|
|
|
Soiuri de struguri pentru vin
Proportia ce revine pe glob soiurilor de struguri pentru vin este de circa 90%.
In structura actuala a viticulturii din Romania predomina, de asemenea, suprafata ocupata de catre soiurile de struguri pentru vin (75,2%). Chiar si in urma extinderii soiurilor de masa prevazuta pentru perioada 1980-1985, ponderea celor pentru vin va ramane totusi foarte ridicata (circa 70%). In ultimele 4-5 decenii se constata tendinta de reducere a numarului mare de soiuri din cultura, ca o reactie de raspuns la 'mozaicul de soiuri' aparut o data cu refacerea viticulturii din etapa postfiloxerica.
Repartizarea teritoriala a soiurilor de struguri pentru vin
Prin 'Lista soiurilor de vita nobila recomandate si autorizate la plantare in arealele viticole, delimitate in Romania' (repartizarea teritoriala a acestor soiuri) intocmita in anii 1978-1979, s-a urmarit, printre alte numeroase obiective si imbunatatirea situatiei de mai sus. Astfel, numarul soiurilor de struguri pentru vinuri albe de consum curent a crescut pana la 17 soiuri, incluzand si cele trei soiuri noi create in tara noastra (CrImposia selectionata, Babeasca gri si Roz de Minis).
Majoritatea soiurilor autohtone de mare productie detin insa areale mici, care de obicei se limiteaza la un singur judet, uneori la o singura podgorie sau centru viticol, care constituie adevarate nise ecologice (ex: Galbena la Odobesti, Zghihara la Husi, Cramposia la Dragasani, Rosioara la Bechet, Creata in Banat, Mustoasa la Maderat si altele). O situatie asemanatoare o prezinta si alte soiuri autohtone de mare productie, cum sunt Plavaie (jud. Vrancea), Steinschiller (jud. Timis), Majarca (Timis), Ardeleanca (in jud. Bihor), Iordana (in patru judete) etc.
La extinderea soiurilor de struguri pentru vinuri rosii sunt vizate in primul rand podgoriile si centrele viticole cu conditii favorabile, in care a fost acumulata o indelungata traditie si experienta cum sunt: Valea Calugareasca, Tohani, Vadul Sapat (podgoria Dealul Mare,), Cotesti, Budesti, Urechesti, Carligele (podgoria Cotesti), Nicoresti, Dragasani, Samburesti, Segarcea, Minis, Paulis etc. Soiurile pentru vinuri rosii sunt extinse apoi in centrele viticole renumite in trecut, cum ar fi: Orevita, Golul Drancii, Vanju Mare (jud. Caras-Severin), Tirol, Recas, Sarica-Niculitel si altele.
Plecand de la situatia actuala, saraca in soiuri pentru vinuri rosii de consum curent, se prevede ca pe langa extinderea unor soiuri de consum curent deja existente in cultura (ex: Babeasca neagra, Cadarca) sa fie promovate si altele mai putin raspandite (ex: Oporto, Aramon) sau cele noi introduse (ex: Sangiovese). Dintre ele, o situatie prioritara o au soiurile Babeasca neagra si Oporto. Celelalte soiuri urmeaza sa ocupe areale mult mai restranse, care se limiteaza la 1-2 judete, ca de exemplu: Cadarca-Arad; Batuta neagra-Mehedinti; Aramon-Galati; Sangiovese-Arad si Dolj).
In scopul asigurarii unei productii ridicate de vinuri rosii de calitate superioara se prevede extinderea soiului Feteasca neagra si a soiului Cabernet Sauvignon impreuna cu Merlot in scopul ridicarii economicitatii primului, prin cupajare. Datorita productiilor relativ mici pe care le asigura Cabernet Sauvignon, se preconizeaza, de asemenea, extinderea in cultura a acestui soi numai sub forma unor selectiuni clonale obtinute la diferite statiuni de cercetari.
Soiurile de struguri pentru vinuri aromate ocupa in prezent o suprafata relativ mica (6100 ha), reprezentand 4,5% din suprafata plantatiilor de vii.
