|
|
|
Linux - Instalarea
De la inceput, Linuxul a avut nevoie de resurse hardware minime pentru a rula. Acest lucru nu s-a schimbat in timp. Linuxul poate functiona pe sisteme hard foarte limitate insa a fi capabil sa rulezi Linuxul nu este totuna cu a crea un sistem server.
Evident, cu cat este mai bun hardware-ul cu atat performanta obtinuta la rularea sistemului de operare va fi mai mare. Cu toate acestea feriti-va de ultimele descoperiri in domeniu pentru ca de multe ori acestea nu sunt suportate de Linux. De exemplu, daca o placa video cu ultimele facilitati a aparut pe piata ieri nu va asteptati ca maine Linux-ul sa o si recunoasca. Uneori producatorii hardware ingreuneaza accesul dezvoltatorilor Linux la informatiile specifice necesare pentru a scrie modulele driver si astfel devine dificil ca acestia sa implementeze rapid ultimele produse hardware.
Red Hat Linux, distributia Linux la care va face referire materialul in continuare, se poate instala prin intermediul serviciilor FTP, NFS sau SMB (Samba) atunci cand CD-ROM-ul Red Hat se afla pe un alt computer. Aceste metode sunt foarte sensibile si de putie ori functioneaza fara erori. Pentru a economisi timp si efort este recomandabil sa realizati instalarea folosind CD-ROM-ul de pe calculatorul pe care instalati Linux-ul.
Deoarece aceasta este medoda recomandata, vom considera in continuare ca faceti instalarea de pe CD-ul propriu.
Pasul urmator in pregatirea instalarii il constituie determinarea necesitatii unei dischete boot. Daca aveti un sistem de calcul care suporta bootarea de pe CD-ROM atunci nu aveti nevoie de o astfel de discheta. Insa daca CD-ul dumneavoastra cu distributia Red Hat nu este bootabil sau sistemul nu suporta bootarea (incarcarea) de pe CD-ROM aveti nevoie de o discheta de boot.
Crearea unei dishete de boot sub sistemul de operare Windows se face in felul urmator:
d:/dosutils/rawrite
Enter disk image source file name:
Please insert a formated diskette into drive A: and press the enter key
Enter target diskette drive:
Crearea unei dishete de boot sub sistemul de operare Linux se face in felul urmator:
dd if=boot.img of=/dev/fd0 bs=1440K
In felul acesta ar trebui sa va creati discheta de boot. Va puteti crea, de asemenea, o discheta suplimentara doar inlocuind ca fisier intrare (input file) boot.img cu supp.img (if=supp.img).
Odata ce aveti discheta puteti instala Red Hat Linux de pe CD.
In procesul de instalare cele mai importante si mai complexe etape sunt cele referitoare la partitionarea discului hard si la alegerea pachetelor de instalat. De aceea consideram ca acestea sunt important de detaliat. Restul procesului de instalare este bine sustiunt grafic si usor de realizat.
Daca sistemul se incarca folosind CD-ROM-ul nu aveti nimic altceva de facut decat sa introduceti CD-ul Red Hat in unitate si sa porniti sau reporniti sistemul. In cazul in care folositi pentru incarcare discheta introduceti-o in unitate si reporniti calculatorul.
Atunci cand sistemul porneste veti vedea un ecran de intampinare Red Hat si un prompt :
boot:
Aveti trei posibilitati: apasati tasta Enter pentru a porni o instalare/upgrade normal. A doua posibilitate este sa tastati expert iar instalarea se va face in modul expert. Folosind acest mod Red Hat nu va mai incerca sa autodetecteze componentele hardware ale sistemului de calcul ci va permite utilizatorului sa selecteze aceste componente. A treia optiune este rescue. Aceasta ar trebui utilizata dupa un dezastru. De asemenea, in acest caz aveti nevoie de o discheta de salvare in plus fata de discheta de boot standard. Puteti crea acesta discheta in maniera prezentata anterior insa trebuie sa inlocuiti numele fisierului de intrare cu rescue.img.
Partitionarea discurilor
Partitionarea discurilor este un pas foarte important deoarece modificarea ulterioara a partitiilor nu ofera foarte multa siguranta in fata posibilitatii pierderii de date. De aceea fiti foarte atenti la acest pas al instalarii. Programul de instalare va afisa un ecran ca cel prezentat in FIG 2.1.
Acum sunteti inrebati ce instrument de partitionare veti folosi. Cea mai simpla metoda este utilizarea Disk Druid. O alta optiune este fdisk-ul.
Utilitarul Disk Druid este mult mai prietenos datorita interfetei grafice si este recomandat pentru utilizatorii incepatori.
Daca aveti partitii ale unui alt sistem de operare instalat anterior (de ex. Windows) acum puteti sterge aceste partitii sau puteti folosi partitiile nefolosite pentru a crea un sistem cu incarcare duala: Linux Red Hat si Windows.
In continuare se presupune ca aveti numai partitii Linux (situatie existenta atunci cand realizati o instalare tip Server).
Red Hat va permite sa va partitionati fiecare disc, unde fiecare partitie este notata utilizand o schema de genul hd[a-z][N] pentru discurile hard IDE si o schema sd[a-z][N] pentru discurile hard SCSI. Aici N este numarul partitiei. De exemplu, hda 1 este partitia numarul 1 de pe primul disc IDE, hda, si, similar, sda 1 este prima partitie de pe primul disc SCSI. Va trebui sa va decideti singuri cum va veti partitiona discurile. In continuare sunt prezentate cateva sfaturi.
Aveti nevoie de o partitie / (root) pentru a stoca kernelul si fisierele legate de acesta. Aceasta partitie nu trebuie sa fie foarte mare. Insa, daca dispuneti de spatiu, incercati sa o faceti de 512 MB sau mai mult. (In conditiile in care creati si alte partitii este de ajuns ca partitia / (root) sa aiba 256 MB). Asigurati-va ca ati ales pentru aceasta partitie tipul Linux native (sau ext2/ext3, in functie de versiunea de Red Hat pe care o instalati).
FIG 2.1. Alegerea instrumentului de partitionare
Tot obligatoriu trebuie sa creati o partitie swap (tipul partitiei: swap) care sa aiba o dimensiune egala cu de doua ori marimea memoriei RAM (daca aveti un RAM mare, +512 MB, ati putea sa nu mai folositi un swap dublu fata de memorie).
Optional, puteti crea partiile:
FIG 2.2. Disk Druid: partitionarea hard disk-ului
FIG 2.3. Disk Druid: partitionarea hard disk-ului
FIG 2.4. Disk Druid: partitionarea hard disk-ului
Programul fdisk lucreaza cu un disc la un moment dat, si chiar daca asigura o interfata neeleganta, in schimb are o flexibilitate mai mare decat Disk Druid. Desi fdisk-ul nu este recomandat incepatorilor, totusi in continuare sunt prezentate cateva notiuni de baza; daca v-ati facut treaba fara sa fie nevoie sa folositi fdisk treceti peste randurile urmatoare.
