|
|
|
Soiuri de struguri pentru masa Si soiuri apirene
1. Soiuri de struguri pentru masa
Principalele caracteristice biologice ale soiurilor pentru struguri de masa. Soiurile de struguri pentru masa se disting de cele pentru vin printr-o serie de caracteristici biologice. Ele au cerinte superioare fata de temperatura si lumina, in perioada de vegetatie, ceea ce impune cultura soiurilor pentru struguri de masa in sudul tarii, mai ales a celor cu maturare timpurie (Perla de Csaba, Cardinal) si tarzie (Afuz Ali, Italia). In Moldova, unde regimul termic si de iluminare sunt inferioare celor din sudul tarii, se intrunesc conditii favorabile numai pentru cultura soiurilor cu maturare mijlocie (grupa Chasselas), fiind cu totul contraindicata cultura soiurilor tarzii. In Transilvania conditiile climatice nu convin, cu mici exceptii, culturii economice a soiurile pentru struguri de masa, nici chiar a celor cu maturare timpurie.
In general, soiurile de struguri pentru masa in comparatie cu cele de vin, sunt mai viguroase (Cardinal, Muscat d'Adda, Afuz Ali, Italia etc.). Ele prezinta cresteri anuale puternice si productii de struguri mai mari (de 2-3 ori) fata de soiurile pentru vin, ceea ce reclama soluri cu fertilitate ridicata si permite utilizare cu eficienta sporita a ingrasarii si irigarii.
Se preteaza, in general, mai bine la conducerea pe tulpini semiinalte si inalte, asigurata de vigoarea ridicata. Aceasta este insa conditionata de rezistenta lor la temperaturile scazute din timpul iernii si a alegerii ecosistemelor favorabile culturii neprotejate peste iarna.
Prinderea la altoire a soiurilor pentru struguri de masa este mai scazuta decat a celor pentru vin, diferenta putand fi apreciata la 10%.
Maturarea strugurilor la soiurile de masa se esaloneaza de la 15 iulie la 30 octombrie, in sapte epoci, incepand cu Muscat Perla de Csaba, soi extratimpuriu si incheind cu Italia, Bicane, soiuri de ultima epoca. Cultura celor mai valoroase soiuri din fiecare epoca de maturare, in aceleasi conditii ecologice sau diferite, poate asigura productii de struguri pentru consum in stare proaspata, pe o perioada de 3-3 1/2 luni.
Rezistentele biologice se refera la rezistenta la ger, rezistenta la seceta, la boli (mana, oidium, botritys, antracnoza, cancerul bacterian etc.) si daunatori (paianjeni, molii etc.). Productiile mari, fertilizarea, irigatiile, conditiile ecologice nefavorabile etc. pot influneta aceste rezistente. Pe baza cunoasterii lor se iau masuri de protejare a plantei, se limiteaza cultura unor soiuri (Cardinal, Regina viilor etc.) numai in anumite ecosisteme etc.
Tehnologia. Productiile sporite de struguri-marfa sunt asigurate de aplicarea unor tehnologii adaptate la specificul fiecarui soi si plantatie ca si conditiile climate.
Densitatea (distantele de plantare). La soiurile de masa se considera densitatea optima aceea care asigura un procent ridicat de struguri-marfa din totalul productiei, in contextul unei eficiente economice sporite.
Forma de conducere. Conducerea in forme semiinalte si inalte asigura productii sporite de struguri, cu un procent ridicat de struguri-marfa, ca urmare a unor cresteri mai ponderate, prezenta unei cantitati mai mari de lemn multianual, sporirea fertilitatii, iluminare mai buna, reducarea intensitatii atacului de mana, mucegai etc.
Incarcatura de ochi. Procentul de struguri-marfa din productia totala este in stransa dependenta de marimea incarcaturii de ochi.
Lucrari si operatii in verde. Pe langa lucrarile si operatiile in verde obligatorii (plivit) contribuie la imbunatatirea calitatii strugurilor si o serie de operatii speciale, cum sunt: normarea numarului de inflorescente. scurtarea ciorchinelui, desfrunzitul partial, inelarea etc.
Plivitul lastarilor sterili se executa diferentiat, in functie de procentul de lastari fertili pe butuc, retinandu-se ca pentru 1 kg de struguri este nevoie de 1,50-2,00 metri patrati suprafata foliara.
