|
|
|
de Mihail Sadoveanu
Roman de maturitate, Baltagul apare in 1930, cand Sadoveanu implinea 50 de ani, ca pentru a-l sarbatori
Adevarata capodopera sadoveniana, exceptional poem al naturii si al sufletului omului simplu, Baltagul este scris intr-un interval de timp foarte scurt(10-17 zile)ceea ce demonstreaza faptul ca romanul izvoraste din cunoasterea temeinica a sufletului, a vietii, datinilor si obiceiurilor omului de la munte.
Titlul-gr. labrys=secure cu doua taisuri
-in mitologia autohtona este o unealta justitiara;cand este folosit pentru infaptuirea dreptatii, acesta
nu se pateaza de sange
- are valoare de simbol, este o metafora bivalenta - cu baltagul e ucis Nechifor Lipan
-cu acelasi baltag (cu celalalt tais)e razbunat Lipan,
respectiv ucis Calistrat Bogza
-romanul este considerat o continuare a Mioritei in proza(G. Calinescu-"Baltagul este o Miorita de dimensiuni mari") prin:- moto"Stapane, stapane /Mai chiama s-un cane"
- tema-doi ciobani pun la cale uciderea celui de-al treilea pentru a-i lua oile
- incepe din punctul unde se incheie balada;balada se incheie cu supozitia mortii
ciobanasului"Si de-a fi sa mor", pe cand romanul incepe cu moartea lui Lipan
- conflict
Geneza -la baza romanului stau - 3 balade:- Miorita
- Salga-din care ia figura femeii energice ( cum este Vitoria)
- Dolca-din care ia figura cainelui credincios(cum este Lupu)
- o intamplare povestita de doi jandarmi la un han
- mitul biblic Cain si Abel
Tema -romanul ilustreaza lumea arhaica a satului romanesc(monografia satului moldovenesc demunte),
sufletul taranului moldovean ca pastrator al lumii vechi, al traditiilor si al specificului national, cu
un mod propriu de a gandi, aparand principii de viata fundamentale, statornicite din vremuri ime-
moriabile
- setea de dreptate si adevar, darzenia taranului roman
Indicii temporali si spatiali:
Timpul-este limitat si cronologic, intamplarile petrecandu-se din toamna(de la targul de toamna) pana in
primavara (in postul cel mare), dar nu este precizata perioada, deoarece Vitoria traieste intr-un
timp mitic romanesc, un timp spiritual al credintelor si datinilor stravechi;indicii temporali din
text sunt redati in diferite feluri-ca numele unor sarbatori crestine
-ca date concrete(ziua si luna)
-ca repere ale succesiunii anotimpurilor sau ale miscarii astrelor
Locul - zona centrala a muntilor Moldovei, sat Magura din tinutul Tarcaului;alte locatii:Piatra, Farcasa,
Borca, Cruci, Dorna, Sabasa, Suha
Compozitia-romanul are trei parti inegale ca intindere:-asteptarea sotului-6 cap.
-cercetarile eroinei-7 cap.
-razbunarea-3 cap.
-este lineara, cronologica, surprinzand drumul Vitoriei in cautarea sotului
-incipitul il constituie legenda pe care o spunea Nechifor despre randuielile facute de Dum-
nezeu pentru toate neamurile, dupa facerea lumii.