Datorita acestei situatii, soiurile de struguri pentru vinuri aromate detin un areal mic de raspandire, mai cu seama in cazul soiului Tamaioasa romaneasca. El ocupa suprafete mici in forma insulara, chiar in podgoriile si centrele viticole cu vocatie pentru aceasta directie de productie, cum sunt: Pietroasele, Dragasani, Stefanesti-Arges, Cotnari, Husi. Aceasta situatie se datoreste faptului ca soiurile din cadrul sortogrupului 'Tamaioasa' prezinta numeroase sensibilitati (la ger, seceta, oidium etc.). O situatie diametral opusa se constata la soiul Muscat Ottonel, care este mult mai bine adaptat climatului temperat continental din tara noastra.
1. Soiuri pentru vinuri albe de consum curent si particularitatile de cultura ale acestora
Mai mult de 60% din soiurile de struguri pentru vinuri albe de consum curent, recomandate si autorizate prin lucrarea de repartizare teritoriala (1978-1979) sunt creditate cu recolte medii de peste 15 t/ha.
Productia soiurilor autohtone pentru vinuri albe de consum curent (ex: Galbena de Odobesti, Plavaie etc.) este adesea egalata de aceea a soiurilor de calitate superioara, cum este Riesling italian. De aici rezulta necesitatea folosirii la infiintarea noilor plantatii a unui material saditor viticol ameliorat pe cale clonala (ex: Galbena de Odobesti, Plavaie).
Galbena de Odobesti (Galbena grasa, Galbena de Capatanu, Sars Izum, Orangentraube). Soi ancestral romanesc, a carui origine este strans legata de aceea a podgoriei Odobesti.
Zghihara de Husi (Zghihara galbena, Zghihara verde batuta). S-a desprins cu secole in urma din soiul Galbena, adaptandu-se foarte bine la conditiile ecologice din podgoria Husi.
Plavaie (Plavana, Balana). Soi autohton cultivat de secole in podgoriile din sudul Moldovei si indeosebi la Odobesti si Panciu.
Iordana (Iordovana). In tara noastra se cultiva pe suprafete intinse in arealul transilvan.
Ardeleanca (Erdely). Soi autohton, avand originea in Transilvania. Se cultiva pe suprafete mai mari in judetele Salaj, Bihor si Satu Mare, fiind autorizat numai in podgoria Diosig.
Mustoasa de Maderat (Lampau). Este de provenienta necunoscuta. Dupa denumire este probabil o selectie populara efectuata in localitatea Maderat din podgoria Minis - Arad. Se intalneste, de asemenea, in Ungaria sub sinonimele de Mustosfeher sau Lampor.
Creata (Creata de Banat, Riesling de Banat). Originea soiului Creata nu se cunoaste precis. In Banat se cultiva inca din jurul anului 1700, fiind adus dupa cate se pare din imprejurimile orasului Varset din Iugoslavia.
Majarca alba. Soiul Majarca alba se cultiva de foarte mult timp in Banat unde este deosebit de bine adaptat la conditiile solurilor nisipoase. Se pare ca provine din Iugoslavia unde se cunoaste de mult timp sub denumirea de Slankamenka.
Steinschiller roz (Kovidinka in Ungaria). Constantinescu Gh. (1960) presupune ca a fost adus in Banat de catre colonistii germani.
Rosioara. Soi originar din Bulgaria, unde este cunoscut sub denumirea de Pamid. In Romania este cultivat de foarte multa vreme, pe nisipurile din sudul Olteniei, unde se intalnesc mai multe biotipuri.
Berbecel (Alb auriu, Kokorko in Bulgaria si Zlatnen in Iugoslavia). Soi vechi romanesc, cultivat mai ales pe nisipurile din sudul Olteniei, fara a mai fi prevazut la extinderile din etapa actuala.
Aligote (Plant a trois, Plant gris, Vert blanc - in Franta; Carcarone - in Italia) este un soi de proveninta franceza.
