|
|
|
ZUGRAV-IPSOSAR-VOPSITOR-TAPETAR
TEHNOLOGIA DE EXECUTIE A TENCUIELILOR DRISCUITE
CUPRINS
2. 1. Pregatirea suprafetelor in vederea executarii tencuielilor driscuite
2. 2. Prepararea mortarelor pentru tencuieli driscuite
2. 3. Materiale si SDV-uri pentru tencuieli driscuite
2. 4. Tehnologia tencuielilor driscuite
2. 5. Verificarea suprafetelor tencuite, abateri admisibile
2. 6. Defecte la executarea tencuielilor driscuite
2. 7. Repararea defectelor
2. 8. Executarea lucrarilor de tencuieli pet imp friguros
2. 9. Masuri de tehnica a securitatii muncii la lucrarile de tencuieli
Trasarea suprafetei folosind fasii verticale de mortar
Trasarea suprafetelor folosind fasii orizontale de mortar
Scule pentru executarea lucrarilor de tencuieli
1. Argument
Tencuielile sunt straturi de mortar care acopera suprafetele elementelor de constructie brute(nefinisate) si care dupa un anumit interval de timp se intaresc devenind rezistente.
Tencuielile deci si cele driscuite se executa in urmatoarele scopuri:
-sa protejeze materialele din care sunt executate zidurile, tavanele, peretii despartitori si alte elemente de construcie, contra actiunilor ploilor, gerului., umiditatii, arsitei soarelui, gazelor si altor agenti novice care deterioreaza aceste materiale;
- sa acopere toate neregulalitatile peretilor si tavanelor si sa le dea o forma estetica atat in interiorul cat si la exteriorul cladirii, ceea ce se poate realiza datorita calitatii mortarului de a primi orice forma la aplicarea lui.
-sa creeze suprafete netede, pentru a usura intretinerea si a asigura conditii igienice corespunzatoare.
Tencuielile contribuie de asemenea la marirea izolarii termice a peretilor si a tavanelor pe care se aplica.
Uneori tencuielile se aplica si in scopuri speciale ca de exemplu, pentru a asigura rezistenta la actiunea acizilor, pentru a absorbi sunetele etc.
Tencuielile driscuite se alcatuiesc din trei straturi :
-primul strat, stratul de amorsaj sau spritul
-al doilea strat, stratul de baza (grundul) se executa din mortar de var gras cu sau fara adaos de ciment
-al treilea strat (fata vazuta), stratul vizibil sau tinciul ;la tencuielile driscuite tinciul este din mortar cu nisip cernut fin
Pentru ca grundul sa adere bine, suprafetele de beton, de zidarie de piatra sau cele din sipci si trestie si vor amorsa cu un strat de sprit. In acelasi scop, pe planseele de rabit se aplica un strat - suport (snir), care umple ochiurile plasei.
Tencuielile driscuite au fata vazuta executata din mortar cu nisip cernut, netezita cu drisca de lemn sau metalica.
Tencuielile driscuite se aplica la pereti si la tavane interioare pentru constructii obisnuite, la fatade simple, iar tencuielile driscuite fin se intrebuinteaza la lucrari interioare pentru incaperi mai importante. Aceste tencuieli driscuite sunt cele mai des intrebuintate atat la exterior cat si la interior.
2. 1. Pregatirea suprafetelor in vederea executarii tencuielilor driscuite
Pentru asigurarea unei aderente cat mai mari a mortarului pe suprafetele pe care se aplica tencuiala, trebuie ca acestea sa fie cat mai rigide, plane, curate si rugoase.
Cand exista abateri verticale sau orizontale importante ori neregularitati locale mari, ele trebuie reparate. Daca abaterile nu depasesc limitele admisibile se curata doar suprafetele respective de praf, noroi, pete de grasime etc. Daca suprafetele de tencuit sunt netede, ele trebuie inasprite prin cioplire, spituire etc.
In cazul zidariilor de caramida executate cu rosturile pline, rosturile se curata pe o adancime de 1 cm pentru a asigura o legatura buna a tencuielii cu zidaria.
