive de spatiu, aceste descarcatoare nu se pot monta in post, protectia contra supratensiunilor de trasnet se va realiza prin montarea setului de descarcatoare cu rezistenta variabila pe baza de oxizi metalici pe jonctiunea linie electrica aeriana - cablu

2.10.- Bornele de legare la pamant ale descarcatoarelor si ale transformatoarelor se vor lega la mantaua cablului pe drumul cel mai scurt, iar mantaua cablului se va lega la pamant la ambele capete, in cazul in care cablul permite acest lucru.

De asemenea, se recomanda ca suporturile izolatoarelor liniilor electrice aeriene sa se lege de pamant pe o distanta de minimum 200 m de la jonctiunea linie electrica aeriana - cablu , prizele de pamant ale stalpilor avand o rezistenta de maximum 10 W

2.11.- Se va evita ramanerea in schema de functionare linie electrica aeriana - cablu in gol . In cazul in care aceasta cerinta nu se poate respecta, se va monta un set de descarcatoare cu rezistenta variabila pe jonctiunea linie electrica aeriana - cablu

2.12.- In cazul in care sunt instalate descarcatoare cu coarne in cadrul instalatiilor existente trebuie respectate urmatoarele conditii tehnice pentru optimizarea functionarii retelei

a) folosirea reanclansarii automate rapide (RAR) cu unul-doua cicluri si a protectiei rapide;

b) folosirea protectiei maximale sensibile la duble puneri la pamant;

c) verificarea stabilitatii termice la scurtcircuite a descarcatoarelor cu coarne;

d) valoarea rezistentei prizei de pamant a descarcatoarelor cu coarne nu trebuie sa

depaseasca 10 W

In tabelul 2 sunt date reglajele pentru descarcatoarele cu coarne existente in posturile de transformare si pe liniile electrice aeriene, folosite ca protectie suplimentara.

Tabelul 2

Reglajele pentru descarcatoarele cu coarne montate la posturile de transformare

si pe liniile electrice aeriene ca protectie suplimentara

Note: *) Descarcatoare cu coarne cu doua intervale cu electrod antipasare

**) Descarcatoare cu coarne cu un singur interval disruptiv.

C. Protectia instalatiilor electrice cu tensiuni nominale pana la 35 kV inclusiv

2.13.- Protectia instalatiilor electrice din statiile electrice cu tensiuni nominale pana la 35 kV, inclusiv, trebuie sa se realizeze dupa cum urmeaza

a) se monteaza cate un set de descarcatoarele cu rezistenta variabila pe baza de oxizi

metalici pe barele colectoare de medie tensiune ale statiilor de transformare si la bornele

de medie tensiune ale transformatoarelor de IT MT;

b) suporturile izolatoarelor liniilor electrice aeriene se leaga de pamant, pe o distanta de

minimum 150 m de de primul stalp, prizele de pamant ale stalpilor avand o rezistenta de

maximum 10 W

c) se monteaza cate un set de descarcatoare cu rezistenta variabila pe liniile electrice aeriene

care functioneaza timp indelungat deconectate, pentru protectia echipamentului din celula

de linie cuprins intre polul intreruptorului de linie si linie in ipoteza intreruptorului de linie

deschis.

Pentru verificarea necesitatii si a locului de montare a descarcatoarelor cu rezistenta variabila pe barele colectoare de medie tensiune ale statiilor de transformare se recomanda utilizarea unui program de calcul specializat.

2.14.- Protectia instalatiilor electrice cu conexiuni linie electrica aeriana - cablu se face conform prevederilor de la pct. 2.13, tinandu-se seama si de prevederile de la pct. 2.8 2.11.

2.15.- Retelele electrice formate numai din cablu nu sunt supuse la loviturile directe de trasnet si nu este necesara protectia lor cu descarcatoare impotriva supratensiunilor de trasnet.

2.16.- In cazul in care sunt instalate descarcatoare cu coarne in cadrul instalatiilor existente, trebuie respectate urmatoarele conditii tehnice pentru optimizarea functionarii retelei

a) folosirea reanclansarii automate rapide (RAR) cu unul-doua cicluri si a protectiei rapide;

b) folosirea protectiei maximale sensibile la duble puneri la pamant;

c) verificarea stabilitatii termice la scurtcircuite a descarcatoarelor cu coarne;

d) valoarea rezistentei prizei de pamant a descarcatoarelor cu coarne nu trebuie sa

depaseasca 10 W

In tabelul 3 sunt date reglajele intervalelor de amorsare pentru descarcatoarele cu coarne folosite la protejarea intrarilor in instalatiile existente cu tensiuni nominale de 6 35 kV.

Tabelul 3

Reglajul intervalului de amordare pentru descarcatoare cu coarne folosite

in instalatiile cu tensiuni nominale de 6 35 kV, la protejarea intrarilor

Note: 1) descarcatoare cu coarne cu doua intervale de amorsare cu electrod antipasare;

2) descarcatoare cu coarne cu un singur interval de amorsare.

D. Protectia instalatiilor electrice cu tensiuni nominale de 110 750 kV

2.19.- Protectia de baza a statiilor de 110 750 kV impotriva supratensiunilor de trasnet se realizeaza cu descarcatoare cu rezistenta variabila.

Alegerea numarului de descarcatoare cu rezistenta variabila, precum si a locului de amplasare a acestora in statie trebuie sa se faca respectandu-se conditiile de coordonare a izolatiei (conform cap.V) si avandu-se in vedere considerentele de ordin economic.