Drumul facut de Vitoria este o metafora sugestiva, fiind in acelasi timp:
-drumul mortii lui Nechifor
-drumul dezvaluirii adevarului si dreptatii
-prilej de prezentare a traditiilor si obiceiurilor oamenilor de la munte
-drum initiatic pentru Gheorghita
-drumul afirmarii bogatiei sufletesti si a frumusetii morale a muntencei Vitoria
-este si simbol al labirintului;labirintul este casa securii duble;armele cu doua taisuri sugereaza dualita-
tea, fiind simbol al vietii si al mortii=labirint interior (nelinistile si zbuciumul Vitoriei)
=labirint exterior (drumul pe cararile serpuite si inguste al muntilor)
-prezentand drumul Vitoriei in cautarea sotului ei, scriitorul realizeaza si o monografie a satului moldovenesc de munte, dandu-ne informatii legate de sat, oameni, obiceiuri si traditii, momente importante din viata oamenilor
I. Satul - Magura, din tinutul Tarcaului
- este sat de munte - izolat (case imprastiate, fara stapanire, postasul trambiteaza din vale cand
aduce corespondenta)
- departe de civilizatie - Vitoria se mira cand aude de tren, ca poate trimite
bani prin posta, ca poate vorbi prin sarma
II. Oamenii-au ocupatii stravechi:fac plute, se ocupa cu pastoritul, aduc legume, faina de la campie
-sunt nestiutori de carte:Vitoria se duce la preot sa-i scrie si sa-i citeasca scrisorile
-cred in vise-Vitoria il viseaza pe Nechifor trecand calare o apa neagra cu fata spre Apus
-cred in superstitii:-vanzarea pe fereastra, apa neagra, norul cu bucluc, cocosul intors cu pliscul
spre poarta
-vrajitorii-baba Maranda
-sunt conservatori-desi stiu ca s-a schimbat calendarul, ei se conduc tot dupa cel vechi sau mai
degraba dupa un calendar al naturii pe baza unei experiente de viata
-Vitoria o cearta pe Minodora pentru ca poarta coc, bluza, ii place valsul, a-
runca gunoiul in fata soarelui si este numita "Domnisoara"=traditia nu
permite abateri de la legile nescrise ale societatii
-in fata acestei societati arhaice, biserica si practica magica coexista:
-Vitoria merge la -preot pentru slujba-ziua(duce colaci, coliva, untdelemn si vin
pentru binecuvantare)
-manastirea Bistrita unde daruieste Sfintei Ana o naframa cu un
ban de argint intr-un colt
-vrajitoare-pe inserat(duce rachiu, branza)
-la autoritati la Piatra-sa anunte disparitia sotului
=face toate acestea ca sa fie cu constiinta impacata ca a cautat sa gaseasca solutia
rezolvarii problemei ei pe toate caile
Obs-in prima parte a romanului se prezinta obiceiurile si oamenii din Magura
-in partea a doua, se prezinta obiceiurile si oamenii din alte parti, din zona centrala a muntilor Moldo-
vei=este o completare a monografiei;in tinuturile Dornei, oamenii se caracterizeaza
prin ospitalitate si omenie;toti vor s-o ajute pe Vitoria:hangii Vasiliu, Toma, neves-
tele lor, cei de la Dorna care-i arata documentele doveditoare ca Nechifor a cumpa-
rat 300 de oi
III. Momente importante din viata oamenilor:
a) cumatria(botezul)-la Borca - Vitoria intra la lehuza, pune rodin sub perna, un costei de bucatele de za-
har, o hartie de 20 de lei pe fruntea crestinului celui nou, inchina paha-
rul catre nanasi si saruta mana preotului
b) nunta-la Cruci - mireasa si drustele cu capetele inflorite;nevestele numai in catrinti si bonditi;barbatii
impuscau cu pistoalele asupra brazilor, ca sa sperie si s-alunge mai degraba iarna, vor-
niceii au iesit inaintea calatorilor cu naframile de la urechile cailor falfaind;au intins
plosca si-au ridicat pistoalele amenintandu-i ori beau in cinstea feciorului de imparat
si a slavitei doamne mirese, ori ii omoara acolo pe loc;Vitoria a primit plosca si a fa-
cut urare frumoasa miresei
Obs. -aceste momente sunt prezentate foarte pe scurt, pentru ca sunt in contrast cu sufletul cernit al mun-
tencei;Vitoria, femeie inteligenta, intelege ca nu-i poate intrista pe oameni in momentele lor fericite
cu necazurile ei, asa ca participa la aceste momente, dar atat cat cere bunacuviinta. pe larg, insa, este
prezentata inmormantarea care este in concordanta cu sufletul ei, este scopul calatoriei ei
c)inmormantarea-la Sabasa, in aprilie-ritualul inmormantarii e vechi si apartine fondului autohton:
-osemintele se spala cu vin si se sfintesc, se aseaza intr-un sicriu de brad acope-
rit cu lavicer vrastat negru si rosu, apoi intr-un car impodobit cu cetina, tras de
doi boi
-sunt de fata 3 preoti, 3 oameni cu buciume, cu prapuri, 4 bocitoare, o baba cu su-
luri de panza pentru datina podurilor;se trag clopotele
-ramasitele mortului si sicriul se stropesc in cruce cu vin si se arunca o gaina
neagra peste groapa(ca sufletul mortului sa-si gaseasca linistea)
-dupa inmormantare se da oamenilor paine, rachiu, coliva
-se face parastas la 3, 9 si 40 de zile
Din toate acestea observam ca satul este vazut cu specificul sau, cu oamenii sai, cu credintele si obiceiu-
rile sale
G. Calinescu-"Interesul operei sta in studiul civilizatiei pastorale"
Vitoria Lipan- personajul principal, se impune puternic, asa incat romanul poate fi socotit cartea acestei eroine devenite un tip reprezentativ, individualizata printr-o serie de trasaturi distincte.