Peretii si tavanele din beton ce s-au realizat in cofraje de inventar(metalice sau din placaj), avand suprafete netede nu se tencuiesc. Suprafetele lor trebuie pregatite pentru o finisare directa cu compozitia de zugraveli, vopsitorii sau tapete.
Inainte de aplicarea mortarului, suprafetele de tencuit trebuie sa fie stropite cu apa, pentru a nu se produce absorbirea excesiva a apei din mortarul de tencuiala, ceea ce ar dauna adeziunii acestuia.
Toate suprafetele de lemn sau de metal care apar in zidarie(ghermele, grinzi, buiandrugi stalpi, etc. ) nu se tencuiesc decat dupa ce au fost acope-
rite cu plasa de rabit ;cele de lemn vor fi acoperite sub plasa de rabit cu carton bitumat pentru a se evita umflarea lemnului in contact direct cu tencuiala.
La tencuielile pe plasa de rabit trebuie sa se verifice in primul rand ca plasa sa fie bine legata cu sarma, la distante de 20.25 cm, de reteaua de bare de otel-beton.
2. 2. Materiale si SDV-uri pentru tencuieli driscuite
Componentii mortarelor au un rol diferit si influenteaza prin natura, calitatea si cantitatea lor proprietatile mortarelor, le determina domeniile de utilizare si astfel trebuie sa satisfaca anumite conditii. Componentii principali ai mortarelor sunt :liantii, apa si agregatele.
Liantul poate fi varul sau cimentul. El determina lucrabilitatea mortarului proaspat si confera liantului intarit proprietati mecanice.
Apa de amestecare asigura hidratarea liantului si confera lucrabilitatea mortarului proaspat. Apa nu trebuie sa contina substante organice nocive.
Nisipul cu rol de umplutura, contribuie la reducerea contractiei la uscare a liantului intarit. Nisipul preferabil este cel cuartos. El trebuie sa aiba o anumita granulozitate si sa corespunda la anumite conditii de calitate in ceea ce priveste continutul de argila, substante humice, saruri, mica, carbune etc.
Sculele pentru executarea lucrarilor de tencuieli sunt :
-mahala patrata, lunga pentru luarea morarului din targa de pe care se ia si se arunca cu mistria pe tavan
-mistrie pentru aruncarea mortarului pe tavan sau pe pereti
-fir cu plumb pentru masurarea verticalitatii
-dreptar pentru masurarea verticalitatii si orizontalitatii si nivelarea mortarului
-cuie si sfoara pentru punctarea stalpisorilor
-masina de tencuit pentru aplicarea spritului sau grundului
-drisca(de otel, obisnuita, profilata, dreptar, lunga) pentru finisarea tencuielii
2. 3. Prepararea mortarelor pentru tencuieli driscuite
Tencuielile obisnuite driscuite au ultimul strat din tinci de var aplicat pe un grund din mortar de var gras, cu sau fara adaos de ciment. Mortarele uzuale pentru tencuieli driscuite sunt mortarele de marca M 4, M 10.
Mortarul de var se prepara intr-o lada cu scanduri bine incheiata in care se pun cu lopata cantitatile necesare de nisip si de ciment ;se adauga apoi treptat apa, amestecandu-se incontinu cu lopata pana ce se obtine un amestec cu aspect uniform si de consistenta necesara punerii in lucrare.
Prepararea mortarului de ciment-var. Pasta de var sau slamul de carbid, in cantitate corespunzatoare dozajelor indicate, se pune intr-o lada de scanduri. In momentul masurarii volumelor componentelor, pasta de var sau slamul de carbide trebuie sa aiba consistenta de 12. Se toarna apoi apa si se amesteca bine pana la omogenizare, cu ajutorul sapei de lemn. In acelasi timp, pe o platforma alaturata se amesteca bine, pana la omoge- zare nisipul impreuna cu cimentul.
Se toarna apoi amestecul de nisip si de ciment peste pasta din lada in cantitati mici, amestecandu-se bine, pana se obtine o pasta omogena.