Dupa cum vedeti in FIG 2.5, fdisk are o interfata tip linie de comanda simpla.
Fdisk poate fi rulat si din linia de comanda utilizand sintaxa urmatoare:
fdisk hard disk device
De exemplu:
fdisk /dev/hda
Aceasta comanda va comunica programului ca doriti sa lucrati cu partitiile primului disc IDE. Asa cum o arata si FIG 2.5 fdisk afiseaza un prompt "Command (m for help):" unde puteti introduce litera m pentru a obtine un ecran help (de ajutor) (FIG 2.5).
FIG 2.5. Fdisk
Pentru a vizualiza partitiile existente de pe discul selectat, introduceti p, care va afisa partitiile actuale intr-un format tabelar cum ar fi urmatorul:
Disk /dev/hda: 33 heads, 63 sectors, 1014 cylinders
Units = cylinders of 2079 * 512 bytes
Device
Boot
Start
End
Blocks
Id
System
/dev/sda1
1
505
524916
83
ext2
/dev/sda2
506
1014
529105+
5
ext2
/dev/sda5
506
886
396018
83
ext2
/dev/sda6
887
1011
129906
82
Linux swap
Dupa cum se poate observa, /dev/sda1 are "*" in coloana Boot, ceea ce inseamna ca aceasta partitie este bootabila.
De asemenea, discul /dev/sda a fost impartit in patru partitii, unde prima partitie este /dev/sda1, care incepe la blocul 1 si se termina la blocul 505. Fiecare bloc are 1.024 bytes, sau 1 KB. Astfel, prima partitie /dev/sda1, alcatuita din 524.916 blocuri, are 524.916 KB sau aproximativ 512 MB.
Pentru a sterge toate partitiile existente una cate una, folositi comanda d si introduceti numarul partitiei pe care doriti sa o stergeti.
Pentru a adauga partitii tastati n, asa cum este prezenatat mai jos:
Command (m for help): n
Command action
e extended
p primary partition (1-4)
Aveti doua optiuni. Puteti crea fie o partitie extinsa fie o partitie primara. Aveti nevoie de partitii extinse doar daca doriti sa creati mai mult de patru partitii. Deoarece pentru a lucra cu Linux nu este nevoie decat de partitiile /, /usr, /home, si o partitie swap (si nici acestea toate obligatorii, asa cum am mai aratat), nu aveti nevoie sa creati partitii extinse. Asa ca va trebui sa creati o partitie primara tastand p in dreptul promptului. Urmatorul prompt va cere sa alegeti numarul partitiei:
Partition number (1-4): 1
Introduceti 1 pentru prima partitie, 2 pentru a doua, si asa mai departe. Urmatorul prompt va cere sa selectati numarul blocului de start. Intervalul prezent in paranteze reprezinta totalul blocurilor disponibile pentru partitionare. Daca aceasta este prima partitie, puteti alege 1 ca fiind blocul de start:
First cylinder (1-1014): 1
Pentru a crea o partitie de 512 MB, puteti introduce dimensiunea in bytes, kilobytes sau megabytes. Deoarece este mai usor de lucrat cu dimensiunea in MB alegeti +512 MB pentru ultimul cilindru, dupa cum urmeaza:
Last cylinder or +size or +sizeM or +sizeK ([1]-1024): +512M
Acum sa vedem daca partitia a fost creata asa cum am cerut. In acest scop folosim comanda p pentru afisarea informatiilor despre partitiile existente:
Disk /dev/sda: 33 heads, 63 sectors, 1014 cylinders
Units = cylinders of 2079 * 512 bytes
Device Boot
Start
End
Blocks
Id
System
/dev/sda1
1
505
524916
83
Linux native
Dupa cum se poate vede a fost creata prima partitie. Tipul de partitie implicit este Linux native; daca doriti sa faceti modificari asupra tipului partitiei folositi comanda t pentru a atasa un semnalizator partitiei:
Command (m for help): t
Partition number (1-4): 1
Hex code (type L to list codes): 82
Change system type of partition 1 to 82 (Linux swap)
Command (m for help): p
Disk /dev/sda: 33 heads, 63 sectors, 1014 cylinders
Units = cylinders of 2079 * 512 bytes
Device Boot
Start
End
Blocks
Id
System
/dev/sda1
1
505
524916
82
Linux swap
Comanda L poate fi utilizata pentru a afisa lista tipurilor de partitii disponibile.
In procesul de instalare, atunci cand trebuie sa va hotarati ce boot loader (manager de boot) folositi, LILO sau GRUB, trebuie sa aveti mare grija unde plasati acest manager.
Daca nu aveti alt sistem de operare instalat deja, puteti alege master boot record. Pe de alta parte, daca aveti deja un sistem de operare instalat si doriti sa il folositi in continuare, va trebui sa alegeti primul sector al partitiei boot (the first sector of the boot partition).
Tineti minte faptul ca punand GRUB sau LILO in master boot record, acesta va prelua controlul intregului proces de incarcare a sistemului, iar daca doriti sa aveti calculatorul capabil sa se incarce dual (sa puteti alege sistemul de operare care sa porneasca), exista posibilitatea ca, daca mai aveti un sistem de operare instalat, acesta isi fi plasat deja managerul propriu de boot in master boot record si sa aveti probleme.
In continuare va trebui sa alegeti partitiile bootabile de unde managerul Linux-ului sa poata alege. Partitia de bootare Red Hat Linux implicita este marcata cu "*". Implicit este marcata cu numele "linux". Cu alte cuvinte, cand, sa zicem, LILO porneste in timpul procesului de bootare, veti putea scrie linux la promptul boot: pentru a porni sistemul de operare Linux. Daca mai aveti un sistem de operare care coexista pe calculatorul respectiv cu Linux-ul, puteti sa selectati partitia pe care se afla si sa-i atribuiti o marca (de exemplu: Windows). Astfel, cand deschideti calculatorul LILO va va cere sa alegeti care dintre cele doua sisteme de operare doriti sa porneasca.
La ultimele versiuni Red Hat Linux (7.0, 7.1, 7.2), instalarea decurge fara probleme, chiar si pentru cei neinitiati, pina la selectarea individuala a pachetelor de instalat, unde marea majoritate a incepatorilor se pierd in numarul foarte mare de programe si optiuni. Desigur, se poate alege si un alt tip de instalare care sa nu mai necesite alegerea individuala a pachetelor. Dar sa nu uitam ca tocmai aceasta posibilitate de a alege fiecare pachet in parte este unul din avantajele Linux-ului, el permitind astfel un control foarte mare al software-ului ce urmeaza a fi instalat pe sistem. Asa ca daca aveti timp si vreti sa faceti o treaba buna, bifati selectarea individuala a pachetelor de instalat.