Este raspandit in majoritatea tarilor viticole din Europa.
Saint Emilion (Ugni blanc - in Franta; Trebbiano, Uva bianca - in Italia). In Romania este indicat mai mult pentru nisipurile din sudul Olteniei.
Selection Carriere. Este un soi de origine franceza, obtinut prin selectie clonala din soiul Pinot blanc. In Romania este intalnit pe suprafete restranse in podgoriile din Moldova.
Rkatiteli (Korolioc Rkatiteli, Dedali Rkatsiteli - in URSS). Este un soi originar din Gruzia (URSS) unde este cunoscut de foarte multa vreme. In Romania este introdus de curand in cultura.
Clairette Balnche. Este un vechi soi de origine franceza. In Romania este putin raspandit in podgoriile din Muntenia si Moldova.
2. Soiuri de struguri pentru vinuri albe de calitate superioara
Soiruile de struguri pentru vinuri albe de calitate superioara prezinta aptitudini de crestere diferite, de la cele cu vigoare slaba (Traminer roz) la soiurile cu vigoare mijlocie (Riesling italian), pana la cele viguroase (Feteasca alba).
Grasa de Cotnari. (Koverszolo - in Ungaria). Este un vechi soi autohton, raspanit numai in Romania. Se cultiva la Cotnari de peste sapte secole. Conditii favorabile de cultura gaseste si la Pietroasele - Buzau, unde s-a raspandit in etapa postfiloxerica.
Feteasca alba (Poama fetei, Pasareasca alba - in Romania; madchentraube - in Germania).
Este un soi cultivat din vremuri vechi in podgoriile din tara noastra. Provine din soiul Feteasca neagra, care este cultivat numai in podgoriile din Moldova. De aici rezulta ca originea soiului Feteasca alba se gaseste tot in acest areal, de unde apoi s-a raspandit in toate teritoriile locuite de romani. Este de asemenea cunoscut in Ungaria (sub sinonimul de Leanyka), in URSS si Iugoslavia.
Francusa. (Poama creata, Vinoasa moale). Soi autohton cultivat de multe secole in sortimentul podgoriilor Cotnari si Odobesti, unde este cunoscut sub sinonimul de Mustoasa.
Riesling italian. (Walschriesling - in Austria). Originea acestui soi este incerta. In Romania a fost introdus mai inainte de invazia filoxerica, fiind astazi unul dintre soiurile cele mai raspanidte.
Riesling de Rin (Rheinriesling, Rheingauer - in Germania). Soi de origine germana (Valea Rinului), unde se cultiva din timpuri foarte vechi. In Romania s-a raspandit in epoca postfiloxerica, mai ales in Transilvania.
Pinot gris (Piont cendre, Affume - in Franta; Rulander, Burgunder roter - in Germania; Piros burgundi - in Ungaria). Soi de origine franceza, raspandit in majoritatea tarilor viticole ale lumii. In Romania este cultivat in numeroase podgorii si centre viticole producatoare de vinuri albe de calitate superioara.
Chardonnay (Gentil balnc in Franta; Burgunder Weisser, Weisser Rulander - Germania). Provenienta soiului este necunoscuta. El este cultivat, din timpuri imemorabile, in Franta si in Italia de nord. Sinonimele care il incadreaza in sortogrupul Pinot (ex: Pinot blanc) sunt improprii. Este raspandit in toate tarile viticole din Europa. In Romania este cultivat mai ales in podgoria Murfatlar.
Traminer roz (Savagnin rose - in Franta; Kleiner Traminer, Piros Traminer - in Ungaria).
Traminer roz poate fi considerat ca soi de provenienta germana. El este cultivat in toate tarile viticole cu climat temperat din Europa (ex: Franta, Austria, Ungaria, Iugoslavia, URSS etc.). In Romania s-a raspandit mai mult in podgoriile din Transilvania.
Petit Sauvignon (Sauvignon jaune - in Franta). Soi de origine necunoscuta, cultivat din vechime in Franta.