Se verifica consistenta cu ajutorul conului - etalon si daca nu corespunde prevederilor din proiect, se mai adauga apa, amestecandu-se din nou pana la omogenizare.
Prepararea mecanizata a mortarelor. Mortarele pe baza de ciment si var hidratat se prepara numai prin procedee mecanice asigurandu-se urmatoarele conditii:
-dozarea gravimetrica a componentelor solide ale mortarului, cu tolerante de + 2% sau -2% pentru lianti si + 3% sau 3%pentru agregate;
-amestecarea ingrijita a mortarului pana la omogenizarea completa.
In cazul utilizarii varului hidratat nu mai este necesara operatia de stingere a varului.
Mortarele pe baza de ciment si var-pasta se prepara prin procedee mecanice (sau manuale), iar dozarea componentilor se va efectua gravimetric sau volumetric, respectandu-se tolerantele indicate pentru lianti si agregate.
In functie de tipul mortarului de aplicat, consistenta mortarelor trebuie sa fie cuprinsa intre limitele indicate pentru mortarele de tencuiala :
Mortare aplicate manual ;
-pentru sprit 9
-pentru grund 7.8
Mortare aplicate mecanizat;
-pentru sprit 12
-pentru grund 10.12
Pentru prepararea mecanizata a mortarelor se folosesc malaxoare cu amestecare fortata sau betoniere cu cadere libera. Un malaxor este alcatuit dintr-o toba cilindrica cu un ax orizontal si este prevazut la partea superioara cu o palnie de alimentare cu materiale.
Axul tobei are palete oblice sau elicoidale care executa afanarea si amestecarea materialelor componente.
2. 4. Tehnologia tencuielilor driscuite
Tencuielile driscuite sunt tencuieli simple la care suprafata tencuita trebuie sa fie plana, verticala respective orizontala, iar fata vazuta driscuita.
Principalele operatii ce se executa la aceste tencuieli sunt legate de realizarea celor trei straturi precedata de trasarea suprafetelor.
Trasarea suprafetelor cuprinde doua operatii:
-punctarea
-executarea stalpisorilor(sau fixarea reperelor)
Punctarea consta in aplicarea pe suprafata de tencuit a unui numar de martori realizati din mortar, astfel ca fata acestor martori sa corespunda nivelului fetei grundului care urmeaza sa fie aplicat. Intre martori se executa stalpisori care servesc pentru nivelarea grundului.
Pentru executarea acestor operatii la pereti in partea de sus a acestora la o distanta de 20 cm de la tavan si 20 cm de la peretele vecin, se bate in rostul de zidarie un cui astfel ca floarea lui sa ramana in afara peretului cu 1-1, 5 cm. Pe floarea acestui cui se tine lipita sfoara firului cu plumb lasand greutatea cumpenei sa atarne aproape de pardoseala. Alaturi de sfoara la 20 cm de pardoseala, se bate un al doilea cui pana ce floarea lui atinge sfoara. Dupa baterea celor doua cuie se controleaza grosimea tencuielii de-a lungul sforii. Intre aceste doua cuie se mai bate un cui in acelasi mod, la mijlocul distantei. Se repeta operatia si la cealalta margine a peretelui. Intre cuiele de langa tavane se tine intinsa o sfoara lipita de floarea cuiului si se bate in lungul sforii, la intervalle de 1-2 m cate un cui pana ce floarea acestuia atinge sfoara. In acelasi mod se procedeaza si intre cuiele intermediare precum si intre cuiele de langa pardoseala. In jurul tuturor acestor turte se aplica turte de mortar ce se niveleaza pana la floarea cuiului formand asa-numitii martori. Intre martorii astfel executati se aplica fasii verticale de mortar de 8-12 cm latime nivelate cu un dreptar, prin miscarea suscesiva a acestuia in sus si in jos, rezemat pe martori. Dreptarul se tine in pozitie vertical adar la incaperi mici fasiile se executa in pozitie orizontala.