Asa cum am promis vom face aici o scurta prezentare a pachetelor disponibile in majoritatea distributiilor, utilizatorii urmind apoi a alege doar pe acelea de care au nevoie, dar fara sa omita pachete esentiale.
efax
program pentru trimis si primit faxuri, cu o interfata grafica acceptabila, care il face mai usor de folsit
ircii
client de IRC (Internet Relay Chat)
lrzsz
o colectie de comenzi (rz, sz, etc) folosite pentru download si upload de fisiere. Multe dintre comenzi sint folosite de catre alte programe (e.g. minicom)
minicom
program de comunicatii asemanator cu MSDOS Telix
Applications/Databases
Toate aplicatiile din aceasta categorie se refera la postgresSQL, cel mai folosit program de baze de date din Linux, care ruleaza pe o mare varietate de sisteme de operare din familia Unix, acest lucru asigurind bazelor de date create o mare portabilitate.
postgresql
pachetul principal, incluzind si serverul de PostgreSQL
postgresql-clients
include doar clientii si librariile necesare pentru accesarea serverului de PostgreSQL. Daca vreti doar sa va conectati la un alt server, acest pachet contine tot ce aveti nevoie
postgresql-data
este recomandat sa instalati acest pachet deoarece contine structura bazei de date initiala. Daca totusi va veti hotari sa nu-l instalati, va trebui sa creati aceasta baza initiala folosind comanda 'initdb'
Applications/Editors
Linux-ul va pune la dispozitie mai multe editoare variind ca performanta si ca interfata grafica. Alegerea editorului pe care il veti folosi in modcurent nu o puteti face decit dumnevoastra, fiind o chestie de 'gust'.
emacs
editor cu facilitati de mail, news, etc, poate rula si sub X
emacs-el
contine sursele folosite in pachetul de mai sus. Nu aveti nevoie de el decit daca doriti sa modificati acel pachet.
emacs-nox
o varianta mai mica a emacs-ului, fara suport pentru X
emacs-X11
o varianta a emacs-ului conceputa special pentru X
jed
editor relativ mic si rapid ce contine facilitati speciale de editare a surselor in C, C++ si alte limbaje de programare. Poate emula Emacs, WordStar, etc.
jed-xjed
jed pentru X Windows
joe
editor prietenos si usor de folosit, o alegere buna pentru incepatori.
vim-color
versiune imbunatatita a vi-ului, editor care vine odata cu marea majoritate a sistemelor Unix, si este setat ca editor 'default' (implicit). Toate variantele acestuia sunt superioare din punct de vedere al performantei celorlaltor editoare, dar pentru un incepator poate fi destul de greu de folosit
vim-enhaced
la fel ca si vim-color, avind in plus interpretoare de perl si python
Applications/Emulators
Unul dintre avantajele mari ale Linuxului il constituie emulatoarele cu ajutorul carora pot
fi rulate programe concepute pe alte sisteme de operare, fara a fi nevoie sa aveti acel OS.
dosemu
emulator de MS-DOS
dosemu-freedos
emulator mai performant decit dosemu, fiind compatibil cu versiuni mai noi ale DOS-ului.Contine utilitare de FreeDos.
xdosemu
emulator de DOS sub X, cu suport pentru grafica si mouse
spice
simuleaza un circuit electric cu rezistente,condensatori,etc
units
converteste diferite unitati de masura in echivalentul lor in Sistemul International
ghostscript
intelege fisiere PostScript, formate grafice uzuale, suport pentru imprimante color
ghostscript-fonts
fonturi folosite de ghostscriptgiftrans - poate converti si lucra cu imagini de la linia de comanda, fiind foarte folosit la realizarea imaginilor transparente pe paginile de web
libgr-progs
utilitare pentru lucrul cu jpeg-uri
xfig
program rudimentar de desen sub X
zgv
utilitar de consola, capabil sa inteleaga un mare numar de formate grafice.
La fel ca si in cazul editoarelor, Linuxul va pune la dispozitie un mare numar de utilitare de posta, urmind ca dumnevoastra sa il alegeti pe cel care va place cel mai mult.
elm
mic si rapid, dar rar folosit
exmh
interfata grafica, interfata pentru PGP (Pretty Good Privacy), rar folosit
fetchmail
program pentru POP3, IMAP, etc.
metamail
o implementare a MIME (Multipurpose Internet Mail Extensions)
mutt
utilitar mic, color, cu suport pentru POP3. Va permite compunerea mesajelor in editorul pe care l-ati ales ca default
nmh
permite lucrul doar la linia de comanda
pine
este programul de posta cel mai des folosit, mai ales de incepatori. Pachetul contine si un editor, pico, la fel de usor de folosit.
Applications/Math
gnuplot
program de trasat grafice, pe ecran sau intr-un fisier
arpwatch
utilitar ce urmareste activitatea placii de retea.
libpcap
ofera o interfata independenta de sistem ce urmareste traficul pachetelor prin placa de retea. Este folosit de alte utilitare cum ar fi tcpdump si arpwatch
lynx
browser de web in mod text. Nu poate vizualiza imaginile, dar este foarte folosit pentru navigare pe Internet de la consola Linux.
ncftp
client de ftp mult imbunatatit. Dintre facilitati mentionam: recursivitate, login automat, istoria comenzilor, etc. Incercati si veti simti diferenta)
rsync
permite sincronizarea rapida si eficienta pe retea a fisierelor si directoarelor pe diferite calculatoare, transferind doar diferentele dintre acele directoare intr-o forma compresata.
tcpdump
afiseaza headerele pachetelor pe interfata corespunzatoare placii de retea. Este foare util in cazul unor operatii de securitate sau cind sint probleme cu acea interfata (Vazind headerele pachetelor puteti intui problema)
wget
browser de web des folosit datorita facilitatilor sale deosebite: poate lucra in background, face download recursiv, poate lucra cu protocoalele http si ftp
Applications/News
Aceste pachete sint utile doar in cazul in care aveti nevoie de utilitare pentru grupurile de stiri. Dat fiind faptul ca acest serviciu este mai putin folosit, cel putin la noi, voi trece mai repede peste aceasta sectiune.
slrn
cel mai folosit utilitar pentru newsgroups
tin
utilitar ce poate fi folosit si pentru remote-login
trn
un simplu utilitar
ical
calendar pentru X, cu diferite facilitati (alarma, etc)
groff-gxditview
pachetul contine programul gxditview, care este folosit la formatarea si vizualizarea documentelor groff in X. De exemplu paginile de manual pot fi citite cu acest program.
