|
EXECUTAREA LUCRARILOR PENTRU CADASTRUL FONDULUI IMOBILIAR
1 GENERALITATI
Cadastrul fondului imobiliar este un cadastru de specialitate, organizat in functie de interesele generale ale statului si de nevoile specifice ale agentilor economici care detin in proprietate sau administrare, terenuri si cladiri in localitati. Lucrarile cadastrului de specialitate contin elementele de baza ale cadastrului general (suprafata, categoria de folosinta si posesorul), necesare intocmirii fiselor cadastrale, precum si aplicarii reglementarilor legale in vigoare localitatilor.
1.1 Scopul lucrarilor cadastrului fondului imobiliar
Lucrarile cadastrului fondului imobiliar constituie o sursa de date si informatii complementare in constituirea bazelor de date pentru cadastrul fondului urban si gestiunea localitatilor.
In functie de necesitatile de dezvoltare ale unei societati, de resursele financiare ale acesteia, de dotarea agentilor care executa lucrarile de cadastru, precum si de solicitarile beneficiarilor, lucrarile acestui cadastru de specialitate se vor executa astfel:
Etapa I
Culegerea unor date si informatii privind actualizare datelor tehnice, economice si juridice preluate din domeniul cadastrului general si completarea lor cu date culese la nivel declarativ, privind:
caracteristicile funçtionale, ale cladirilor;
existenta dotarilor edilitare la nivel de parcela;
existenta dotarilor edilitare si tipul lor in interiorul cladirii;
identificarea detinatorilor bunului imobil si corpurilor de cladiri;
Documentele de baza obtinute in urma acestor operatiuni sunt:
planul cadastral la scarile 1:500 pana la 1:2000;
fisa bunului imobil.
Etapa a II-a
Culegerea unor date si informatii de detaliu privind caracteristicile constructive ale cladirilor si, la
cerere, elemente suplimentare privind caracteristicile geotehnice ale terenului, in scopul evaluarii pe criterii tehnice a terenurilor si cladirilor, precum si furnizarea unor rapoarte necesare stabilirii pretului minim de concesionare al terenurilor in conformitate cu prevederile legale, sau de concesionare a spatiilor construite, etc.
Documentele care se intocmesc in aceasta etapa sunt:
-planul cadastral la scarile 1:500 pana la 1:2000;
- fisa tehnica a imobilului;
-relevee realizate la diferite nivele;
-fisa juridica privind proprietatea, pe etaj.
Etapa a III-a
Aceasta etapa cuprinde:
elaborarea de studii privind analiza statistica a preturilor de piata ale terenurilor si constructiilor; elaborarea de studii comparative privind preturile de circulatie ale terenurilor si constructiilor, stabilite pe criterii tehnice; stabilirea limitelor unor zone valorice la nivelul localitatii.
elaborarea unor rapoarte si planuri tematice in cadrul SIG, privind gestiunea proprietatilor, gestiunea constructiilor, planificarea constructiilor, pozitionarea dotarilor, protectia mediului, etc.
strangerea documentelor de cadastru si a documentelor Iegale privind gestiunea proprietatilor si constructiilor pentru stabilirea taxelor si impozitelor locale.
1.2 Corelarea lucrarilor cadastrului fondului imobillar cu cele ale cadastrului general, cadastrului fondului edilitar si cu ale celorlalte cadastre de specialitate
Lucrarile cadastrului fondului imobiliar succed sau se executa concomitent cu lucrarile cadastrului general si ale celeorlalte cadastre de specialitate.
Datele si informatiile culese in lucrarile cadastrului fondului imobiliar edilitar au caracter tehnic, economic si juridic si utilizeaza ca elemente de baza datele cadastrului general privind parcela, constructia si proprietarul (respectiv suprafata, categoria de folosinta si posesorul).
In scopul evitarii redundantei informatiilor este necesar ca ele sa se incadreze in structura informatiilor cadastrale.
Datele privind cadastrul fondului imobiliar trebuie sa reflecte situatia fondului construit existent in limitele teritoriului administrativ al localitatii. In acest sens, din bazele de date ale cadastrului de specialitate vor fi preluate date si informatii privind existenta unor cladiri utilizate in administrarea retelelor edilitare, cailor de transport, apelor, terenurilor agricole, etc.