Stabilirea oportunitatii protejarii cu descarcatoare a infasurarii de medie tensiune a transformatoarelor se va face si pe baza coeficientului de transmitere a supratensiunii din infasurarea de inalta tensiune in cea de medie tensiune, indicat de constructor sau determinat experimental, conform indicatiilor de la pct. 2.5. In cazul in care nu se cunosc coeficientii de transmitere, stabilirea schemei de protectie pe medie tensiune se va face numai dupa efectuarea masuratorilor necesare de catre institute specializate.

In cazurile exceptionale, in care nu este posibila realizarea nivelului de izolatie minim admis pentru distantele de izolare in aer din statiile de 110 220 kV de tip varf-placa (de exemplu, varf cutit separator - structura metalica legata la pamant), este necesar sa se asigure cel putin valorile minime admise pentru distantele de izolare in aer din statia de tip conductor-structura si sa se realizeze protectia impotriva supratensiunilor a distantelor de izolare de tip varf-placa,       tinandu-se seama de nivelul real de izolatie al acestor distante (care se poate stabili acoperitor, utilizand caracteristicile din figura 5.1).

2.20.- In statiile de 220 750 kV descarcatoarele cu rezistenta variabila trebuie sa se monteze la bornele transformatoarelor, autotransformatoarelor si bobinelor de compensare. In cazul in care aceste descarcatoare nu asigura protectia tuturor echipamentelor din statie, trebuie montate seturi suplimentare de descarcatoare pe unele linii.

Pentru stabilirea numarului de descarcatoare ce trebuie montate pe linii, precum si a locului lor de montare, se va utiliza un program de calcul specializat, in conformitate cu prevederile          pct. 2.2, si se va tine seama si de conditiile impuse din considerente de protectie impotriva supratensiunilor de comutatie.

2.21.- In statiile de 110 kV, descarcatoarele cu rezistenta variabila trebuie sa se monteze la bornele autotransformatoarelor si, de regula, la bornele transformatoarelor, asigurand protectia pentru toate echipamentele statiei. In cazul in care montarea descarcatoarelor cu rezistenta variabila la bornele transformatoarelor ar duce la scheme de protectie supraechipate cu aceste descarcatoare, stabilirea numarului de seturi de descarcatoare si a locului de montare se va face prin utilizarea unui program de calcul specializat.

Descarcatoarele cu rezistenta variabila, ce urmeaza sa se monteze pe sistemul de bare, trebuie sa fie prevazute cu supape de presiune, pentru evitarea aparitiei defectelor pe bare ca urmare a deteriorarii descarcatoarelor.

2.22.- Descarcatoarele cu rezistenta variabila trebuie sa fie legate pe calea cea mai scurta la circuitul de legare la pamant al statiei.

2.23.- Protectia liniilor electrice aeriene in portiunile de intrare in statiile de transformare trebuie sa se realizeze astfel

a) Pe portiunea dintre stalpul terminal si cadrele statiei, conductoarele de protectie trebuie sa

realizeze acelasi unghi de protectie ca pe tot restul liniei, si anume maximum 30⁰ pentru

liniile de 110 kV si 220 kV, simplu si dublu circuit, si de 400 kV simplu circuit si de

maximum 20⁰ pentru liniile de 400 kV dublu circuit si liniile de 750 kV, conform pct. 6.1.3.

- La liniile electrice aeriene, la care din considerentele aratate la pct. 6.1.2 nu se monteaza

conductoare de protectie pe intreaga linie, trebuie sa se monteze conductoare de

protectie de aproximativ 2 km la intrarea liniei in statie.

- Rezistentele prizelor de legare la pamant nu trebuie sa depaseasca 10 W

b) - La liniile de 110 kV si 220 kV cu dubla alimentare (care functioneaza buclat), pentru

situatiile in care functioneaza deconectate la unul din capete, trebuie sa se monteze pe

linie, la intrarea in statie, un set de descarcatoare cu rezistenta variabila pentru protectia

echipamentului de linie deconectat de la barele statiei.

c) - In cazul liniilor radiale sau cu dubla alimentare (care functioneaza buclat), pentru situatiile

in care nu functioneaza, de regula, deconectate la unul din capete nu este necesara

protejarea prin descarcatoare a echipamentului din celula de linie.

2.24.- Protectia statiilor de 110 kV, 220 kV si 400 kV, avand la intrare jonctiuni linie electrica aeriana - cablu , se face conform prevederilor de la pct. 2.19, 2.20 si 2.21.

In cazul schemelor de tip "linie electrica aeriana cablu - transformator", protectia izolatiei transformatorului si a cablului se realizeaza prin montarea unui set de descarcatoare cu rezistenta variabila la bornele transformatorului.

In cazul in care, din motive de spatiu, nu se pot monta descarcatoare la bornele transformatorului, acest set de descarcatoare se va monta pe jonctiunea linie electrica aeriana - cablu

2.25.- Se va evita ramanerea in schema de functionare linie electrica aeriana - cablu in gol . In cazul in care aceasta cerinta nu se poate respecta, se va asigura protectia cablului, conform cerintelor de la pct. 2.23.b.

2.26.- Protectia instalatiilor de 110 kV in SF₆ se va face cu descarcatoare cu rezistenta variabila, montate pe iesirea spre transformatorul de putere, daca exista, si, in functie de necesitate, pe iesirile aeriene si in celulele de descarcator in SF₆, cat mai aproape de instalatia in SF₆.