La trasarea tavanului in centru lui se fixeaza un martor de ipsos gros de 1-1, 5 cm. Pe acest martor se tine paralel cu unul din pereti un dreptar lung si cu ajutorulunui boloboc aplicat pe acesta se asaza dreptarul in pozitie orizontala ;la capetele lui se fixeaza un martor de ipsos prin umplerea cu mortar a spatiului dintre dreptar si tavan. Se intoarce apoi dreptarul in pozitie perpendiculara si se procedeaza la fel fixandu-se alti doi martori la capetele dreptarului, in noua pozitie. Folosind martorii astfel fixati se puncteaza in mod analog linii pe langa pereti.
Aplicarea spritului sau amorsajului este primul strat al tencuielii si are ca scop sa asigure o buna legatura a acestuia cu suprafta support. Peretii din zidarie de caramida se stropesc cu apa si se amorseaza prin stropirea cu un mortar fluid care va avea aceeasi compozitie ca a mortarului pentru stratul de grund.
La suprafetele de beton si de zidarie de piatra, pentru sprit se folosesc lapte de ciment(ciment cu ap)uneori cu un mica daos de nisip. Stratul de sprit se aplica fie manual, fie mecanizat. Aplicarea mecanizata se realizeaza cu masinile de tencuit. Manual, stratul de sprit se aplica cu ajutorul unei maturi scurte astfel incat sa formeze un strat cat mai subtire(circa 3 mm) numai cat este necesar sa acopere toata suprafata cu un strat continuu.
Stratul de sprit nu se niveleaza ci trebuie sa ramana asa cum a rezultat din aruncarea mortarului.
Pe suprafetele de rabit nu se aplica sprit ci un strat support pentru grund care se numeste smir din mortar de var cu ipsos de var cu ciment.
Aplicarea grundului se face numai dupa ce spritul s-a intarit dar nu mai devreme de 24 ore de la aplicarea acestuia in cazul suprafetelor de beton si de o ora in cazul suprafetelor din caramida. Mortarele folosite pentru stratul de grund trebuie sa aiba consistenta de 7-8 cm in cazul aplicarii manuale si de 9-13 cm la aplicarea mecanizata. Grosimea stratului de grund trebuie sa fie de 20 mm la tencuielile pe suprafete din caramida, piatra si beton.
Aplicarea manuala se realizeaza prin aruncarea mortarului cu canciocul, cu mistria sau cu farasul. Mortarul se intinde intre stalpisori apoi cu ajutorul dreptarului se niveleaza. Suprafta grundului nu se niveleaza, ea trebuie sa ramana aspra pentru ca sa se asigure buna aderenta a stratului vizibil.
Daca grundul se aplica in mai multe straturi la mortarele pe baza de ciment sau de ipsos, fiecare strat trebuie asternut numai dupa intarirea celui aplicat anterior iar in cazul mortarelor de var numai dupa ce acesta a inceput sa se albeasca.
Mecanizat grundul se aplica cu masini de tencuit.
Aplicarea stratului vizibil are cas cop sa dea acesteia forma si aspectul definitiv. Grosimea acestui strat este de 2-4 mm la aplicare.
Daca grundul este uscat se stropeste cu apa inainte de aplicarea stratului vizibil.
Tinciul se aplica cu canciocul sau cu mistria pe portiuni reduse si imediat se intinde cu drisca-dreptar intr-un strat uniform si cat mai subtire. Dupa zvantarea acestui strat se procedeaza la netezirea lui stropindu-l cu apa cu ajutorul bidinelei si frecandu-l cu drisca de lemn.
Pentru a preintampina uscarea rapida si aparitia fisurilor, stratul vizibil se proteleaza de soare si de vant cu rogojini, saci etc.
2. 5. Verificarea suprafetelor tencuite, abateri admisibile
Pe parcursul executarii lucrarilor, trebuie sa se verifice respectarea tehnologiilor de executie, utilizarea tipului de mortar si a compozitiei mortarului indicat in proiect, precum si aplicarea straturilor succesive in grosimile prescrise ; de asemenea este necesar sa se urmareasca aplicarea masurilor de protectie impotriva uscarii fortate, spalarii prin ploaie sau inghetarii.