Vor fi preluate, dupa caz, date si informatii culese cu ocazia intocmirii cadastrului fondului industrial, sau la evaluarea patrimoniului societatilor comerciale cu capital de stat.
Nu vor fi preluate din cadastrul fondului imobiliar constructiile anexe necesare deservirii retelelor edilitare (posturi de transformare, centrale termice, statii de pompare, statii de epurare, etc.).
Datele si informatiile care se preiau din cadastrul general au caracter tehnic si juridic. Datele cu caracter economic incluse in bazele de date cadastrale sunt preluate de la cadastrele de specialitate si prelucrate, pentru a furniza Ministerului de Finante datele primare necesare determinarii taxelor si impozitelor, conform prevederilor legale.
1.3 Definirea continutului de informatii specifice fondului imobiliar
Entitatile de baza utilizate in cadastrul fondului imobiliar sunt:
Parcela - suprafata de teren avand o singura categorie de folosinta si un singur proprietar.
Corpul de cladire - partea componenta a unei cladiri delimitata dupa urmatoarele criterii:
1. sistemul arhitectonic si constructiv determinat de fatadesi materialele de constructie ale peretilor exteriori;
2. intrarea separata in cladire;
independenta fata de alte cladiri alaturate.
In conformitate cu prevederile STAS 4908/79, se incadreaza, trateaza si numeroteaza cu denumirea de 'CORP', cladirile de locuit, dependintele (bucatarii, spalatorii, garaje, depozite, ateliere birouri, etc.), cu inaltimea la cornisa de minimum 2,30m, avand fundatii, pereti de grosime normala planseu, usi, ferestre, de dimensiuni normale, pardoseli, acoperisuri, etc.
Constructiile anexe - sunt cele realizate din caramida, paianta,
chirpici, barne sau alte materiale rezultate din recuperari, cu pereti subtiri, inaltimea la cornisa si incaperi sub 2m, acoperis simplu (de regula, din carton asfaltat) finisaje de slaba calitate,etc.
In categoria 'Constructii anexe' se pot incadra:
-magazii, grajduri, bucatarii de vara, latrine, garaje improvizate, pivnite situate in curte, constructii din caramida cu sarpante din lemn si invelitoare din carton asfaltat;
-magazii, grajduri, garaje sau similare cu pereti din lemn sau schelet de rezistenta din lemn cu umplutura de caramida, paianta, chirpici, etc.;..
-soproane din scandura sau alte materiale;
-patulele cu pereti din sipci sau din nuiele;
-marchizele din scanduri sau tabla (se asimileaza cu magaziile), etc.
Pentru evitarea confuziilor de interpretare in descrierea caracteristicilor constructive ale unei cladiri, se fac unele precizari privind compartimentarile cladirilor, pe verticala:
Nivel (cat, palier), este spatiul dintr-o cladire cuprins intre doua plansee succesive. Se considera niveluri: subsolul, parterul, mezaninul, fiecare etaj si mansarda.
Subsol - este nivelul care are peste jumatate din inaltimea libera a incaperilor, sub nivelul terenului, inaltimea subsolului de la pardoseala pana la elementele proeminente ale tavanului (grinzi, conducte), este de minimum 1,80m. Subsolul poate fi locuibil, amenajat cu instalatii (centrale termice) compartimentat in boxe, subsol tehnic, spalatorii, ateliere, etc.
Demisol - este nivelul care are cel mult jumatate din inaltimea libera a incaperilor sub nivelul terenului. lnaltimea demisolului de la pardoseala pana la elementele proeminente ale tavanului (conducte, grinzi), este de minimum 1,90m. De obicei, subsolul si demisolul se gasesc sub intreaga cladire sau sub cea mai mare parte a suprafetei parterului.
Parter - este nivelul al carui planseu interior se gaseste la nivelul solului , sau cu putin desupra acestuia (0,8-1,0m); uneori parterul este situat la inaltime mai mare fata de sol (1,5-1,8m)
Etaj - este orice nivel avand in general aceeasi distributie in plan , cuprins intre parter si mansard , pod sau terasa , cu inaltimea libera de minimum 1,8m.
Mezanin - este nivelul intercalat intre parter si primul etaj care se deosebeste de celelalte etaje fie prin inaltimea libera mai mica, fie prin lipsa balcoanelor sau a altor iesinduri, ori prin destinatie (spatiu accesoriu pentru magazinele de la parter, depozite de marfuri, ateliere, birouri, etc. Mezaninul se considera etaj.
