|
Castelului Plesa din Obarsia de Camp, construit in 1892 de boierul Gheorghe Plesa in stilul castelelor de pe Valea Loirei, i-a fost redata splendoarea anilor 1880. Nu de autoritatile romane, care timp de zeci de ani s-au muncit sa-l darame, ci de un belgian.
Directorul economic al firmei Mercedes pe zona Europei, Michel Cappellen, doreste sa construiasca aici cel mai mare teren de golf din Europa, unde cei mai puternici oameni de afaceri din lume se vor intalni la conferinte si dineuri.
Legenda locului spune ca tatal boierului Gheorghe Plesa, cojocarul satului pe timpul Imperiului Otoman, oferea gazduire reprezentantului turc care venea sa stranga birurile din zona. Intr-o noapte, tatal viitorului boier, vazand sacii de galbeni stralucitori, i-a pus gand rau turcului. Cand acesta a apucat drumul catre Istanbul, cojocarul impreuna cu cativa amici l-au urmarit, iar intr-o noapte l-au omorat si i-au furat sacii de galbeni. La putin timp, cojocarul a cumparat peste 500 ha de pamant in Obarsia de Camp si in Cetate-Dolj.
POVESTEA. Unul dintre
cei doi fii ai sai, Gheorghe Plesa, beneficiind de o avere
impresionanta din partea tatalui, a hotarat sa-si
faca studiile si sa traiasca in Franta. Aici a
fost licentiat in Drept si tot aici ar fi trait singura poveste
de dragoste. Gheorghe Plesa a promis bogatei frantuzoaice cu care
urma sa se casatoreasca un castel ,,maret si
aparte', acoperit cu monezi de aur. In 1882, Castelul Plesa era gata
sa-i primeasca pe indragostiti. Toate piesele componente
ale cladirii au fost construite in Italia si transportate cu vasele
pana in Portul Gruia, de unde taranii din zona le-au adus
pana la Obarsia de Camp cu carele in asa-numita
'corvoada', aici constructorii doar imbinandu-le.
Decoratiile interioare au fost executate de o adevarata
pleiada de pictori specialisti din intreaga lume, ceva
asemanator gasindu-se astazi doar pe Valea Loirei in
Franta. Coloanele din marmura, scarile din lemn sculptat,
semineul si oglinzile venetiene dadeau castelului un
adevarat aer frantuzesc. Picturile, bibelourile si biblioteca
impunatoare se spune ca erau unice. Unica in Romania de atunci
era si centrala termica pe lemne ce asigura caldura in
camere prin intermediul tevilor si caloriferelor masive ce se
pot vedea si la ora actuala. Din fata castelului nu lipsea nici
fantana arteziana. Constructia a fost prevazuta si cu
balcoane de marmura pe toate cele patru laturi. Numai ca
frantuzoaica a refuzat casatoria cu boierul Plesa, deoarece
castelul nu avea WC-uri interioare, iar acoperisul nu era facut cu
monezi de aur. Stapanul a murit la 90 de ani, in Franta,
necasatorit. Fara mostenitori, castelul a ramas
al nimanui.
PERIOADA DEVASTARII. Potrivit secretarului Primariei Obarsia de Camp, Eugen Iordache, o data cu infiintarea SMT-urilor, in anul 1948, Castelul Plesa a trecut in folosinta acestor unitati, aici fiind birourile tuturor sectiilor din zona de sud a judetului. Neputand face fata cheltuielilor de intretinere a cladirii, SMT-ul renunta la acest sediu prin anul 1971, castelul ramanand 'in grija primariei'. Disparitia obiectelor de interior a inceput insa dupa 1972. La acea vreme acolo erau cazati muncitorii si militarii care erau adusi pentru muncile campului. Au disparut bibelourile, oglinzile venetiene, piesele de interior si chiar biblioteca. 'Un ofiter din armata, care fusese cazat cu soldatii in acest castel, a ajuns intr-o zi sa se desparta de sotie. La divort, sotia acestuia, pentru a-i face rau, a declarat autoritatilor ca sotul ei a furat majoritatea cartilor de biblioteca boierului Plesa', ne-a declarat secretarul Primariei Obarsia de Camp.
IMPOZANT. Michel Cappellen este unul din directorii economici ai renumitei firme Mercedes pe o zona din Europa si doreste sa faca din aceasta localitate una dintre cele mai importante de pe continent. Dupa cum ne-a declarat secretarul primariei, belgianul are planuri mari in acest sens. 'Pe langa faptul ca a concesionat castelul pe 49 de ani, tot pe aceasta perioada a concesionat si cladirile ce au apartinut societatii Agromec, unde doreste sa infiinteze o crescatorie de cai de rasa. Langa castel a cumparat o cladire, unde a construit 12 apartamente luxoase, destinate invitatilor. A cumparat si peste 100 ha teren, pe care va construi cel mai mare si mai modern teren de golf din Europa. Cat despre castel, in patru luni a facut ce nu putea face nimeni. A angajat mai intai romani, dar acestia au spus ca nu-l pot renova mai repede de patru ani. Atunci a adus o echipa de italieni si sarbi si in patru luni l-a refacut de parca ar fi nou. A pastrat in totalitate atat arhitectura, cat si culorile. Au avut o solutie de-a lor cu care, atunci cand au dat cu ea, s-a curatat totul de parca ar fi fost nou. Nu s-a deteriorat absolut nimic. Anul trecut insa a sistat toate lucrarile de interior, deoarece ii mai trebuiau cateva avize de la Ministerul Culturii. Le-a obtinut, iar in perioada imediat urmatoare se va apuca din nou de munca. Intre timp a mai adus si alte materiale necesare restaurarii. Belgianul doreste sa tina aici conferinte, intalniri de afaceri, dineuri si simple intalniri. Oricum vor veni numai oameni foarte bogati. Si noi am fost surprinsi de intorsatura lucrurilor', a declarat secretarul primariei, Eugen Iordache.
Ganduri ascunse pentru imobil
Dupa Revolutie s-a incercat preluarea castelului de AGROMEC, el fiind evaluat atunci la derizoria suma de doar 18 milioane de lei. Investitorul care a preluat AGROMEC a incercat sa includa si acest castel ca facand parte din patrimoniul societatii. Primaria comunei a intervenit atunci si a trecut castelul in domeniul public, dar numai dupa ce in jurul afacerii a izbucnit un scandal urias. Un SRL din Medias, care voia sa cumpere de la FPS respectivul Agromec, avea ganduri ascunse cu imobilul. Directorul de atunci al FPS Mehedinti, Stefan Lulea, nu a luat in seama valoarea de patrimoniu a castelului si l-a considerat obiect de inventar, evaluandu-l la doar 18 milioane de lei. Doar interventia prompta a prefectului si ministrului Culturii de atunci a stopat tentativa de jaf a FPS. Pana la venirea belgianului serii de investitori s-au perindat la Castel. Veneau, declarau ca vor face marea cu sarea si apoi plecau fara sa mai dea vreun semn. Autoritatile se asteptau ca vreun urmas al familiei Plesa sa vina si sa investeasca in Castel. Cum nu s-a intamplat asta, l-au concesionat belgianului.