Documente noi - cercetari, esee, comentariu, compunere, document
Documente categorii

Lucrarea de laborator,,Studiul unei retele trifazate in triunghi"

Lucrarea de laborator,,Studiul unei retele trifazate in triunghi"



1. Scopul lucrarii


Lucrarea are drept scop studierea comportarii unui receptor pur rezistiv trifazat in triunghi atunci cand la bornele lui se aplica un sistem de tensiuni simetric. Se vor masura curentii de linie si de faza si rezultatele obtinute se vor compara cu cele rezultate prin calcul. De asemenea, se vor compara curentii de linie si de faza masurati sau calculati.


2.Schema de montaj folosita






K - intrerupator trifazat;

A1, A2, A3  - ampermetre electromagnetice 0÷10 A clasa de precizie 0,5;

A12, A23, A31 - ampermetre electromagnetice 0÷10 A clasa de precizie 0,5;

V - voltmetru c.a. feromagnetic scara 260 V clasa de precizie 0,5;

R1, R2, R3- reostate trifazate cu lampi de 220 V existente in laborator;

T - transformator trifazat coborator de tensiune 380 V/ 220 V;

W1, W2 - wattmetre electrodinamice 0-75-150-300-450 si 0-2,5-5 A de c.a.

3.Chestiuni de studiat


1.     Functionarea retelei in triunghi cu sarcina echilibrata prin care se vor verifica relatiile dintre curentii de linie si de faza.

2.     Functionarea retelei in triunghi incarcate cu sarcina dezechilibrata pentru urmatoarele situatii:

R1=R2≠R3

R1≠R2≠R3

R1=R2=∞ si R3≠0

Se vor compara valorile masurate ale curentilor de linie cu cele determinate grafic prin calcul.

3.     Masurarea puterilor absorbite de catre fiecare faza, cu ajutorul wattmetrului si compararea lor cu cele determinate prin calcul.


4.Modul de lucru


De obicei la montajul in triunghi tensiunile de linie sunt egale cu cele de faza, adica Ul=380 V si pentru a nu se arde becurile reostatelor care sunt de 220 V s-a introdus in montaj un transformator coborator de tensiune. Acesta coboara tensiunea de la 380 V la 220 V. Inainte de inceperea lucrarii toate becurile trebuie sa fie scoase.


1.     Functionarea retelei trifazate in triunghi incarcata cu sarcina echilibrata.


Se inchide intrerupatorul K si se aprinde pe fiecare faza un numar de becuri egal, astfel ca indicatiile ampermetrelor A12, A23 si A31 sa fie identice. Se observa ca si indicatiile ampermetrelor A1, A2 si A3 sunt egale.

Se masoara cu voltmetrul tensiunile intre punctele 1­­­­­­-2, 2-3 si 3-1. Aceste tensiuni reprezinta atat tensiunea de linie cat si cele de faza. Toate valorile se trec in tabelul 1. Intre curentii de linie si de faza se constata egalitatea:

Se va masura cu ajutorul wattmetrului puterea totala absorbita de circuit si se va compara cu cea rezultata prin calcul conform relatiei:

Pentru masurarea puterii cu wattmetrul se va utiliza metoda celor doua wattmetre si puterea totala va fi egala cu suma indicatiilor wattmetrului pentru cele doua cazuri:

Pmas=P12+P23

Pentru masurarea puterii curentii trebuie sa aiba valori mai mici de 5 A (atat suporta bobina de curent a wattmetrului).

De asemenea, se va observa ca aceasta putere este egala cu suma puterilor absorbite de cele trei faze ale receptorului. Prin urmare trebuie sa avem:

Pmas=Pcalc

Se va construi o diagrama de fazori.


2.     Functionarea retelei trifazate in triunghi incarcata cu sarcina dezechilibrata.


Se realizeaza fiecare din cele trei sarcini dezechilibrate:

a)           Cazul cand R1=R2 si R3 variabil.

Mentinand valorile curentilor de pe doua faze (I12=I23) se scot sau se introduc cateva becuri pe faza a treia si se citesc indicatiile ampermetrelor care se noteaza in tabelul 2.

Se citesc si puterile indicate de wattmetre. Se scot apoi toate becurile de pe faza a treia realizand R3=∞ si I23=0. Se citesc curentii de linie si de faza si de asemenea, se masoara puterile la wattmetre. Pentru ambele situatii se va construi cate o diagrama de fazori.

b)           Cazul cand R1≠R2≠R3. Reteaua este complet dezechilibrata. Se citesc curentii de linie si de faza si tensiunile de faza cu ajutorul voltmetrului V. De asemenea, se vor citi indicatiile wattmetrelor. Suma puterilor pe cele trei faze trebuie sa fie egala cu suma indicatiilor celor doua wattmetre, adica:

P1+P2+P3=Pmas  sau

3UfIf=P12+P23

Se va construi diagrama de fazori si se va verifica vectorial ca suma curentilor de linie este egala cu zero ca si in cazul a).



c)            In acest caz se vor scoate becurile de pe fazele 1-2 si 2-3 si se va observa ca I12=I23=0 iar I31≠0. Se vor citi indicatiile wattmetrelor si ampermetrelor si rezultatele se vor trece in tabelul 2. Se va face diagrama fazoriala a curentilor. 



TABELUL 1

U12

U23

U31

I12

I23

I31


I1

I2

I3

P1=U12I12

calculat

P2

calc

P3

calc

P=P1+P2+P3

P12

mas

P23

mas

P

mas

P=√3UfIl

[V]

[V]

[V]

[A]

[A]

[A]

[A]

[A]

[A]

[A]

[W]

[W]

[W]

[W]

[W]

[W]

[W]

[W]

220

220

220

1,2

1,2

1,2

2,1

2,1

2,1

2,1

264

264

264

792

320

440

760

792

TABELUL 2

Felul

retelei

12

U­23

U31

I12

I23

I31

I1

I2

I3

P1

calc

P2

calc

P3

calc

P12

mas

P23

mas

P31

mas

R1=R2

si

R3≠∞



220

220

220

1,2

1,2

2,4

3,3

2,3

3,3

264

264

528

1056

560

480

1040

R1=R2

si

R3=∞

220

220

220

1,2

1,2

0

2,2

1,3

0,1

264

264

0

528

280

240

520

R1≠R­2≠R­3

220

220

220

1,7

1,1

0,5

2,2

2,6

1,5

374

242

110

726

400

300

700

1=R2=∞

si

R3≠∞

220

220

220

0

0

0,5

0

0

0,5

0

0

110

110

40

60

100


5.Diagrame







6.Interpretarea rezultatelor si concluzii


Tensiunile de linie sunt egale cu tensiunile de faza. In sarcina echilibrata curentii de linie sunt egali intre ei, iar cei de faza sunt de asemenea egali intre ei.