In tara noastra este raspandit mai ales in podgoriile: Murfatlar, Dealu Mare, Stefanesti-Arges, Dragasani, Aiud etc.
Gros Sauvignon (Sauvignon vert - in Franta; Sauvignon grande - in Italia). Se presupune ca soiul Gros Sauvignon este o variatie mugurala provenita din soiul Petit Sauvignon, fixata si inmultita in podgoria Sauternes (Franta). In tara noastra se cultiva chiar in amestec cu acest soi.
Semillon. (Semillon blanc, Petit Semillon - in Franta). Soi traditional francez. In tara noastra este intalnit pe suprafete restranse, in centrele in care se cultiva soiurile Petit si Gros Sauvignon (Valea Calugareasca, Dragasani, Odobesti etc.).
Muscadelle (Muscadet douce - in Fransa; Muscadella bordelese, Moscatello bianco - in Italia). Soi cu origine necunoscuta, intalinit pe suprafete mai mari in Franta, unde se cultiva alaturi de Semillon, in vederea obtinerii unor vinuri discret si fin aromate. In tara noastra este intalnit in podgoriile din Moldova si mai ales in podgoria Iasi.
Neuburger. Soiul este de origine german, fiind obtinut prin incrucisare naturala Pinot blanc x Silvaner verde (Muller K., 1930). Este cultivat pe suprafete restranse in Austria. Ungaria si Cehoslovacia. In Romania este mai putin raspandit in podgoriile din Transilvania.
Furmint (Som - in Romania; Weisser Mosler - in Germania). Este soi de origine necunoscuta. El a fost inmultit la Tokay si apoi in toata Ungaria. In tara noastra se cultiva pe suprafete restranse in Transilvania.
Frunza de tei (Haeslevelu - in Ungaria). Soi vechi de provenienta maghiara, ca unul dintre soiurile de baza ale podgoriei Tokay. In Romania este intalnit numai in podgoriile din Transilvania si Banat.
3. Soiuri pentru vinuri rosii de consum curent si particularitatile de cultura ale acestora
Sortimentul de soiuri pentru vinuri rosii de consum curent este alcatuit din doua soiuri autohtone si patru soiuri straine. Pe cat sunt de putin numeroase aceste soiuri pe atat sunt de variate sub raportul insusirilor biologice, caracteristicilor tehnologice si al particularitatilor de cultura. Dintre aceste soiuri, Oporto si Aramon au productiile cele mai mari (peste 15 t/ha). Recoltele medii ale celorlalte soiuri sunt cuprinse intre 10-15 t/ha.
Babeasca neagra. (Cracana, Rara neagra, Caldarusa, Raschirata - in Romania; Tastiopa, Serecsia - in URSS). Este un soi vechi romanesc, citat de cronicari inca din secolul al XIV-lea. In prezent se intalneste in majoritatea podgoriilor specializate in producerea de vinuri rosii si mai ales in Moldova la Nicoresti, unde este soi de baza.
Cadarca (Lugojana - in Romania; Fekete Budai - in Ungaria; Gamza - in Bulgaria). Se cultiva de secole in podgoria Minis.
Oporto (Portugais bleu - in Franta; Portugieser - in Germania). Oporto este un soi cu originea in Europa Centrala, unde este si cel mai raspandit.
Sanviovese (Sangiogheto, Sangioveto, Montepulciano - in Italia). Este originar din provincia Toscana (Italia) unde este cultivat de secole si folosit la obtinerea vinurilor de Chianti. In Romania a fost introdus in anii 1962-1964.
Aramon (Ugni noir - in Franta). Soi foarte vechi, originar din sudul Frantei.
Alicante bouschet. A fost obtinut de selectionatorul Henri Bouschet (Franta), din combinatia Crenache x Petit Bouschet, in anul 1885. Soi raspandit in toate podgoriile lumii producatoare de vinuri rosii si folosite indeobste ca 'soi vopsitor' (tinctorial).