Aspectul general al tencuielilor se verifica vizual, cercetand suprafata tencuita, forma muchiilor, a scafelor(ca prelucrare), sa nu aiba denivelari, ondulatii, fisuri, impuscaturi provocate de granulele de var nestins, urme vizibile de reparatii locale etc.
Suprafetele tencuite nu trebuie sa prezinte goluri, portiuni neacoperite cu mortar la racordarea tencuielilor cu tamplaria, in spatele radiatoarelor etc.
Planeitatea suprafetelor tencuite se verifica cu un dreptar de 2 m lungime, prin asezarea acestuia in orice directie pe suprafata tencuita si masurarea golurilor intre dreptar si tencuiala.
Verticalitatea si orizontalitatea suprafetelor si muchiile se verifica cu dreptarul, bolobocul si cu firul cu plumb.
Grosimea stratului de tencuiala se verifica prin baterea unor cuie in zonele respective sau prin sondaje speciale, care se fac in locurile mai putin vizibile, pentru a nu strica aspectul tencuielilor prin reparatii ulterioare.
Aderenta straturilor de tencuiala la stratul - suport se verifica prin ciocanirea cu un ciocan de lemn ; un sunet "gol" arata deprinderea in cazuri speciale m aderenta la suport a tencuielilor se verifica si prin extrageri de carote din tencuiala.
Abaterile admisibile sunt :
DefecteAbateri
Umflaturi nu se admit
Zgrunturi mari nu se admit
Neregularitati ale suprafelelor maxim doua neregularitati in orice
directie
Abateri de la verticala la tencuieli interioare 1mm/m
la tencuieli exterioare maximum 2mm/m
Abateri fata de orizontala maximum 1mm/m
2. 6. Defecte la executarea tencuielilor driscuite si remedierea lor
Pe suprafetele tencuite pot aparea diferite defecte de exemplu:
-coscoviri
-crapaturi
-pete
-impuscaturi etc
Aceste defecte se datoreaza mai multor cauze, dintre care cele mai des intalnite sunt:
-pregatirea necorespunzatoare a suprafetelor tencuielii;
-calitatea necorespunzatoare a materialelor folosite la prepararea mortarului ;
-executarea gresita a lucrarilor de tencuieli
- greseli la executarea altor lucrari
- intretinerea sau exploatarea necorespunzatoare a constructiei.
Coscovirea tencuielii
In cele mai multe cazuri, tencuielile se coscovesc si cad din cauza nerespectarii conditiilor pe care trebuie sa le indeplineasca suprafetele ce urmeaza sa fie tencuite, pentru a asigura o buna aderenta (legatura) dintre acestea si mortarul aplicat.
Slaba aderenta se poate datora faptului ca suprafata tencuita a fost prea neteda sau nu a fost bine curatata de praf, noroi, pete de grosime etc, inainte de aplicarea mortarului. Coscovirea tencuielilor este provocata, uneori si din cauza insuficientei udarii suprafetei de zidarie sau de beton, tencuite, mai ales daca aceasta, in momentul aplicarii mortarului a fost prea uscata.
De asemenea, la executarea tencuielilor exterioare pe peretii expusi la soare si vant, apa din mortar se evapora foarte repede, mortarul isi pierde rezistenta si tencuiala se desprinde cu timpul si cade. De aceea, pe timp foarte calduros, acesti pereti se uda bine inainte de aplicarea mortarului si apoi se protejeaza cu rogojini care trebuie mentinute umede 4.5 zile.
La tencuieli exterioare. stratul vizibil, incalzit de soare sau batut de vant, se contracta si se desprinde de grund. Cauza este lipsa de aderenta povocata de suprafata prea neteda a grundului sau neudarea suprafetei inainte de aplicarea stratului vizibil, si in acesc caz este necesar ca grundul, inasprit la executarea lui cu crestaturi de mistrie, sa fie bine udat si apoi stratul vizibil sa fie protejat de soare si vant.