lout
program de formatare a textului asemanator cu LaTeX, cu ajutorul caruia se pot obtine fisiere PostScript
lout-doc
include documentatia completa pentru lout
sgml-tools
program de formatare a textului care va permite sa obtineti o varietate de formate: PostScript,dvi, HTML, etc
tetex
utilitar folosit pentru obtinerea fisierelor .dvi
tetex-afm
fonturi pentru tetex
tetex-doc
documantatie completa pentru tetex
tetex-dvilj
converteste fisierele .dvi in HP PCL (Printer Control Language ) pentru a putea fi tiparite pe imprimante laser HP si compatibile
tetex-dvips
converteste un fisier .dvi in PostScript si-l trimite direct imprimantei (laser)
tetex-latex
contine macroul LaTeX, care urmareste eliminarea pe cit posibil a comenzilor de formatare a textului
tetex-xdvi
ruleaza sub X si permite un preview a fisierelor .dvi
texinfo
program de formatare a textului folosit de GNU foarte mult la scrierea documentatiilor. De aceea ar fi bine sa-l includeti pe lista pachetelor ce urmeaza a fi instalate, el fiind cerut de mai multe aplicatii.
aumix
controleaza mixerul placii de sunet (CD Player, volume, microphone, etc)
cdp
CD Player pentru consola.
mikmod
player pentru fisier .MOD
playmidi
player de .midi-uri pentru consla
playmidi-X11
player de .midi-uri pentru X
sox
convertor intre diferite formate de sunet
kernel-headers
fisierele header in C care definesc structurile si constantele care sint necesare la compilarea unui program. Acest program trebuie instalat
kernel-ibcs
permite Linuxului sa ruleze executabile de pe SCO
kernel-source
codul sursa a intregului kernel. Instalarea acestui pachet nu este obligatorie, dar aveti nevoie de el in cazul in care doriti sa va recompilati kernelul (pentru a-l adapta hardwarelui dvs.)
sendmail-cf
contine fisierele de configurare necesare generarii fisierului sendmail.cf. Aveti nevoie de acest pachet daca doriti sa reconfigurati sendmail-ul, ceea ce se intimpla destul de des
sendmail-doc
Documentatie pentru sendmail
uucp
(unix to unix copy) protocol folosit pentru a transfera posta intre doua calculatoare ce ruleaza Linux
Development/Building
De aceste pachete aveti nevoie in cazul realizate de dumneoastra, fie ca sint pachete pe care vreti sa le instalati, si nu sint in format .rpm. In general este o idee buna sa includeti aceste pachete pentru a evita viitoare neplaceri.
autoconf
utilitar de configurare a surselor
automake
utilitar pentru generarea fisierelor Makefile
libtool
scripturi de configurare automata in vederea construirii unei librarii
make
compilare si linkeditarea surselor
pmake
versiune imbunatatita a lui make
Development/Debuggers
Debugger-ele sint programe care va arata apelurile de sistem care au loc la executia unui program, fiind folosite atunci cind un program da eroare si nu stiti de ce.
ElectricFence
librarie folosita in programarea C si debugging. La compilare va poate atentiona in legatura cu eventualele probleme aparute la alocarea memoriei
gdb
unul din cele mai eficiente debuggere pentru C/C++
strace
afiseaza pe ecran toate apelurile de sistem ale unui proces in executie
xxgdb
interfata grafica pentru X a gdb-ului
basic
interpretor pentru Basic, un limbaj mai vechi de programare
bin86
assambler de care aveti neaparata nevoie daca doriti sa va recomplilati kernelul
blt
contine comenzi pentru aplicatile scrise in tk (vezi mai jos)
ctags
utiliatare pentru programatorii ce folosesc limajul C
egcs
experimantal GNU Compiler System, folosit de multe aplicatii, de obicei merita sa fie instalat
egcs-c++
suport C++ pentru pachetul gcc care va fi prezentat mai jos. Pachetul nu include o librarie C++ standard, care trebuie selectata mai jos.
egcs-g77
suport Fortran 77 pentru gcc
egcs-oblc
alte faciltati pentru gcc
f2c
converteste surse de Fortran in surse de C
fort77
driver pentru f2c
gcc
complilator de C, care nu at trebui sa lipseasca de pe nici un sistem Linux
guavac
compilator de Java, scris complet in C, si deci portabil pe mai multe platforme
guile-devel
librarii si headere pentru guile
kaffe
O masina virtuala construita pentru a executa cod Java
p2c-devel
programe si headere pentru p2c (transforma surse Pascal in C )
python-devel
librarii si headere pentru python(limbaj de programare)
python-docs
documentatie pentru python
tcl
Tool Command Language. Un limbaj pentru scripturi foarte popular, folosit pentru a scrie mici aplicatii grafice
tclx
extensii pentru tcl si tk, oferind suport pentru fisiere, lucru pe retea, liste, etc
tix
un set de aplicatii pentru tk
tk
colectie de programe facute sa lucreze impreuna cu tcl, care va permite sa scrieti aplicatii garfice intr-un timp foarte scurt. Acestea vor putea fi folosite si sub Windows si Macintosh
tkinter
interfata garfica pentru Python, bazata pe tcl/tk, si folosita de foarte multe programe de configurare cu interfata grafica
umbscheme
interpretor pentru Scheme Programming Language, un limbaj de descris circuite
xlispstat
implementare a limajului Lisp pentr X Windows
Aceste pachete contin in marea lor majoritate librarii si headere ale unor programe pe care le-ati instalat deja. Ele sint concepute pentru development (dezvoltarea unor aplicatii). Daca sinteti incepator, sau daca nu va pasioneaza programarea, nu aveti nevoie decit de citeva pachete mai importante din aceasta sectiune, pe care le vom mentiona mai jos
e2fsprogs-devel
utilitare pentru crearea, verificarea si repararea sistemului de fisiere ext2
faces-devel
contine librarii statice pentru xface, un utilitar folosit de programul de mail exmh pentu vizualizarea unor attachmenturi.
gd-devel
librarii pentru gd, program de manipulat imagini
gdbm-devel
librarii pentru development-ul bazelor de date.
glibc-debug
librarii folosite de debuggere atunci cind urmaresc apelurile de sistem dintr-o librarie, nu un program in sine.
glibc-devel
pachet absolut necesar in cazul in care doriti sa compilati programe cu ajutorul gcc-ului. In general acest pachet trebuie instalat.
glibc-profile
Alte librarii necesare gcc-ului, de obicei bine de instalat.
gmp-devel
Librarii, headere si documentatie pentru gmp
inn-devel
Librarii folosite de programe care comunica cu INN (server de stiri)
libjpeg-devel
Pachetul include tot ce aveti nevoie pentru a putea dezvolta propriile dumnevoastra aplicatii pentru manipulat jpeg-uri.