4. Soiuri pentru vinuri rosii de calitate superioara
Soiurile de struguri pentru vinuri rosii de calitate superioara prezinta aptitudini de crestere foarte diferite, de la Pinot noir (cu crestere slaba) la Saperavi (crestere mijlocie) si pana la Feteasca neagra (foarte viguroasa).
Feteasca neagra (Poama fetei neagra, Pasareasca neagra, Coada randunicii). Este un soi autohton din care s-a desprins din vremuri stravechi Feteasca alba. Datorita rusticitatii si vechimii sale in cultura, Feteasca neagra poate fi considerat ca un soi dacic. Este raspandit mai ales in podgoriile din Moldova si pe suprafete mai restranse in podgoria Dealul Mare.
Pinot Noir (Morillon noir - in Franta; Spatburgunder - in Germania si in Austria). Considerat ca un soi galic (Franta), este raspandit astazi in toate tarile lumii producatoare de vinuri rosii. In Romania a fost introdus in etapa filoxerica, fiind intalnit in toate podgoriile, mai putin in cele din Transilvania.
Burgund mare (Gross Burgunder - in Germania). Este raspandit in Franta si in tarile din Europa Centrala. In Romania se cultiva incepand din etapa postfiloxerica, mai ales in Banat.
Cabernet Sauvignion (Petit Vidure - in Franta). Originar din Franta, fiind raspandit in toate tarile viticole din lume, proucatoare de vinuri rosii. In Romania a fost introdus cu putin inaintede invazia filoxerei (1884), fiind astazi soiul pentru vinuri rosii cel mai raspandit.
Cabernet franc (Gros Vidure - Franta; Cabernet gris - Italia). Soi de origine franceza, raspandit mai ales in podgoriile din regiunea Bordeaux. Este cunoscut in toate tarile viticole producatoare de vinuri rosii din Europa. In tara noastra este cultivat pe suprafete restranse, cel mai adesea in amestec cu Cabernet Sauvignon.
Merlot. Soi cu originea in regiunea Medoc (Franta). In Romania este mai putin raspandit decat Cabernet Sauvignon, insa cu tendinta de a-l intrece.
Malbec este mult raspandit in regiunea Bordeaux (Franta), precum si in unele tari din Europa. In tara noastra se intalneste pe suprafete mici, de obicei in centrele viticole in care se cultiva si soiul Merlot.
Saperavi. Soi originar din Georgia, unde se cultiva pe suprafetele cele mai mari. In Romania, se gaseste in stadiul de incercare si de inmultire.
5. Soiuri pentru vinuri aromate
Aceasta directie de productie cuprinde un numar de patru soiuri, care prezinta interes pentru tara noastra, trei dintre ele facand parte din sortogrupul 'Tamaioasa'. Datorita cerintelor mari fata de factorii ecologici, soiurile din sortogrupul Tamaioasa detin un areal mult mai restrans decat soiul Muscat Ottonel.
Soiurile pentru vinuri aromate reclama importante diferentieri de cultura. Astfel, soiurile din sortogrupul 'Tamaioasa' valorifica incarcaturile cuprinse intre 20-25 ochi/ metru patrat repartizate pe coarde lungi de 12-16 ochi, in timp ce Muscat Ottonel, incarcaturile de 15-20 ochi/metru patrat, cu lungimea coardelor de 10-12 ochi.
Tamaioasa romaneasca (Tamaioasa alba de Dragasani,. Busuioaca de Moldova - in Romania; Muscat de Frontignan, Muscat Lunel - in Franta; Muscat belii, Tamianka - in URSS; Muskateller - in Germania). Este un soi de origine greaca. In tara noastra se intalneste in toate arealele viticole, mai putin cel transilvanean.
Busuioaca de Bohotin (Tamaioasa de Bohotin - in Romania). Facand parte din acelasi sortogrup cu Tamaioasa romaneasca, trebuie sa admitem originea sa greaca. In Franta si Italia se cultiva sub denumirea de Muscat violet. In Romania se intalneste in podgoriile din judetle Iasi, Vaslui si Prahova.
