|
Notiuni generale internet
Internetul este o aglomerare voluntara de oameni, calculatoare si organizatii, cel mai ades lucrand impreuna in scopul unei comunicari globale. Prin Internet se coopereaza voluntar, se testeaza in timp noi procedee de comunicare, se dezvolta noi protocoale si se adapteaza protocoalele de comunicare existente la noi utilizatori.
In momentul de fata se observa deplasarea centrului de greutate al Internetului din domeniul stiintific in cel comercial. Prin Internet, persoane fizice si organizatii pot comunica indiferent de distanla ce le separa. Se pot schimba mesaje cu adresa la care doar adresantul are acces printr-o parola numai de el cunoscuta, sau se pot livra informatii pentru domeniul public la care are acces oricine este conectat in Internet. Prin Internet se promoveaza produse si servicii si se efectueaza vanzarea acestora.
Totul a inceput in urma cu aproximativ 30 ani cand telexul a reusit sa ridice viteza de transmisie de la 57 caractere pe secunda (bauds), cat reusea sa bata cea mai buna dactilografa, la 50 bauds. Legatura era simpla, intre doua puncte si unidirectionala. Caracterele erau codate pe 5 biti si erau insotite de un bit de paritate cu ajutorul caruia, la receptie se puteau observa greselile. Legatura nu era interactiva, ci doar la sfarsit, se putea transmite de la receptor spre transmitator un mesaj de confirmare.
A fost apoi introdus terminalul de tip 'Teletype'. Aici fiecare caracter receptionat era retransmis inapoi. Transmitatoru1 il compara cu ceea ce a transmis si daca observa diferente il mai transmitea odata. In acelasi timp terminalul 'Teletype' putea lucra intr-o retea in care se gasea legat si un calculator. La un moment dat in retea putea transmite un singur echipament, dar puteau receptiona mai multe. Sistemul functiona bine in retele mici in care exista un singur calculator si mai multe terminale, dar avea mari probleme in retele de dimensiuni mari, asa cum se cereau intr-o intreprindere de dimensiuni mari.
Internetul a luat fiinta din dorinta de a realiza o legatura ieftina intre calculatoare simple si statii de lucru (eng. workstation). Se dorea transmiterea fidela a datelor printr-o legatura fizica cu fiabilitate scazuta. Un astfel de sistem a fost obtinut de Department of Defense's Advansed Research Projects Agency (ARPA) in 1969, care a utilizat metoda pachetelor comutate. Mesajul este spart in pachete, iar fiecare pachet este transmis pe calea cea mai buna din momentul acela.
Calea aleasa pentru transmiterea unui pachet este independenta de calea celorlalte pachete. Prin urmare un pachet poate sosi mai tarziu decat precedentul pachet transmis. De aceea fiecare pachet trebuie sa contina date care sa permita identificarea adresantului, a mesajului si a locului din mesaj. Toate acestea sunt specificate prin protocolul de transmisie.
Pana in 1983 ARPANET era reteaua folosita in comun de universitatile americane, centrele de cercetare si sectorul militar al SUA. In 1983 reteaua se divide in MILNET, care ramane mai departe rezervat militarilor americani si ARPANET, retea pusa la dispozitia cercetatorilor si proiectantilor civili.
Pe la mijiocul anilor 80 Natinal Science Foundation (NFS) a utilizat sistemul de protocoale ARPANET pentru a lega intre ele 5 centre nationale cu supracalculatoare. Astfel a luat fiinta coloana vertebrala a primei retele la nivel national cu numele NFSNET. Pana la sfarsitul deceniului, mai multe universitati si grupuri de cercetare s-au legat la fiecare centru, formandu-se astfel retelele regionale. Cei 1egati la astfel de retele se refereau la acestea cu diferite denumiri ARPANET, NFSNET, DARPANET, sau mai pe scurt INTERNET. La inceputul anilor 90 se incetateneste denumirea de Internet.
Deoarece in 1990 majoritatea celor legati la Internet erau institutii guvernamentale, era acceptata drept regula nescrisa, ca Internetul sa fie folosit doar pentru educatie si pentru publicarea rezultatelor cercetarilor, dar nu pentru comert, adica era exclusa reclama. Pe masura insa ce tot mai multi agenti comerciali s-au conectat la Internet, centrul de greutate s-a schimbat. Pe la mijlocul anilor 90 reteaua a devenit un mijloc comod si eficient de promovare a produselor. De fapt Internetul este un sistem de interconectare deschis (Open System Interconection OSI) si fiecare membru poate pune la dispozitia celorlalti orice informatie doreste. Informatia din domeniul public nu este platita de cei care o utilizeaza. Se p1ateste doar legatura de comunicatie (ocuparea liniei telefonice, canalul radio, etc)
Tranzitia Internetului din domeniul educatie - cercetare in domeniul comercial a fost accelerata prin inventarea, la inceputul anului 1990 a browser-ului World Wide Web (www) care asigura accesul usor al utilizatorilor nespecialisti in diferite site-uri, iar mai tarziu s-a relizat si relativa siguranta pentru tranzactiile comerciale.
In graficul din figura 1.1. se arata cresterea numaru1ui de calculatoare "host" legate in Interinet. Graficul a fost preluat din Network Wizards de la adresa http://www.nw.com.. Se poate aprecia ca la fiecare 12 15 luni, numarul de hosturi se dubleaza.
Figura 1.1. Evolutia numarului de host-uri in perioada 1991-2003