Scurtarea ciorchinilor cu 1/3 din lungime se executa in special la soiurile Cardinal, Regina viilor, Muscat de Hamburg, Afuz Ali, Italia.
Desfrunzitul partial se executa in special in anii mai reci ori ploiosi, in perioada de maturare a strugurilor, mai ales la soiurile Muscat de Hamburg Muscat d'Adda, Afuz Ali, Italia etc., suprimandu-se cu 2-3 saptamani inainte de cules frunzele dispuse sub si in dreptul strugurilor.
Incizia inelara, operatie cu efecte deosebit de spectaculoase asupra calitatii strugurilor, in special la soiurile Afuz Ali, Italia, Cardinal.
Fertilizarea. Soiurile pentru struguri de masa raspund foarte bine la o fertilizare rationala prin cresterea productiei totale si marfa. Consumul global de substante nutritive este superior in general la soiurile pentru struguri de masa, comparativ cu cele de vin.
Irigarea. La soiurile de struguri pentru masa, consumul specific de apa, in cultura irigata, pe unitatea de produs este mai mic, determinat de cresterea productiei totale de struguri. Efectul pozitiv al irigarii asupra productiei marfa este insa mai redus. Complexarea irigarii cu fertilizarea minerala determina cresterea insemnata a productiei marfa.
Protectia fitosanitara. La soiurile de struguri pentru masa, tratamentele fitosanitare au o importanta deosebita, nefiind acceptati spre valorificare in stare proaspata sau pastrate decat strugurii perfect sanatosi, lipsiti de orice fel de vatamari datorate bolilor si daunatorilor. In acelasi timp, tratamentele, in special la soiurile cu struguri negri (Cardinal, Muscat Hamburg, Muscat d'Adda etc.) nu trebuie sa conduca la deprecierea aspectului comercial al strugurilor prin folosirea insectofungicidelor si a adezivilor necorespunzatori. Cu circa doua saptamani inainte de recoltarea strugurilor se sisteaza tratamentele cu produse antibotritice.
Soiuri de struguri pentru masa cu maturare extratimpurie si timpurie
Muscat Perla de Csaba (Csaba Gyöngye - Ungaria, Jemciug Saba - Rusia). Soiul a fost obtinut in Ungaria in 1904 de catre A. Stark din semintele hibride obtinute anterior de I. Mathiŕsz prin incrucisarea soiurilor Bronnerstraube x Muscat Ottonel. Soiul Perla de Csaba se mentine in cultura numai datorita maturarii timpurii a strugurilor. In conditiile tarii noastre se cultiva pe o suprafata de circa 600 ha, in primul rand in centrele unde timpurietatea maturarii se manifesta din plin cum sunt cele din si pe nisipurile din Oltenia (Bechet).
Cardinal. Soiul Cardinal a fost obtinut de catre Snyder E. si Harmon F. in 1939 la Statiunea Fresno din California (US) din soiurile Ahmeur bou Ahmeur x Alphonse Lavallée. Din California, unde ocupa un loc de frunte in producerea strugurilor pentru consum proaspat, soiul Cardinal s-a raspandit in majoritatea tarilor cultivatoare de struguri pentru masa.
La noi in tara a fost introdus in cultura in anii 1962-1964 in special in centrele viticole din sudul tarii (Drobeta-Turnu Severin, Zimnicea, Greaca, Giurgiu, Urziceni, Fetesti etc.), Dobrogea (Neptun, Ostrov, Cernavoda, Medgidia etc.) si Dealu Mare (Valea Calugareasca, Pietrosele) ajungand sa ocupe azi peste 2600 ha.
Regina Viilor (Szölöskertek kiralynöje - Ungaria; Koroleva vinogradnikov - URSS; Regina igneti - Italia). Soiul a fost obtinut in 1916, in Ungaira, de selectionatorul Mathiasz I din Regina Elisabeta x Muscat Perla de Casaba.
Datorita timpurietatii si a boabelor mari soiul Regina viilor s-a extins in cultura in special in Italia.
In tara noastra se cultiva pe circa 1000 ha. Cea mai mare parte din plantatii se afla cantonata in zona de sud a tarii (Drobeta-Turnu Severin, Zimnicea, Greaca, Urziceni etc.) ca si in Dobrogea la Ostrov, Medgidia, Neptun etc.