Crapaturi in tencuiala
Crapaturile pot aparea in toate cazurile pe linia de despartire a doua materiale diferite pe care s-a aplicat tencuiala, in special intre lemn sau metal si zidarie, daca la executare nu s-au luat masuri de acoperire a rostului intre acestea cu plasa de rabit. La tencuiala executata pe zidarie, crapaturile apar de multe ori din cauza tasarii fundatiilor sau a grinzilor pe care se sprijina zidaria. In aceste caz, crapatura apare pe toata grosimea zidariei si se vede pe tencuiala pe ambele fete ale peretelui.
In unele cazuri crapaturile sunt provocate de compozitia gresita a mortarului. Astfel folosirea mortarelor grase aplicate intr - un strat gros duce la formarea fisurilor de contractie deoarece aceste mortare la uscare isi micsoreaza volumul. Fisurile de contractie se formeaza , de asemenea, la folosirea mortarelor care au stat prea mult si au inceput priza in lada de mortar.
Pete pe tencuiala
Unul din defectele care strica aspectul tencuieliisi al zugravelii il formeaza petele. Ele pot fi de diferite culori, in functie de cauza care le-a provocat. Astfel din cauza exploatarii gresite si a lipsei de intretinere in special la locuinte, pe tencuiala cosurilor din camere apar pete de culoare maro. Acest defect se datoreste unui lichid negru ce se scurge pe cos si care se formeaza prin arderea incomplete a combustibilui provocata de un defect al sobei sau al cosului. In acest caz, lichidul negru patrunde prin zidaria cosului si apare in camera cu o pata urat mirositoare.
Cauza unor astfel de pete se constata prin usita de curatire din camera sau din pod, in care caz interiorul cosului este umezit de un astfel de lichid. Uneori, pete cu aspect asemanator apae sip e peretii fara cosuri, datorita existentei sub tencuiala a unor materii bituminoase cu care a fost patat peretele si care nu au fost indepartate complet la pregatirea suprafetelor pentru tencuieli.
Astfel de pete pot fi provocate si de instalatia de scurgere, daca tencuiala a fost aplicata partial direct pe tubul de fonta acoperit in general cu catran, sau daca imbinarea tuburilor nu este etansa in care caz lichidul din tubul de scurgere, trecand prin franghia gudronata de la mansonul de imbibare, pateaza tencuiala.
Pete de importanta mai mica, avand culoare roscata, apar uneori pe tencuiala din cauza prezentei la mica adancime a tuburilor de instalatie electrica sau de apa sau barelor de otel - beton etc, care, ruginind, pateaza tencuiala.
Astfel de pete se repara de zugravi. Acoperind locurile de culoare alba sunt cele care datoresc aplicarii tencuielii pe zidaria umeda. Apa din zidarie evaporandu - se lasa cate o pat ape suprafata tencuieli, diferite saruri duse din masa zidariei provocand patarea tencuielilor sau a zugravelilor. Astfel de pete, dupa uscarea zidariei si dupa o noua zugravire, nu mai apar.
Uneori din aceeasi cauza, umiditatea din zid nu lasa saruri pe suprafata si actiunea ei se rezuma numai la patarea zugravelii. Aceste defect dispare odat cu uscarea zidariei.
Daca umezeala pe spereti se mentine vara si iarna si dureaza mai multi ani, aceasta dovedeste ca umiditatea vine de la o sursa permanenta si fenomenul se numeste igrasie. Umezeala, care apare numai pe timp de iarna si in special in partea de jos a colturilor exterioare ale camerei, datoreste condesarii aburului din camera pe partile reci ale zidurilor. In aceste caz nu este necesara nici o reparatie, ci numai o buna incalzire si aerisire a camerei respective.