Mansarda - este nivelul construit in gabaritul acoperisului (sub invelitoarea acestuia). Mansarda primeste lumina prin goluri numite lucarne. Are o parte din plafon orizontal, iar alta inclinata, urmand panta acoperisului. Serveste pentru locuit (camere de serviciu), ca dependinta, sau pentru exercitarea unor activitati de lunga durata (spalatorie, uscatorie, ateliere, etc.). In general, inaltimea libera este mai mica, dar nu sub 1,80m.
Pivnita (beciul) - este construita din una sau mai multe incaperi situatesub cota zero a cladirii (pardoseala parterului), destinata pastrarii unor materiale (lemne, carbuni, etc.), sau a unor produse alimentare. De obicei, pivnita nu este construita sub toata intinderea cladirii, are pamant pe jos si intrare din curve, sau prin deschideri improvizate (chepenguri).
Starea tehnica de intretinere a unei constructii poate fi: foarte buna, buna, mediocra (satisfacatoare), rea, insalubra. Criteriile pentru aprecierea starii tehnice a unei cladiri sunt:
Stare foarte buna - pentru cladirile realizate cu materiale durabile (caramida, beton armat), cu structura de rezistenta din beton armat sau metalica, realizate in ultimii 20 de ani, cu finisaje si instalatii complete; nu necesita reparatii curente sau capitale la principaiele elemente de constructii;
Stare buna - pentru cladirile realizate din materiale durabile, cu planseu din beton armat sau lemn, finisaje si instalatii complete, fara deteriorari ale structurii, necesitand unele lucrari de imbunatatire curenta in proportie de 10% din valoarea acesteia. In aceasta categorie se pot incadra unele cladiri cu planseu din beton armat mai vechi de 20 - 50 ani, precum si cele cu planseu de lemn, indiferent de vechime.
Stare mediocra (satisfacatoare) - pentru cladirile realizate din materiale durabile, cu instalatii incomplete, care prezinta inceputuri de deteriorari. la structura si finisaje, cu vechime de exploatare, de peste 50 ani, precum si celelalte cladiri cu finisaje ingrijite, instalatii partiale, cu aspect bun, din paianta, sau cu plansee din lemn si vechime mai mare de 20 ani. Constructia necesita lucrari de intretinere, reparatii curente si reparatii capitale la elementele de constructii in proportie de 10-30% din valoarea aceste.
Stare rea - pentru cladiri realizate din materiale durabile sau nu, avand deteriorari importante la structura si finisaje, fundatii si ziduri fisurate sau crapate, inclinate, tencuieli desprinse, plansee crapate sau incovoiate. Constructia necesita lucrari de reparatii curente si reparatii capitale in proportie de 30-50% din valoarea acesteia
Stare insalubra - pentru cladirile care nu mai corespund folosintei, ca urmare a degradarilor si care prezinta pericol pentru viata si sanatatea celor care le folosesc.
Stare de ruina - pentru cladirile a caror stare de degradare impune demolarea lor.
Anul construirii - se stabileste prin una din urmatoarele cai:
autorizatia de constructie, actul de proprietate, certificatui de la circumscriptia financiara cu anul impunerii, marturia scrisa a proprietarului, marturii verbale ale chiriasilor si vecinilor. Anul construirii se socoteste de la data cand cladirea are fundatii, pereti si acoperis.
La corpurile de cladire in care anumite incaperi au fost realizate la date diferite, se va mentiona anul construirii si starea acestora pe portiuni sau incaperi
1.1 Date si informatii specifice cadastrului fondului imobiliar care se culeg in etapa I
Documentul de baza, Fisa bunului imobil, se va realiza in etapa de culegere a datelor si informatiilor specifice cadastrului fondului imobiliar, corelate cu datele provenite din cadastrul genera , respectand codificarea si precizarea ca datele constructive despre cladiri si anexe se culeg cu titlu informativ, pentru fiecare corp de cladire si se refera la:
1 - identificarea corpului de cladire;
2 - identificarea detinatorului corpului de cladire;
3 - suprafata construita si suprafata desfasurata;
4 - informatii privind echiparea edilitara a parcelei;
5 - date constructive despre cladiri si anexe: ( destinatie; folosinta; numar de nivele; numar de subsoluri; structura; fundatie; pereti; acoperis /inveilitoare; incalzire; dotari edilitare; starea constructiei; anul construirii; tipul de propietate; modul de administrare; tip capacitate; numar de familii/numar de persoane.)