Soiuri de struguri pentru masa, cu maturare mijlocie
Chasselas doré. (Chasselas de Thomery - Franta; Gutedel - in R.F. Germania). Face parte din grupul Chasselas, grup cu numarul cel mai mare de soiuri pentru struguri de masa, rezultate unele din altele in urma unor variatii mugurale sau prin inmultire seminala. Chasselas doré este un soi foarte vechi, cunoscut fiind inca din anul 1200, de aceea parerile asupra originii sale sunt contradictorii. Unii autori sustin ca origine Asia Mica, de unde a fost adus in Franta. Altii presupun oaza Fayoum din Egipt ca loc de origine (Constantinescu Gh, si colab., 1959).
Chasselas blanc. Mai putin raspandit in cultura. Se pare ca a stat la baza obtinerii pe cale vegetativa a soiului Chasselas doré. Se intalneste in majoritatea tarilor viticole. La noi in tara se gaseste in plantatie alaturi de Chasselas doré. Cu toate ca are fertilitate si productivitate ridicata este depasit din punct de vedere calitativ de Chasselas doré.
Chasselas musqué. Soiul se presupune ca a fost obtinut in Franta din seminte provenite din fecundarea libera a soiului Chasselas doré. Se cultiva in majoritatea tarilor viticole din Europa ca si in nordul Africii, insa pe suprafete mult mai reduse ca Chasselas doré. La noi in tara se intalneste in podgoriile Dealul Mare, Odobesti etc., de cele mai multe ori in amestec cu Chasselas doré.
Chasselas rose (Chasselas rose de Falloux - Franta, Roter Gutedel - R.F. Germania). Bine cunoscut in toate tarile viticole, cultivat alaturi de Chasselas doré. Nu ocupa suprafete mari de cultura. La noi in tara se gaseste de cele mai multe ori in amestec cu Chasselas doré, blanc etc.
Strugurii sunt ceva mai ramificati ca cei de la Chasselas doré, mai rari in boabe, colorate roz-liliachiu pe partea insorita, cu miezul carnos, nearomat, placut insa la gust.
Muscat de Hamburg (Black muscat, Black Hamourg - Anglia, Zibibbo nero-Italia). Originea soiului Muscat de Hamburg nu se cunoaste cu precizie. Prin faptul ca se cultiva de foarte mult timp in Anglia (in conditii de sera) se considera ca este originar din Anglia. Poate fi considerat un hibrid rezultat din Muscat de Alexandria x Frankenthal (Trollinger) (dupa Galet P., 1964).
Muscat de Hamburg-Clon 424. Clonul a fost obtinut la Statiunea de cercetari viticole Greaca, de Gorodea Gr., fiind omologat in anul 1975. Morfologic este asemanator soiului din care provine dar se distinge prin uniformitatea boabelor si coloritul mai intens al lor. Butucii sunt mai uniformi sub aspectul productiei. Se obtin recolte aproape de doua ori mai mari ajungand la 23,3 t/ha, cu un % sporit de productie marfa *85%).
Clonul prezinta si o mai buna rezistenta la inghet, putand fi cultivat neprotejat, cu risc redus. Toate aceste insusiri valoroase recomanda raspandirea lui in cultura.
Muscat d'Adda (Muscat del Adda). Soiul a fos tobtinut de Pirovano L. (Italia) in 1898, din seminte rezultate prin autopolenizarea soiului Muscat de Hamburg.
Este un soi mai putin cultivat atat in tara de origine cat si in alte tari viticole. Introdus in cultura in tara noastra in jurul anului 1962, s-a raspandit in special in podgoria Dealu Mare, in Dobrogea, in sudul tarii (Giurgiu, Greaca, Fetesti etc.) in diferite alte centre viticole (Zarnesti-Buzau, Stefanesti-Arges, Ivesti etc.) pe o suprafata de circa 500 ha.
Soiuri de struguri pentru masa cu maturare tarzie si foarte tarzie
Coarna neagra. Soi autohton, fiind cultivat in podgoriile noastre de mult timp.
Soiul corana neagra se intalneste aproape in toate podgoriile vechi din Moldova (Odobesti, Panciu, Husi, Iasi etc.), in podgoriile sud-carpatice: Dealu Mare, Dragasani ca si in unele centre din sudul tarii (Greaca, Fetesti etc.).