Impuscatori de var
Acest defect este provocat de calitatea necorespunzatoare a varului stins folosit la prepararea mortarului. Varul bulgari contine in el parti de calcar cu diferite viteze de stingere. Alaturi de partile care se desfac imediat cand intra in contact cu apa, sunt si parti de var bulgarii care se sting mai greu, uneori dupa 3.4 saptamani de la amestecarea lor cu apa. Aceste parti de var nestins, fiind in tencuiala absorb umiditatea din mortar, din zidarie sau din atmosfera si incep sa se stinga marindu-si volumul. Ca rezultat, pe suprafata tencuielii apar umflaturi, apoi cazand tencuiala raman gauri conice de dimensiuni pana la 3.4 cm diametru, avand la mijloc o bucata de var. Aceste pot fi prevenite prin respectarea regulilor de stingere a varului, mentinearea lui in timp necesar 4-6 saptamani in groapa de var.
2. 7. Repararea defectelor
Defectele de tencuieli se repara numai dupa stabilirea si inlaturarea cauzelor care le-au provocat si anume:
-deterioraea tencuielii provocata de tasarea inegala a terenului de fundare se repara dupa terminarea tasarii;
-tencuielile avariate prin trepidatii produse de executarea unor lucrari pe planseul respective se repara dupa terminarea acestor lucrari.
-tencuielile avariate de imbibare cu apa se repara dupa inlaturarea defectelor din instalatie care au provocat imbibarea cu apa si dupa ucarea stratului - suport.
Repararea degradarilor se executa astfel: tencuiala desprinsa de pe stratul - suport se inlatura, iar locul respective se curate cu circa 2 5 cm dincolo de limitele suprafetei cu defect. Dupa aceasta, locul curatat se uda cu apa si reparatia se executa cu acelasi mortar si in aceasi ordine a oparatilor ca si tencuiala initiala.
Cand s-a deteriorate numai fata vazuta a tencuielii locul deteriorate se curata cu grija, se uda cu apa si se aplica stratul respectiv de mortar in acelasi mod ca la tencuiala initiala.
Repararea tencuielilor vechi nu se limiteaza la portiunile de tencuiala cazute, ci la toate portiunile desprinse de pe stratul - suport si care se determina dupa sunetul obtinut prin lovirea tencuielii cu un ciocan de lemn sau din cauciuc dur. Dupa indepartarea cauzelor care au provocat deteriorarile si dupa indepartarea tencuielii burdusite, suprafata descoperita se curate cu grija de resturile de mortar si de praf, , cu ajutorul unei perii; evetualele defecte ale stratului - suport trebuie remediate respectand toate conditiile cerute de materialul din are este executata aceasta suprafata. Numai dupa aceasta se executa tencuiala, cu acelasi mortar si aceleasi straturica si restul tencuielii.
Daca pe tencuiala veche apar fisuri si daca din examinarea lor se constata ca tencuiala nu este desprinsa de stratul - suport, repararea tencuielii se limiteaza la largirea si curatarea fisurilor cu spaclu; dupa indepartarea prafului cu peria si udarea cu apa, crapaturile se driscuiesc cu mortar de var, de ciment sau de var cu ciment.
Mortarul pentru grund care se foloseste la reparatii trebuie sa fie preparatcu acelasi liantca si cel vechi insa cu un adaos suplimentar de ciment.
Fata vazuta trebuie prelucrata astfel incat reparatia facuta sa nu apara diferit.
2. 8. Executarea lucrarilor de tencuieli pet imp friguros
Pe timp friguros lucrarile de tencuieli se executa in incaperi incalzite, folosindu -se mortare obisnuite; numai in cazuri cu totul exceptionale se executa in aer liber, luindu-se masuri corespunzatoare de inchidere si incalzire a spatiului de lucru.
La executarea lucrarilor de tencuieli interioare pe timp friguros este necesar a se lua din timp toate masurile pregatitoare suplimentare ca : inchiderea golurilor de usi si ferestre si asigurarea incalzirii incaperilor, atat in timpul cat se lucreaza cat si in perioada de uscara a tencuielilor.