Savin Bratu arata ca Vitoria reprezinta "intelepciunea omului din popor inzestrat cu adanci cunoasteri
psihologice"
Apeland la caracterizarea directa, scriitorul ii realizeaza un succint portret fizic, Vitoria cucerind
prin frumusetea si farmecul ei fizic, caci, la cei aproape patruzeci de ani ai sai", ochii ei caprui rasfrangeau
lumina castanie a parului. "
Portretul sau moral este complex, autorul punand accent pe adancimea vietii afective:interiorizare, discretie, respect fata de datina, tenacitate in hotarari, inteligenta nativa, ascutita, patrunzatoare, subliniind frumusetea caracterului muntencei. Femeie aspra, Vitoria este o
gospodina priceputa care duce greul gospodariei cu brat de barbat atunci cand Nechifor e plecat cu oile.
Intreprinzatoare si prevazatoare, vinde produsele, dar duce banii peste noapte la preot pentru a nu fi pradata. Constienta de pericolele care-i pandesc la drum, ii face lui Gheorghita un baltag pe care-l sfintes
ste preotul, iar pentru sine ia pusca, s-o foloseasca in caz de nevoie.
Femeie credincioasa, se consulta cu preotul, merge la manastirea Bistrita, unde se roaga Sfintei Ana,
tine post douasprezece vineri, se spovedeste si face daruri bisericii.
Pastratoare a obiceiurilor si datinilor stramosesti, ea stie ce are de facut cand, in drumul ei va
intalni o cumatrie sau o nunta, dar mai ales cand indeplineste toate cele crestinesti pentru inmormantarea
si pomenirea lui Nechifor. Conservatoare, o va apostrofa pe fiica ei atunci cand aceasta nu respecta legile
nescrise ale satului, asa cum au fost pastrate de-a lungul timpului ;desi stie ca s-a schimbat calendarul, se
conduce dupa cel vechi sau, mai degraba, dupa semnele vremii pe care o cunoaste ca orice muntean.
Nestiinta de carte duce la credinta in superstitii, in descantece si vraji si de aceea nu uita sa mear
ga la baba Maranda, pentru a afla despre sotul ei. Visul in care Lipan ii apare trecand calare o apa neagra
cu fata spre apus si cantecul cocosului cu pliscul spre poarta ii dau semnalul de plecare in cautarea sotului care, stie acum, nu se va mai intoarce.
Inteligenta nativa iesita din comun o ajuta sa descifreze psihologia oamenilor, sa retina esentialul
din relatiile sociale. Disparitia sotului absoarbe toate gandurile ei pentru ca Lipan era dragostea ei de 20
de ani, iar dragostea ei se pastra ca in tinerete. Plina de ganduri, "de patima si durere", ea se socotea"moar
ta ca si omul ei care nu era langa dansa. "Viata ei interioara se adanceste pe masura ce are certitudinea mortii lui Nechifor. Asa se explica de ce da dovada de o vointa neclintita si o judecata limpede. "Mai ales daca-i pierit cata sa-l gasesc, caci viu se poate intoarce si singur. "Mergand si intreband, cu discretie, din loc in loc, din han in han, tenace si darza, ea cumpaneste si pune cap la cap cele aflate, ia urma oilor si a calaretilor pana ce-i gaseste pe faptasi. Vitoria regizeaza magistral scena demascarii vinovatilor Calistrat Bogza si Ilie Cutui. Actul justitiar se va produce in prezenta colectivitatii, astfel ordinea morala primejduita prin crima fiind restabilita.