Coarna alba (Copaceanca - Romania; Puhleakovski - URSS). Soiul Coarna alba, ca si cea neagra, se cultiva de multa vreme la noi in tara si este socotit soi autohton. Se intalneste in cultura pe suprafete mici, deseori in amestec cu alte soiuri in unele centre viticole din Moldova, Dealu Mare, Dobrogea, Oltenia etc.
Regina sau Regina puglia. Sub acest nume este cunoscut soiul Afuz Ali in Italia. De fapt este un clon al acestuia si se remarca prin uniformitatea mai accentuata a marimii boabelor, boabe mai rotunjite si mai intens colorate in galben. Este mai sensibil la antracnoza (Vivona A., 1964). La noi in tara a fost importat din Italia in jurul anilor 1960-1962 si nu s-a remarcat a fi superior soiului Afuz Ali.
Italia. (Ideal - Franta). Soiul a fost obtinut de catre Pirovanno A. (Italia) in 1911, din Bicane cu Muscat de Hamburg. Cultivat la inceput in Italia, s-ar raspandit apoi in Franta, Iugoslavia, Bulgaria, URSS, nordul Africii, Orientul Apropiat, Japonia etc. fiind in continua extindere.
Desi era mai demult cunoscut, la noi in tara s-a raspandit dupa anul 1962 in sudul tarii, in centrele pentru cultura soiurilor de masa ca: Zimnicea, Greaca, Giurgiu, Fetesti, in Dobrogea la Ostrov, Neptun etc. in podgoria Dealu Mare etc. In prezent ocupa apropae 2000 ha. Raspandirea lui este totusi limitata de maturarea tarzie a strugurilor, dupa Afuz Ali.
Soiuri noi pentru struguri de masa obtinute in Romania
Muscat timpuriu de Bucuresti. Soiul a fost obtinut de Acad. Constantinescu Gherasim si Negreanu Elena, la catedra de Viticultura din Bucuresti, prin incrucisarea soiului Coarna alba cu Regina viilor, si omologat in 1968.
Victoria. Soiul a fost obtinut de Lepadatu Victoria, la Baneasa, prin hibridarea soiurilor Cardinal x Afuz Ali, fiind omologat in 1978. Se matureaza imediat dupa Cardinal.
Are struguri mari catre foarte mari (360-550 g), conici sau cilindro-conici cu boabe normal de dese, mari, colorate in galben-chihlimbariu. Miezul este consitent, carnos, cu gust placut, echilibrat.
Triumf. Soiul a fost creat de Dvornic V. la catedra de viticultura din Bucuresti, prin hibridare intre Lignan si Afuz Ali.
Fiind un soi recent omologat, se afla in curs de raspandire in special in centrele viticole din sudul tarii (Zimnicea, Fetesti, Suditi-Tandarei etc.) si Dobrogea.
Coarna neagra aromata. Soiul a fost obtinut de Constantinescu Gh. si Negreanu Elena, din Coarna neagra, fecundare libera.
Soiul nu se caracterizeaza prin fertilitate ridicata si productii mari, fiind lipsit si de o buna rezistenta fata de inghet.
Se recomanda ca la taieri sa se foloseasca elemente de rod lungi si chiar foarte lungi (16-18 ochi).
Coarna neagra selectionata. Soiul este un hibrid natural din Coarna neagra obtinut de Constantinescu Gh. si Negreanu Elena.
Soiul Coarna neagra selectionata ajunge la maturitate in general in a doua jumatate a lunii septembrie, ceva mai devreme in ecosistemele din sudul tarii.
Are fertilitate scazuta si productii mijlocii.
Corana neagra tamaioasa. Constantinescu Gh. si Negreanu Elena au obtinut tot din fecundarea libera a soiului Coarna neagra un al treilea soi. Coarna neagra tamaioasa, intalnit ca si primele doua in plantatii experimentale.
Soiul Coarna neagra tamaioasa se matureaza tarziu la sfarsitul lunii septembrie - inceputul lunii octombrie. Comparativ cu celelalte doua soiuri are o fertilitate mai mare si produce mai mult. Rezista destul de bine la inghet ca si la putregaiul cenusiu.