libpng-devel
Headere si librarii folosite doar pentru dezvoltarea programelor ce folosesc PNG (program pentru crearea si manipularea imaginilor PNG - format asemnator gif-ului)
libstdc++-devel
Implemantarea GNU a librariilor standard C++, folosite pentru dezvoltarea limbajului C++
libtiff-devel
Analog libjpeg-ului, dar pentru formate grafice tiff,
libungif-devel
respectiv gif
ncurses-devel
Folosit pentru dezvoltarea aplicatiilor bazate pe ncurses(echivalentul librarii conio.h din C pentru dos)
newt-devel
Librarii pentru newt development
postgresql-devel
Librarii si headere necesare compilarii aplicatiilor ce comunica direct cu
serverul de PostgreSQL
readline-devel
Dezvolatrea librarii readline
rpm-devel
Include o librarie C care face mai usoara pentru utilizator manipularea pachetelor rpm, precum si scrierea unor aplicatii grafice pentru instalarea acestora.
slang-devel
Dezvoltarea librarii slang
svgalib-devel
Necesar dezvoltarii aplicatiilor ce utilizeaza libraria SVGAlib. Ea este asemanatoare lui graph din C pentru dos, permitind utilizarea ecranului in mod grafic (nu text) fara a fi nevoie de X Windows
xpm-devel
Permite realizarea aplicatiilor ce pot vizualiza BMP-uri in X
zlib-devel
Folosit de programele ce utilizeaza zlib (librarie pentru arhivare)
Development/System
linuxconf-devel
Pachetul ofera componente necesare dezvoltarii modulelor linuxconf-ului in afara acestuia. Pachetul este de asemenea utilizat in dezvoltarea aplicatiilor ce folosesc interfata asemanatoare linuxconf-lui (utilitar folosit pentru configurarea linux-ului, cu o grafica prietenoasa)
Development/Tools
bison
generator de analizoare gramatical
byacc
generator de analizoare gramatical
cdecl
Traduce din limba engleza in cod -sursa C/C++ declaratii de functii
cproto
Genereaza prototipurile functiilor definite in fiserul sursa
flex
generator de analizoare lexical
gettext
Librarii si utilitare folosite pentru crearea si modificarea unor cataloage in diferite limbi
gperf
Generator de functii hash (functii care recunosc un cuvint cheie dintr-un set de cuvinte)
indent
Aranjarea frumoasa a unui codului sursa C
xwpe
Contine de fapt 4 programe (we, xwe, wpe, xwpe), toateversiuni ale aceluiasi program care pune la dispozitia utilizatorului obisnuit cu scrierea aplicatiilor in Win95 un mediu de programare oarecum familiar)
cvs
Revision Control System
rcs
Revision Control System. Este util in cazul unor texte care sint revizuite des, cum ar fi programe, documentatie, imagini, etc
Documentation
faq
Frequently Asked Questions. Este una din cele mai bune surse de informatii despre Linux
gimp-manual
Manualul Gimp-ului (program de grafica sub X)
howto
Cea mai buna documentatie de Linux
howto-chinese, etc.
Aceste pachete contin HOWTO-urile in diferite limbi, precum si cele in limba engleza, dar celelalte formate disponibile sint intr-un alt format decit cel text: dvi html ps sgml
indexhtml
pagina de index
install_guide
generalitati despre instalarea Linuxului si citeva idei de inceput
lpg
LDP Programmers's Guide
man_pages
paginile de manual indispensabile unui utilizator de linux
nag
Network Administrator's Guide
rhl_alpha_install_addend_en
ghid de instalare pe calculatoare cu procesor Alpha
rhl_install-guide_en
ghid de instalare pe i386
sag
System Administrator's Guide
kterm
Kanji Terminal Emulator. Foloseste setul de caractere Kanji in locul celor din limga engleza.
Jocuri pe consola Linux. Instalarea lor nu influenteaza cu nimic buna functionare a sistemului. Daca aveti timp, incercati-le.
aout-libs
Librarie care va permite rularea executabilelor in format mai vechi a.out (in prezent executabilele sint in format ELF)
gpm
suport pentru mouse, permite cut si paste, etc
gpm-devel
va permite realizarea propriilor aplicatii care sa utilizeze mouse-ul.
gsl
GNU Scientific Library. Contine functi cu un caracter stiintific.
libelf
permite accesul direct la diferite portiuni din fisierele executabile in format ELF
libgr
librarie ce permite lucrul cu diferite formate grafice (PGM,PPM,etc);
libjpeg
librarii si clienti pentru manipularea jpeg-urilor
ligkpeg60
idem
libpng
o colectie de rutine ce permite lucrul cu fisierele in format grafic PNG
libtermcap-devel
librarii si headere ce permit scrierea aplicatiilor ce acceseaza baza de date termcap.
libtiff
permite lucrul cu imagini tiff
libungiff
la fel, pentru gif-uri
ncurses3
alta librarie ncurses, de obicei se instaleaza.
p2c
transforma o sursa Pascal in C
sox-devel
librarii folosite la compilarea aplicatiilor pe baza de sox (convertor de formate audio)
svgalib
libraria ce permite lucrul cu ecranul in mod grafic
In aceasta sectiune gasiti servere, clienti si daemoni folositi in lucrul pe o retea. Pentru incepit sa lamurim citeva notiuni:
TCP- Transfer Control Protocol - protocol ce sta la baza celor mai multe servicii pe retea. El trimite un pachet, si asteapta raspuns de la celalalt capat al conexiunii
UDP- User Datagram Protocol - Pachetul este trimis, dar nu mai verifica daca a ajuns
client- program care se conecteaza la un server, oferindu-va accesul la acel serviciu
daemon- program care ruleaza in background, avind grija de un anumit serviciu.
biff
client mai vechi, ce va poate anunta atunci cind primiti posta noua. A fost pe parcurs inlocuit de alti clienti
bootparamd
permite incarcarea sistemului pe statii fara hard-disk direct de pe server
finger
protocol care pune la dispozitia utilizatorilor informatii despre ceilalti utilizatori, de pe reteaua locala, sau de pe alte retele
ftp
client de ftp pentru linia de comanda. Ftp( File Transfer Protocol) este un protocol folosit pentru transferul de fisiere, foarte des utilizat
netkit-base
include ping si ietd, doua programe foarte des folosite pe retele.
ntalk
contine un client si un daemon de talk. (cu ajutorul lui puteti 'vorbi' pe internet cu alti utilizatori)
pidentd
daemon care afla numele utilizatorului care a deschis o anumita conectie TCP
routed
folosit pentru intretinerea routelor pe o retea. Routele sint reguli, sau 'cai de acces' a pachetelor intre 2 calculatoare.
