|
|
|
CUM
Daca nu exista o tema de proiectare, se intocmeste tema (de regula impreuna cu beneficiarul)
Tema generala, de regula, nu cuprinde toate spatiile sau suprafetele aferente acestora sau alte elemente dimensionale pentru proiectul de arhitectura - atunci trebuie intocmite completari ale temei generale pentru toate aceste elemente (de ex.: incaperile anexe pentru localuri de alimentatie publica - bucatarii, oficii, preparari, depozite, vestiare etc.; numarul de cabine, lavoare, pisoare etc. la grupuri sanitare publice; numarul de scari, fluxuri de evacuare pentru oameni, usi etc. la spatii publice; numarul de locuri de parcare la sol sau in subteran, conform normelor in vigoare s.a.m.d.)
Odata stabilita tema, ea trebuie foarte bine invatata si insusita, ca baza a proiectarii - ea trebuie sa stea permanent pe masa proiectantului
Tema de regula se aplica pe un teren stabilit, deci de la inceput trebuie cunoscut terenul, pe baza ridicarilor topografice si, daca este posibil (este recomandat si extrem de util) sa fie vazut la fata locului, pentru a se cunoaste caracteristicile si problemele lui planimetrice si spatiale
In paralel, trebuie stabilite, cercetate si cunoscute normele si normativele in vigoare care trebuie aplicate si respectate pentru programul / subiectul respectiv
Pentru orice tip de program sau de obiect de arhitectura este necesara si utila in prelabil o documentare selectiva, adica prin cautarea unor realizari similare sub aspectul continutului, volumului sau amplasamentului, care trebuie analizate profund pentru a se intelege ceea ce au valoros, potrivit, interesant, modern sau corect rezolvat, pentru a putea fi luate drept modele sau surse de inspiratie. Fara documentare prin consultare de literatura de specialitate sau prin vizionare/vizitare directa proiectarea este foarte dificila si neproductiva.
Pe baza tuturor elementelor si aspectelor prezentate mai sus, se schiteaza schema functionala a obiectului de arhitectura : legaturi intre diferite zone, circuitul oamenilor in interior, pozitiile diferitelor zone / incaperi in functie de tema si de teren, pe orizontala si pe verticala etc.
Inainte de demararea gandirii compozitionale se determina si se stabilesc elementele/detaliile / dimensiunile obligatorii pentru proiect (de ex.: numarul si inaltimea nivelelor; numarul si latimea scarilor; numarul de trepte pentru scari; numarul, tipul si gabaritele ascensoarelor; rampe pentru handicapati, curba de vizibilitate pentru tribune sau sali de spectacole; detalii standard pentru : sectiuni de bazine de inot, sectiune pentru fosa de orchestra, terase circulabile si necirculabile, puturi si camere motor pentru ascensoare etc.) - acestea trebuie pastrate, folosite si sustinute pe tot parcursul proiectarii
Propunerea pentru noua constructie trebuie neaparat sa tina seama de conditiile de teren : retrageri obligatorii ale constructiei fata de limitele de proprietate, vecinatati, aliniamente posibile sau necesare, axe posibile sau recomandate ale cladirii propuse, inaltimi posibile sau admise etc. (pentru stabilirea formei si pozitiei in plan ale constructiei), accese posibile auto si pietonale, eventual rampe auto pentru parcari subterane, orientari posibile ale incaperilor componente etc. (pentru rezolvarea corecta a dispunerilor interioare in cladire). Acest lucru se manifesta prin intocmirea si completarea permanenta a planului de situatie
Se incepe cu una sau mai multe propuneri de rezolvare a partiului de arhitectura, avandu-se obligatoriu in vedere :
- conditiile impuse de teren si modul de incadrare in acesta (planul de situatie)
- introducerea/amplasarea tuturor incaperilor rezultate din tema de proiectare (pentru ca eludarea/omiterea amplasarii unor incaperi inca de la inceperea conceptiei de plan poate avea consecinte grave pe parcursul proiectarii), precum si
- stabilirea fluxurilor / legaturilor / traseelor functionale rationale pentru oameni, specifice fiecarui tip de program (nu seamana functionarea unui imobil de birouri cu cea a unei cladiri pentru spectacole sau pentru alimentatie publica sau pentru hotel!)
Asezarea intamplatoare sau dezordonata a diverselor incaperi in interiorul constructiei, fara respectarea factorilor mentionati mai sus, denota superficialitate din partea proiectantului de arhitectura si ar putea avea consecinte grave asupra functionarii normale a constructiei (daca s-ar realiza dupa un asemenea proiect). Trebuie mentionat ca pentru spatiile/incaperile cu caracter tehnic (centrala termica, statie hidrofor, centrala de ventilatie, post trafo, grup generator electric, rezerva intangibila de apa pentru stins incendii etc.) trebuie consultati ingineri de specialitate, in special pentru dimensiunile si suprafetele spatiilor respective - ele nu se pot aseza sau dimensiona la bunul plac
Este momentul gandirii / propunerii / stabilirii sistemului si solutiei constructive, pe baza propunerii unor axe de structura (cu interaxe in mod necesar dimensionate ca modul / multiplu de 30 cm. si numai in cazuri izolate/extreme/impuse cu alte dimensiuni ciudate), precum si stabilirea unor eventuale rosturi structurale obligatorii. Propunerile de structura de rezistenta se discuta obligatoriu cu inginerul de specialitate, care poate confirma, infirma sau inbunatati solutiile imaginate de arhitect. Fara structura definitivata proiectul de arhitectura nu are nici o valoare de utilizare, iar o structura stabilita prea tarziu poate compromite gandirea initiala a proiectului !