Coarna neagra tamaioasa poate fi cultivata neprotejat; suporta incarcatura mare de ochi, repartizata insa pe coarde lungi (14-18 ochi).
Select. Soi obtinut de Dvornic V. prin incrucisare intre soiurile Bicane si Chasselas dore, la Catedra de viticultura din Bucuresti.
2. Soiuri apirene
Soiurile apirene, utilizate pana nu demult in principal numai pentru producerea de stafide devin, datorita lipsei semintelor din boabe, tot mai mult solicitate pentru consumul in stare proaspata. In SUA s-a ajuns ca soiurile apirene sa acopere peste 60% din consumul de struguri in stare proaspata.
Soiurile de baza care asigura productia mondiala de stafide sunt Corinth negru si Sultanina. In mult mai mica masura se utilizeaza si unele soiuri pentru struguri de masa cu seminte, dar cu boabe mari Muscat de Alexandria, Rosaki etc. (Galet P., 1964).
In Romania, primele soiuri apirene (Kismis alb, Kismis negru si Corinth rosu) au fost introduse in mod organizat de catre prof. Teodorescu I.C., in anul 1925, in colectia ampelografica de la Catedra de viticultura din Bucuresti, de unde au trecut in colectiile ampelografice ale statiunilor experimentale. Intre anii 1960-1962, colectiile au fost completate cu principalele soiuri din sortimentul mondial. Dintre acestea, Perlette si Maria Pirovano au fost introduse si in unitatile de productie, fara sa depaseasca cateva zeci de hectare.
Principalele soiuri apirene si particularitatile de cultura ale acestora
Corinth. Este cunoscut in Grecia inca din antichitate. Pliniu si Virgiliu amintesc in scrierile lor de renumitele vinuri grecesti, dulci, obtinute din strugurii stafiditi din Corinth. Se cunosc trei tipuri: Corinth alb, Corinth roz si Corinth negru.
Corinth roz este mai putin raspandit in cultura din cauza productiilor scazute, cu toate ca are o fertilitate potentiala ridicata (18-20 infl./butuc), greutatea media a unui strugure foarte mica mentine productia la nivel scazut.
Sultanina alba. Foarte vechi, de origine aisatica, din Iran probabil, de unde s-a raspandit in Asia Mica, URSS etc., si abia in sec. Al XIX-lea in Grecia. Este soiul de baza pentru obtinerea de stafide. Sultanina formeaza o populatie cu mai multe biotipuri si forme naturale, cunoscuta fiind sub diferite denumiri (Kismis, Kismis ovalnii etc.), in functie de tara in care se cultiva (Branas J., 1974, Winkler A.L., 1962). In SUA s-a extins sub denumirea de Thompson seedles ocupand circa 1/3 din suprafata viticola a Californiei, ca si in Australia unde detine 90% din exportul total de stafide. Este folosit mult si ca strugure pentru masa.
Kismis negru (Black Monukka, Sultanina neagra). Soi foarte vechi. Se presupune a fi originar din India, de unde s-a raspandit inca din antichitate (Barron - citat de Galet P. 1964).
Arealul de cultura a acestui soi este mai restrans comparativ cu Sultanina.
Perlette. Soiul Perlette a fost obtinut in 1936 de catre Olmo H.P. la Davis (California - SUA), din Regina viilor x Sultanina.
Se cultiva in special in California (SUA), Italia, Maroc etc. in Romania se gaseste in cultura pe suprafete reduse de cateva zeci de hectare, la Greaca, Murfatlar, Pietroasele.
Maria Pirovano. Soiul a fost obtinut in Italia de Pirovano A., in 1926, din incrucisarea soiului Muscat de Alexandria cu Sultanina alba,
In tara noastra se gaseste pe suprafete de 1-2 ha in statiunile de cercetari viticole.
Delight a fost creat in 1936 la Davis (in California), de catre prof. Olmo H.P., folosind ca genitori Regina viilor si Sultanina. Mai putin viguros si cu struguri cu aroma discreta de muscat si aciditate mai scazuta, tinde sa inlocuiasca in California soiul Sultanina. Productia buna, ca si timpuritatea (epoca I-II-a), reclama incercarea acestui soi in reteaua statiunilor de cercetari viticole din sudul tarii.