rsh
o colectie de programe ce permite logarea pe alt server
rusers
serverul si clientul de rusers (ambele incluse in acest pachet) permit utilizatorilor sa afle cine este logat pe diferite calculatoare din reteaua locala
rwall
clientul de rwall permite trimiterea unor mesaje utilizatorilor de pe un calculator-destinatie. Serverul de rwall nu este initial pornit pe sistemele RedHat, asa ca daca veti dori sa folositi acest serviciu, va trebui sa il porniti dumnevoastra
rwho
va arata toti utilizatorii de pe toate calculatoarele de pe reteaua interna care ruleaza daemonul de rwho
samba
client si server de SMB - serviciu foarte important oferit de Linux, ce permite accesul de pe statiile cu Windows la anumite directoare -stabilite de dvs. bineinteles- de pe serverul de Linux. Puteti rula de exemplu un program direct de pe server, fara sa va ocupe loc pe statii, fara sa va fie teama ca vi l-ar putea sterge cineva
telnet
client si server pentru logarea pe alte retele. Este foarte popular pe toate retelele, cu toate ca nu este sigur din punct de vedere al securitatii.
tftp
Trivial File Transfer Protocol - folosit de obicei pentru a boot-a de pe statiile fara hard-disk. Masurile de securitate sint slabe, si nu ar trebui folosit decit daca este neaparata nevoie.
timed
acceseaza data de pe un server pe o statie locala
ypbind
folosit pe sisteme care se comporta ca niste clienti NIS
ytalk
extensie a protocolului talk, care permite conversatia intre mai multi utilizatori
Networking/Admin
anonftp
Pachetul contine fisierele necesare pentru a permite accesul ftp anonymous pe calculatorul dvs. (adica oricine se poate loga prin ftp fara a avea cont, folosind contul anonymous, si de cele mai multe ori, adresa sa de email ca parola)
caching-nameserver
include fisiere de configurare pentru a va face sistemul sa se comporte ca server de nume (acest lucru poate duce la marirea vitezei, prin rezolvarea mai rapida a unor nume (transformarea lor in ip-uri)
nfs-server-clients
Client de NFS (Network File System)
tcp-wrappers
Cu ajutorul acestui pachet puteti monotoriza si filtra cereri sin afara pentru anumite servicii de retea: talk, telnet,ftp, finger, etc
amd-utils
contine amd-ul si citeva pachete aditionate. Amd este varianta Berkeley(distribuie de Unix) a daemonului de automount
apache
Server de web, foarte popular.
apache-devel
Contine sursele de Apache si librarii necesare dezvoltarii aplicatiilor care il folosesc
autofs
permite montarea automata a unor device-uri si demontarea lor automata daca nu mai sint folosite dupa un anumit timp
bind
contine serverul de named - folodit pentru a transforma adresele de IP in nume, si invers
bootp
Server pentru protocolul bootp care permitem obtinerea automata a unui IP de catre un calculator de la un server de DHCP
cleanfeed
filtru pentru serverul INN (stiri)
dhcp
serverul de dhcp (Dynamic Host Control Protocol)
gated
demon de rouatare care poate lucra cu mai multe protocoale
imap
server de POP3 (Post Office Protocol) cu ajutorul caruia va puteti citi posta de pe alte servere, fara a avea un cont de shell
inn
Server de stiri, probabil nu veti avea nevoie de el
intimed
server care 'spune' tuturor calculatoarelor de pe acea retea data. Este folosit pentru a sincroniza data tuturor statiilor.
mars_nwe
emulator de server Novell.
mod_perl
modul pentru serverul Apache cu ajutorul caruia puteti folosi limbajul perl in fisierele html
mod_php
idem, pentru php
mod_php3
idem, pentru php3
nfs_server
server de nfs, cu ajutorul caruia puteti exporta diferite sisteme de fisiere pe alte calculatoare
portmap
se ocupa de conectiile RPC, folosite de diferite protocoale cum ar fi NFS, NIS
ppp
daemon si documantatie de ppp (Point to Point Protocol) - aveti nevoie de el in cazul cind doriti sa va conectati la un alt calculator prin modem
squid
proxy server pentru clienti de web. Nu aveti nevoie de el decit daca stiti cu adevarat ce faceti ;)
squid-novm
versiune de squid care foloseste mai putina memorie novm=No Virtual Memory.
ucd-snmp
Derivat al SNMP (Simple Network Management Protocol) folosit uneori pentru administrarea retelei si a conturilor
wu-ftpd
server de ftp.
xntp3
daemon si utiliare pentru a va sincroniza calculatorul cu standardul de data UTC
ypserv
server de NIS ce permite distribuirea pe retea a hostname-ului si alte informatii de acest gen
bind-devel
include fisiere si librerii necesare dezvoltarii pachetului bind.
Networking/News
inews
program folosit de unele utilitare de stiri
Networking/Utilities
bind-utils
utilitare care va permit sa aflati ip-ul unui host si alte programe de interogare a unui server de nume
comanche
COnfiguration MANager apaCHE - program de configurare a serverului de web Apache
dip
utilizat pentru a stabili o conexiune prin modem
fwhois
aflati informatii despre utilizatori din intreaga lume
ipxutils
utiliare necesare configuratii intefetelor sau a retelelor IPX de sub Linux
ltrace
ruleaza un program specificat pina la terminarea sa si intercepteaza apelurile catre librariile dinamice din sistem, precum si semnalele primite de acel program in timpul executiei
mgetty
permite logarea prin intermediul unei linii seriale
mgetty-sendfax
include suport pentru fax (la trimitere si primire)
mgetty-voice
utilitar pentru fax sub X
nc
NetCat este un client pentru retea ce poate deschide o conectie tcp pe un port arbitrar, asculta pe un anumit port, etc
ncpfs
program de configurare a sistemului de fisiere ncpfs (NCP este protocolul folosit de clientii Novell NetWare pentru a se conecta la servere de NetWare)
rdate
puteti accesa data si ora de pe alt calculator din retea.
rdist
pastrati copii identice ale unor fisierepe mai multe host-uri
traceroute
afiseaza 'drumul' packetelor TCP/IP pina la destinatie pe interfata specificata
ucd-snmp-devel
librarii pentru aplicatii pe baza de ucd (administrare de retea)
ucd-snmp-utils
utilitare pentru ucd-snmp
yp-tools
o implementare a clientilor de NIS pentru linux
In mare, un shell este in interpretor de comenzi, cu multe alte facilitati. Pentru cei obisnuiti cu Dos-ul, shell-ul indeplineste toate functiile command.com-ului.
mc
(Midnight Commander) un shell grafic, seamana foarte mult cu Norton Commander din Dos, cu multe alte facilitati cum ar fi: ftp, lucrul cu fisiere html, pachete rpm, etc
pdksh
(Public Domain Korn Shell) - o reimplementare a ksh, un shell care nu prea mai este folosit.
zsh
o versiune modificata a sh-ului. Include facilitati din alte shelluri cum ar fi : bash, csh, etc
Programe de arhivare dintre care bzip2 si zip-ul sint cele mai folosite, lha si arj-ul fiind mai vechi si cu performante mai scazute
open
ruleaza o comanda pe o consola virtuala specificata de utilizator, sau pe prima consola pe care o gaseste libera.