In paralel cu gandirea partiului de arhitectura sub forma de plan este strict necesara schitarea si chiar stabilirea sau detalierea sectiunii / sectiunilor caracteristice ale cladirii, absolut obligatorii de la inceput fiind la programe de genul salilor de sport, de spectacole, constructii pe terenuri denivelate sau cu mai multe subsoluri etc.; pe parcursul proiectarii este foarte utila insotirea planurilor cu sectiuni locale schitate prin zonele cu probleme specifice (inaltimi diferite, rosturi, denivelari, curti de lumina etc.), pentru a nu gresi grav aprecierea spatiilor respective.
Pe masura avansarii proiectarii si a rezolvarii cat mai multor zone sau detalii, este strict necesara urmarirea corespondentei 100% intre planuri, sectiuni, fatade si detalii, in special la faza finala de prezentare / predare a proiectului.
Gandirea fatadelor, respectiv a volumetriei, nu trebuie lasata pentru ultima faza a proiectarii, pe de o parte pentru ca pot aparea surprize neplacute de imagine la construirea fatadelor pe baza de planuri concepute numai la nivel 2D, iar pe de alta parte prin prestabilirea unor idei initiale de volumetrie / inaltimi variate / succesiune sau combinatii de plinuri - goluri etc. se creeaza niste orientari / criterii suplimentare pentru asezarea diferitelor incaperi sau elemente de arhitectura in plan.
Un proiect de arhitectura contine in mod inevitabil si rezolvarea spatiului exterior inconjurator al obiectului de arhitectura, cu alte cuvinte amenajarile terenului aferent constructiei (circulatie auto, parcaje, alei pietonale, spatii verzi, spatii de joaca si odihna, elemente decorative, mobilier urban, bazine cu apa si fantani arteziene, plantatie etc.), imprejmuiri, accese s.a.m.d. - toate acestea se reprezinta in planul de situatie final al proiectului.
PLANUL DE SITUATIE DE ARHITECTURA
Ce trebuie sa contina un plan de situatie (de ARHITECTURA)
DIN
- Suportul topografic (planul cadastral sau ridicarea topografica speciala
- Pozitia nordului (de regula, planul de situatie se deseneaza cu nordul in sus)
- Indicarea conturului terenului aflat in proprietate - (dupa caz, inclusiv dimensiunile laturilor sale)
-Dupa caz, indicarea strazilor / trotuarelor propuse sau in perspectiva adiacente terenului, conform PUG sau PUZ sau PUD aprobat pentru zona respectiva
-Indicarea cladirilor propuse (contur cu linie mai groasa, eventual suprafata colorata sau posata - cu cat cladirea este mai inalta, cu atat culoarea sau umplutura sunt mai intense) - nu se recomanda desenarea planului parterului sau altui nivel in interiorul conturului cladirii)
- Indicarea dimensiunilor principale (de gabarit) ale cladirilor
- Dupa caz, indicarea liniei rosii (retragerea minima fata de aliniament a oricarei constructii propuse), conform PUG sau PUZ sau PUD aprobat pentru zona respectiva
- Indicarea retragerilor (distantelor) fata de strada si fata de celelalte laturi ale terenului
- Indicarea numarului de niveluri pe intreaga cladire (sau pe fiecare zona cu inaltime diferita)
-Indicarea acceselor pietonale in cladire si a celor auto, in incinta si in cladire (daca este cazul), cu precizarea sensurilor de deplasare a autovehiculelor
- Indicarea aleilor carosabile in incinta si a racordarilor cu strada / strazile adiacente, a parcajelor de la sol si a rampelor de acces catre parcajele de la subsol (daca este cazul)
-Indicarea trotuarelor din jurul cladirii (inclusiv rampe / trepte de acces, curti de lumina etc.) si a celor aferente carosabilului / parcajelor din incinta
- Indicarea amenajarilor din incinta (locuri de joaca, de odihna, elemente decorative, mobilier urban etc.) si a spatiilor verzi (cu prezentarea plantatiilor propuse - decorative sau de aliniament)
DIN PUNCT DE VEDERE TEXTE (minim):
-Suprafata terenului (dupa caz) - S teren
-Suprafata construita (la sol) a cladirii - Ac
-Suprafata desfasurata supraterana (fara subsoluri) - Ad
-Suprafata desfasurata totala (inclusiv subsoluri) -Adt
-POT realizat (propus) - Ac / S teren
-CUT realizat (propus) - Ad / S teren
-POT conform PUG sau PUZ sau PUD aprobat in zona
-CUT conform PUG sau PUZ sau PUD aprobat in zona
-Inaltimea maxima a cladirii (la cornisa sau atic)
-Categoria de importanta a constructiei
-Clasa de importanta a constructiei
-Gradul de rezistenta la foc al constructiei (conform P 118-99)
-Functiunea fiecarui corp de cladire (pe desen sau in legenda separata)
-Numarul de locuri de parcare (pe desen, in zonele cu parcaje propuse)
-Legenda generala (dupa caz)
- Alte indicatii, dupa caz (de ex.: capacitati functionale - numar de locuri la mese sau in sala de spectacole, numar de apartamente, numar de locuri de parcare in garaj subteran etc.)