Tamaioasa roza. (Busuioaca roza). Facand parte din acelasi sortogrup cu Tamaioasa romaneasca, trebuie admisa aceeasi origine, greaca. Se mai cultiva in Franta (sub denumirea de Muscat rouge de Frontignan), Italia, Spania, URSS etc. In tara noastra este raspandit alaturi de Tamaioasa romaneasca, insa intr-o proportie mult mai mica.
Muscat Ottonel. A fost obtinut in anul 1852 de catre Robert Moreau in Angers (Franta). In Romania il intalnim in majoritatea podgoriilor, cu deosebire in cele din Moldova, Transilvania si Muntenia.
6. Soiurile pentru vinuri spumante, vermut si distilate
Vinul spumant este acel vin special care contine bioxid de carbon de origine endogena, rezultat in urma fermentatiei naturale si care la 20°C dezvolta in sticla in care este imbuteliat o presiune de minimum 3,5 atmosfere.
Soiurile pentru vin care corespund acestor exigente sunt in ordine: Iordana, si partial Babeasca neagra. Adesea sunt folosite unele soiuri pentru vin (ex: Feteasca alba, Feteasca regala) cultivate in conditiile unui climat mai racoros. Babeasca neagra si Pinot noir servesc la prepararea vinurilor spumante de culoare roz, iar Muscat Ottonel la obtinera vinurilor spumante aromate.
In ultimii ani, aceasta directie de productie se diversifica prin producerea vinurilor de tipul 'Asti-Spumante' cu o tarie alcoolica de 7,5% in vol. In acest scop sunt folositi struguri din soiul Muscat Ottonel, vinificat ca soi pur sau in cupaje cu soiuri care aduc un plus de aciditate.
Producerea vinurilor spumante de tip aromat are o mareperspectiva si in podgoria Dragasani. In acest scop, urmeaza sa fie folosite vinurile obtinute din Tamaioasa romaneasca, soi care asigura un plus de calitate in raport cu Muscat Ottonel.
Soiuri pentru vermut
Potrivit definitiei cuprinsa in Legea viei si vinului Vermutul este batura rezultata din mustul fermentat, in care se adauga extracte din plante aromatizante, zaharoza si alcool alimentar (pana la tarie alcoolica de 6-18% in volume).
Tinand insa seama de conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca vinurile materi prima pentru aceasta directie de productie, cele mai indicate sunt soiurile Rosioara (pentru vermuturi albe) si Oporto (pentru vermuturile rosii). Se au in vedere, in primul rand, nisipurile din sudul Olteniei, cum sunt cele din centrele viticole Dabuleni, Tamburesti (podgoria Sadova-Corabia) si Poiana mare (podgoria Calafat) in care soiul Rosioara figureaza ca principal soi 'autorizat'.
Soiuri pentru distilate invechite
Distilatul invechit de tip Cognac (vinars) este bautura ce rezulta prin invechirea in butoaie de stejar a distilatului nou si aducerea acestuia la taria de comercializare (38-45% alcool in vol.), dupa care se aplica unele tratamente si practici autorizate.
Distilatul invechit de calitate superioara se obtine pornind de la vinurile albe seci cu o concentratie mica in alcool (8-9% in vol.), o extractivitate redusa (15-18 g/l) si o aciditate totala sporita (5-6 g/l).
Corespund acestei exigente mai ales soiurile de mare productie (peste 15 t/ha) cu crestere viguroasa si maturarea deplina a boabelor la 5-6 saptamani dupa soiul Chasselas dore. Asa sunt: Feteasca regala, Mustoasa de Maderat, Babeasca gri, Zghihara de Husi, Selection Carriere, St. Emilion etc.
sinand seama de aceste restrictii, cultura soiurilor pentru distilate invechite este cantonata in principa in podgoriile din Moldova (Odobesti, Panciu, Husi, Ivesti), apoi in Transilvania (Diosig, Valea lui Mihai si Silvaniei) si in cele din urma in cele de pe nisipuri (Sadova-Corabia, Calafat etc.) pentru soiurile cu aciditatea totala cea mai ridicata (ex: St. Emilion).