SVGATextMode
Permite controlul in detaliu a modului text al consolei Linux (mai multe sau mai putine caractere, diferite fonturi, etc);
vlock
blocheaza terminalul curent, sau intregul sistem de console virtuale pina cind este introdusa parola utilizatorului care a lansat vlock-ul, sau a root-ului in cel de-al doilea caz
git
browser de fisiere, permite urmarirea proceselor, are un editor hex/ascii, etc
lsck
listeaza lock-urile pe care le fac procesele
lsof
listeaza fisierele deschise de procese
macutils
set de programe pentru lucrul cu fisiere de pe Macintosh
mtools
utilitare pentru accesarea disketelor ms-dos fara a fi montate.
sharutils
utilitare pentru codarea si decodarea fiserelor text sau binare intr-un format text special, folosite mai ales acolo unde trimiterea attachment-urilor prin mail este mai dificila sau nu este posibila deloc
smbfs
programe pentru montarea fisierelor de sistem de pe un server de SMB
symlinks
verifica posibilele probleme ale linkurilor simbolice
tree
echivalentul comenzii dos 'tree'
mpage
formateaza mai multe pagini de text ASCII intr-un singur document de tip PostScript si suporta mai multe optiuni pentru tiparirea acestuia.
adjtimex
permite setarea ceasului cu precizie
apmd
Advanced Power Management Daemon- va avertizeza cind bateria din BIOS este aproape terminata
awesfx
utilitare pentru driverul de sunet AWE32. Nu aveti nevoie de el decit daca aveti o astfel de placa
control-panel
Un menu din care se lanseaza utiliatare grafice de configurare
dump
folosit pentru a face backup la o partitie ext2
ext2ed
editor ext2. Este foarte periculos sa va jucati cu asa ceva, de preferabil sa nici nu-l instalati.
glint
Graphical Linux INstalation Tool - utilitar grafic pentru instalarea rpm-urilor
helptool
interfata grafica pentru man-uri si celelate documente din /usr/doc
ipfwadm
utilitar pentru firewall si accounting. Firewall-ul este o masura de securitate in plus, in cadrul caruia puteti specifica de unde au voie sa intre si/sau sa iasa din/in exterior pachete. Puteti specifica si alte optiuni cum ar fi porturi, protocoale, etc
kernelcfg
utilitar grafic pentru configurarea kernelului
lpr
server pentru lucrul cu imprimanta
mkdosfs-ygg
puteti crea un sistem de fisiere ms-dos vfat
mkisofs
folosit pentru inscriptionarea CD-urilor
modemtool
interfata grafica pentru configurarea modemului
netcfg
interfata grafica pentru configurarea retelei
popt
librarie C folosita de programele care isi iau parametri de la linia de comanda, probabil veti avea nevoie de ea .
printtool
interfata grafica pentru configurarea imprimantei
procinfo
pachet care va permite sa aflati informatii importante de cele mai multe ori din /proc
raidtools
pachetul permite instalarea si intretinerea unui program de tip RAID (program de autentificare)
rhbackup
puteti face backup-uri locale sau pe alte calculatoare
rsh-printfilters
filtru pentru tiparirea la imprimanta a diferitelor formate
rhsound
permite modulelor de sunet sa se incarce la boot-are si sa isi pastreze setarile dupa reboot-are
sliplogin
folosit pentru stabilirea unei conexiuni SLIP (pe portul serial)
sndconfig
interfata grafica pentru setarea placii de sunet. Nu toate placile sint recunoscute de acest utilitar, asa ca daca nu reusiti, nu disperati.Sint si alte metode)
statserial
afiseaza o tabela a semnalelor pe porturile seriale standard, lucru care va poate ajuta atunci cind aveti probleme cu portul serial sau cu modemul
swatch
urmareste log-urile din sistem, si va anunta atunci cind gaseste o linie care se potriveste cu un parametru dat de dumnevoastra
taper
program de realizat back-up pe benzi
timetool
interfata grafica pentru setarea datei si a orei
tksysv
interfata grafica ce va permite sa alegeti ce servicii trebuie pornite automat in fiecare runlevel
tunelp
configurarea driverului pentru portul paralel
usernet
aplicatii pentru controlul intefetelor de retea. Utilizatorul poate da jos o astfel de interfata, sau o poate 'ridica'
dialog
utilitar care permite construirea unor interfete in mod text, putind fi accesat din scripturi
screen
permite mai multe logari pe acelasi terminal. Este folosit atunci cind va logati de pe o statie care nu permite multi-tasking
Utilities/Text
diffstat
statistici asupra unui patch generat de diff
faces
folosit mai ales cu exmh (client de posta)
faces-xface
face pentru X
ispell
program de spelling
m4
interpretor de scripturi
mawk
program pentru procesare text
nenscript
filtru pentru tiparire. Poate converi un document ASCII in PostScript
patch
este folosit la patch-uirea programelor
perl-MD5
modul de perl
rgrep
grep recursiv. Grep este un program care va filtreaza un fisier (sau stdin) in functie de parametri pe care i-ati introdus. De exemplu daca vreau sa vad toate liniile din fisierul packages ce contin cuvintul Linux : ~>$grep Linux packages.
urw-fonts
Fonturi PostDcript
xinitrc
contine scriptul pentru lansarea X-ului, folosit si de comanda 'startx'
multimedia
contine XPlayCD si XMixer - player pentru CD si mixer sub X
xbanner
permite modificarea atit a background-ului din X Windows cit si a celui folosit de xdm in fereastra de login din X (in cazul in care logarea in cont se face din X)
xearth
seteaza ca background Globul Pamintesc. Se roteste o data in timp de 24 ore si are marcate toate orasele importante
xfishtank
ecranul devine un acvariu animat plin de pesti exotici
xsnow
cind il lansati, va incepe sa ninga peste ferestrele dumnevoastra, si din cind in cind va trece si Mos Craciun pe acolo)
gimp
program profesional de grafica cu nenumarate posibilitati de tranformare, retusare si prelucrare a imaginilor. Merita incercat :)
gimp-data-extras
packetul nu este necesar pentru rularea GIMP-ului, dar instalarea acestui pachet il face mai atragator
gimp-devel
librarii pentru scrierea de plugin-uri si extenstii pentru GIMP
gimp-libgimp
librarii ce permit comunicarea dintre GIMP si alte aplicatii
gv
se bazeaza pe un program mai vechi numit ghostscript care permite navigarea prin documente PostScript si PDF
ImageMagick
Program pentru vizualizat si convertit imagini sub X
netscape-common
fisiere folosite atit de Netscape Navigator cit si de Netscape Communicator
netscape-communicator
Cel mai bun browser de Web, suporta cele mai noi standarde HTML, Java, JavaScript.