In relatia sa cu copiii, se dovedeste toleranta cu Gheorghita pentru ca il vede sfios si nesigur si pentru ca este dragostea din tinerete pe care i-a purtat-o sotului. Il apara ori de cate ori in ochii lui Lipan erau nouri de vreme rea. , iar atunci cand isi da seama ca a ramas singurul sprijin al gospodariei, face din acesta un barbat curajos si energic. Cu Minodora este mai aspra pentru ca vrea s-o educe in spiritul traditiei.
Munteanca ii uimeste pe cei din jurul sau prin insusirile ei deosebite si de aceea celelalte personaje isi exprima punctul de vedere evidentiindu-i calitatileGheorghita cugeta cu uimire"Mama asta trebuie sa fie fermecatoare;cunoaste gandul omului"iar Bogza va recunoaste"Sa se stie ca a fost intocmai cum a aratat femeia mortului !"
Trebuie sa retinem diversitatea procedeelor de caracterizare folosite de scriitor:direct, prin descriere, prin parerea altor personaje sau indirect, prin fapte, prin atitudini sau prin felul de a vorbi. Datorita tenacitatii si hotararii de care da dovada, Vitoria a fost asemanata cu Antigona lui Sofocle de catre Perpessicius sau considerata "un Hamlet feminin" de G. Calinescu.
Ion Dodu Balan:"nu mi-as putea imagina literature romana fara acest Ceahlau al literaturii romane si nu mi-as putea imagina peisajul literar romanesc fara ceasta capodopera sadoveniana Baltagul"
Baltagul - itinerar
1Dorna-targul de toamna
2. Magura, de Sf. Andrei - Nechifor nu se intoarce de la targ
3. catre sarbatorile de iarna - Gheorghita se intoarce din baltile Jijiei
4. Boboteaza-a saptea vinere de post
-Vitoria pleaca la manastirea Bistrita, a doua zi la Piatra, sa anunte disparitia lui Nechifor
care lipseste deja de 73 de zile
5. 27 februarie(praznicul parintelui Procopie)-Minodora este dusa la Manastirea Varatec, la maica
Melania
6. 9 martie(cei 40 de mucenici)-Vitoria duce la biserica daruri-colaci, coliva, untdelemn
7. 10 martie-Vitoria si Gheorghita pornesc la drum catre apa Bistritei, insotiti de negustorul David
8. popas la pranz la Bistrita, apoi pleaca in lungul Bistritei la deal
9. popas de seara la Bicaz, la hanul lui Donea
10. la Calugareni, nu departe de Piatra Teiului ajung a doua zi, sambata
11. duminica, la Farcasa, vorbesc cu subprefectul Anastasie Balmez si sunt gazduiti de mos Pricop
12. la Borca dau de o cumatrie
13. la Cruci intalnesc o nunta
14. la Vatra Dornei Vitoria afla ca Nechifor a cumparat 300 de oi in prima duminica din noiembrie, a
vandut 100 altor oieri si a pornit la drum catre sfintii Arh. Mihail si Gavril
15. la cea din urma Dorna poposesc la crasma unde Vitoria afla descrierea oierilor
16. la hanul cel mare de la Brosteni afla ca oile trecusera catre gura Negrei spre Bistrita
17. la Sabasa afla ca au trecut pe acolo turmele si trei ciobani
18. la Suha(o ajuta hangiul Iorgu vasiliu)au ajuns doar doi ciobani si afla ca sunt din Doi Meri;discuta cu
ei la primarie si afla ca s-au oprit la Crucea Talienilor
19. la Sabasa(o ajuta hangiul Toma)intreaba prin sat si il gaseste pe Lupu(botezat Pripas), cainele lui
Nechifor
20. La Suha afla ca nevestele celor doi, Calistrat Bogza si Ilie Cutui, sunt ingrijorate
21. mergand spre Sabasa, la Crucea Talienilor, in varful dealului, Lupu schelaie si gasesc ramasitele lui
Nechifor in rapa;a treia zi vin autoritatile
22. la Suha-discutia celor doi ciobani cu subprefectul Balmez
23. la Sabasa(in postul cel mare)inmormantarea lui Nechifor si pedepsirea faptasilor