Incalzirea spatiilor nu trebuie sa aiba ca scop accelerarea uscarii deoarece prin aceasta fortare se pericliteaza calitatea lucrarilor si totodata se face risipa de combustibil. Pe toata perioada executarii tencuielilor, pana cand umiditatea tencuieli va scadea pana la 8 %, temperature in incaperea respective nu trebuie sa scada sub + 5 %.
Mortarele care se folosesc la executarea tencuielilor pet imp friguros vor fi de ciment sau ciment - var. La prepararea lor se vor utilize, de preferinta, nisipuri silicioase cu un continut minim de fractiune sub 0, 2 mm si cu procent cat mai redus de parti levigabile. Consistenta mortarelor masurata cu conul - etalon va fi de 6.8 cm, iar rezistenta minima la care mortarul nu mai este periclitat de inghet, este de 50 % N/cm2.
Pentru accelerarea prizei si intaririi mortarului de ciment se poate folosi adousul de clorura de calciu in proportie de pana la 2 % din greutatea cimentului ; nu se permite folosirea in acelasi scop a sari de bucatarie.
La prepararea mortarelor se va da o deosebita atentie pentru respectarea dozajului, percum si a timpului de amestecare, care se va sporii cu 50 % fata de timpul de amestecare pe timp de vara.
Temperatura minima a mortarului la locul de lucru va trebuii sa fie de cel putin + 80C.
Temperatura mortarului la iesirea din malaxor nu trebuie sa depaseasca + 500C la mortarele de ciment- var si + 250C la mortarele de ciment.
Pentru obtinerea temperaturii necesare a mortarului, se incalzeste in primul rand apa, pana la cel mai mult + 800C.
2. 9. Masuri de tehnica a securitatii muncii la lucrarile de tencuieli
Verificarile cu firul cu plumb si verificarea zidurilor cu vederea tencuirii trebuie executata fara ca muncitorul sa se aplece in afara, spre a prevenii eventuala cadere a acestuia peste zid.
Toate sculele si dispozitive manuale trebuie sa fie in buna stare si sa corespunda modului si conditiior de executie ale lucrarilor respective.
Sculele trebuie sa fie fixate de cladire, iar suprafetele lor active trebuie sa fie netede si fara aschii. Sculele defecte sau deformate nu trebuie folosite.
La transportarea obiectelor si a sculelor ascutite, taisul lor trebuie sa fie protejat cu invelitor sau cu teci corespunzatoare ; in timpul lucrului este interzis a le tine in pozitia cu ascutisul spre sine; ele trebuie asezate astfel incat sa nu se poata cadea.
Tencuiala trebuie executata numai pe o schela, prevazuta cu parapete, astfel incat lucratorul sa nu poata cadea de pe ea: muncitorii trebuie sa fie atenti sa nu cada obiectele si sculele de pe schele.
Lucrarile de tencuire interioara trebuie sa se execute pe schele interioare sau de pe podine asezate pe capre deplasabile.
Folosirea scarilor duble este permisa numai pentru executarea lucrarilor mici de tencuire (reparatii) in locuri isolate.
Lucararile de tencuire exterioara trebuie executate de pe schele metalice, schele suspendate sau schele mobile.
Inainte de inceperea lucrului, la fiecare schimb trebuie controlata starea tuturor schelelor, a utilajelor, a pompelor de mortar etc. , utilizate la executarea manuala sau mecanizata a lucrarilor de tencuire. Este interzisa utilizarea pompelor de mortar la o presiune mai mare decat presiunea maxima, indicate in fisele tehnice respective.
De asemenea, in mod obligatoriu muncitorii vor purta ochelari de protectie.
Bibliografie
Constantin Rosoga- Utilajul si tehnologia lucrarilor de finisaje si izolatii
Manual pentru clasa aXla si aXlla licee industriale cu profil de
constructii
EDP 1993
Constantin Rosoga -Utilajul si tehnologia lucrarilor de constructii
Manual pentru clasa alXa si aXla licee industriale cu profil constructii
EDP 1993
Vasile Maciuca -Materiale de constructii
Manual pentru clasa aXla licee industriale
EDP 1994
Anexe