netscape-navigator
la fel ca si N. Communicator, fara a avea clienti de stiri si de mail
transfig
utilitare pentru crearea documentelor TeX
usermode
citeva utilitare garfice pentru a ajuta utilizatorii sa acceseze discheta, sa-si schimbe numele, numarul de telefon, etc
x3270
emuleaza un terminal IBM3270
xanim
viewer de gifuri animate
xfm
file manager pentru X, ideea de baza este asemanatoare Explorerului din Win95
xgopher
client de gopher - serviciu foarte rar folosit
xloadimage
incarca imagini in ferestre de X, le poate pune ca background, etc
xmorph
creati animatii intre 2 imagini diferite
xpaint
Program pentru desen in X
xpdf
viewer mic si eficient pentru documente PDF
xrn
client de stiri sub X
xterm-color
xterm (emulator al unui terminal virtual VT100 sub X ) color
xv
viewer de imagini in numeroase formate, mic si usor de folosit, cu rezultate deosebite . Merita incercat
xwpe-X11
include xwpe si xwe din pachetul xwpe (mentionat mai sus) specifice X-ului.
Jocuri pentru X. Incercati-le singuri, n-aveti ce strica)
gnome-core
librarii si programe de baza necesare instalarii GNOME-ului (vezi ultima sectiune)
gtk+
librarii pentru X scrise initial pentru GIMP (program de grafica), acum folosite si de alte aplicatii
gtk+-devel
librarii di headere pentru development
ImageMagick-devel
Include librarii pentru a va permite sa realizati propriile aplicatii folosind ImageMagick-ul
imlib
librarie folosita de X pentru lucrul cu imagini
imlib-cfgeditor
va permite sa controlati modul in care imlib-ul foloseste culorile
imlib-devel
Librarii, headere si documentatie pentru imlib
nls
folosit de programe mai vechi(eg Netscape 3.0)
Xaw3d
adauga un aspect tridimensional aplicatiilor
Xaw3d-devel
librarii si headere pentru Xaw3d
xpm
Vizualizeaza bitmap-uri
X11/Shells
mcserv
Un server de mc permitind accesul la fisierele de pe alt calculator prin intermediul mc-ului
tkmc
versiune a mc-ului pentru X, scris in tk (am vorbit despre tk in sectiunea Development/Languages)
ee
Electric Eyes - image viewer
gnome-linuxconf
Interfata grafica pentru linuxconf
mgetty-viewfax
Vizualizare faxuri pus facilitati de zoom in si zoom out (marirea si micsorarea imaginii)
mkxauth
ajuta la crearea si intretinerea fisierului Xauthority folosit la autentificarea din X
moonclock
afiseaza ora pe un fundal cre depinde de faza in care sa afla luna in acea zi
procps-X11
utilitare pentru monotorizarea proceselor
rxvt
emuleaza un terminal in X Windows
Xconfigurator
Program de configuare a X-ului. De obicei acesta este programul pe care il rulati inainte de a lansa pentru prima data X-ul
xcpustate
indica cit de folosit este procesorul la un moment dat
xdaliclock
ceas digital pentru X
xlockmore
blocheaza sesiunea de X cit timp sinteti plecat
xmailbox
va anunta cind primiti posta noua
xosview
un grafic ce indica nivelul de utilizare a resurselor sistemului la un moemnt dat: CPU, RAM, placa de retea, etc
xscreensav
screen-savere
xsysinfo
grafic ce va arata cum evolueaza gradul de folosire a resurselor fizice
xtoolwait
lanseaza un program si asteapta sa i de aloce o fereastra, fiind folosit in scripturi ce ruleaza programe sub X
xwpick
alegeti o imagine dintr-o fereastra a X-ului si xwpick-ul o salveaza in ce format doriti dumnevoastra
AfterStep
Manager de X Windows ce ofera posibilitati diverse de configurare a desktopului si utilitare care nu crapa.
AfterStep-APPS
Citeva applet-uri ce pot fi incluse in modului Wharf folosit de citeva window managere, cum ar fi AfterStep sau WindowMaker
AnotherLevel
Fisiere de configurare a desktopului. Acesta devine usor de configurat copiind fisierul /etc/X11/AnotherLevel/fvwm2rc.defines in contulutilizatorilor, si modificind acolo atributele sale.
fvwm
Window Manager mic si rapid, asemanator la interfata cu Win95
fvwm2
citeva utilitare in plus fata de fvwm
fvwm2-icons
iconitze si bitmap-uri pentru fvwm si fvwm2
WindowMaker
Manager de X11, asemanator la aspect cu AfterStep-ul Este rapid si relativ mic, usor de configurat, cu o interfata simpla si eleganta.
wmaker_conf
Utilitar scris in gtk++ pentru configurarea WindowMaker-ului, usor de folosit, oferind un control destul de mare asupra aspectului managerului
wmconfig
(Window Manager Configurator) - va creaza fisierele de configurare pentru diferite managere: fvwm, fvwm2,AfterStep, IceWM, KDE
X11/XFree86
X11R6-contrib
O colectie de programe pentru X, continind xedit (editor de texte),xeyes (animatie), xman, xcalc( calculator) si alte aplicatii utile.
XFree86
o intefata grafica complexa, punind la dispozitia utilizatorilor un sistem de ferestre, clienti, etc, fiind folosit pe cele mai multe platforme Unix.Pachetul contine fonturile de baza, programe si documentatie pentru o statie de lucru X. Retineti ca acest pachet nu va ofera serverul de X, acesta gasindu-se in alt pachet.
XFree86-100dpi-fonts
Fonturi folosite pe sistemele Linux, in special pe cele a caror componente hardware permit rezolutii mari.
XFree86-75dpi-fonts
Fonturi pentru rezolutii mai mici
XFree86-devel
Librarii si documentatie pentru dezvoltarea aplicatiilor ce ruleaza ca un client de X
XFree86-ISO8859-2
Colectie de Fonturi (Central European)
XFree86-ISO8859-2-100dpi-fonts
idem
XFree86-ISO8859-2-75dpi-fonts
idem
XFree86-ISO8859-2-Type1-fonts
idem, ultima versiune.
XFree86-ISO8859-9
Colectie de fonturi turcesti
XFree86-ISO8859-9-100dpi-fonts
idem
XFree86-ISO8859-9-75dpi-fonts
idem
XFree86-libs
contine librariile de care au nevoie cele mai multe aplicatii X
XFree86-XF86Setup
program grafic pentru configurarea serverului XFree86
XFree86-Xnest
server de X care ruleaza zintr-o singura fereastra
XFree86-Xvfb
Virtual Framebuffer X Server
X11/gnome
GNOME - GNU Network Object Model Environment
gnome-libs
Librarii necesare daca vreti sa rulati GNOME
gnome-libs-devel
Librarii pentru dezvoltarea aplicatiilor GNOME