1.2 Date si informatii specifice cadastrului fondului imobiliar care se culeg in etapa a II-a
Documentele de baza care se vor realiza in etapa a II-a;
-Fisa tehnica a imobilului - se va obtine prin detalierea informatiilor privitoare la datele constructive ale cladirilor si anexelor, in conformitate cu normativele de specialitate in domeniu, prin masurarori riguroase pentru determinarea dimensiunilor geometrice ale cladirilor Ia exterior si in interior, precum si prin intocmirea unor relevee la diferite nivele.
Fisa juridica privind proprietatea pe etaj - are continutul specificat in Legea Cadastrului general si PubIicitatii imobiliare.
1.3 Date si informatii specifice cadastrului fondului imobiliar care se culeg in etapa a III-a
Evaluarea pe baza unor indicatori tehnici a pretului de circulatie al terenurilor si cladirilor se va face cu respectarea prevederilor legale in domeniu, cum ar fi:
- H.G 834/1991 - evaluarea terenurilor aflate in patrimoniul societatilor comerciale cu capital de stat;
- decizii ale Consiliilor locale privind calculul pretului minim de concesionare al terenurilor destinate realizarii de constructii;
alte prevederi legale privind evaluarea pretului de circulatie al unui mp de suprafata locuibila dintr-o cladire.
In plus, in afara informatiilor culese in etapele I si II mai sunt necesare:
informatii suplimentare privind terenul, si anume:
categoria localitatii;
amplasarea terenului;
functiile economice si caracteristicile sociale ale localitatii;
pozitia terenului fata de retelele de transport;
echiparea tehnico-edilitara a zonei in care se afla terenul;
caracteristicile geotehnice ale terenului;
restrictiile de folosire a terenului conform planului urbanistic general sireglementelor aferente;
poluarea cu reziduri, etc.
informatii privind cladirea ce urmeaza a fi analizate pe masura definitivarii structurii bazei de date urbane, in functie de cerintele beneficiarului.
1.4 Organizarea si executarea lucrarilor cadastrului fondului imobiliar
Organizarea si executarea lucrarilor cadastrului fondului imobiliar difera in etapele I si II specificate si cuprind:
1. Definitivarea continutului temei de proiectare (delimitarea zonei de lucru, stabilirea principalelor cerinte ale beneficiarului);
2. Documentarea:
2.1.Asigurarea cu planuri de cadastru geperal si analiza stadiului de executie a acestora;
2.2. Analiza documentatiei existente (scrise si desenate), de cartare imobiliara si inventariere tehnica imobiIiar;
Intocmirea proiectului lucrarilor de cadastru imobiliar;
4. Executia lucrarilor de teren:
4.1 Cartarea imobiliara ( in etapa I );
4.2 lnventariere tehnica imobiliara (in etapa a II-a);
5.Executia lucrarilor de birou:
Etapa I::
-definitivarea schitei parcelei;
-intocmirea fisei bunului imobil;
-intocmirea inventarului de coordinate necesare introducerii in baza de date a elementelor descriptive ale conturului parcelelor si cladirilor;
Etapa a Il-a:
redactarea releveelor pe corpuri de cladiri si niveluri;
intocmirea fisei tehnice a imobilului;
intocmirea inventarelor de coordonate necesare introducerii in baza de date a elementelor descriptive ale conturului incaperilor exterioare ale cladirilor la diferite nivele;
verificarea, avizarea si receptia lucrarilor.
2 DOCUMENTARE ASUPRA LUCRARILOR EXISTENTE
2.1 Precizarea si delimitarea zonei care face obiectul lucrarilor de introducere a cadastrului fondului imobiliar
Solicitarile beneficiarului lucrarilor de introducere a cadastrului fondului imobiliar vor trebui sa fie formulate cu claritate, eliminandu-se posibilitatea de suprapunere sau de interpretare eronata a datelor care reprezinta tema lucrarii.
Solicitarile vor fi insotite de o documentatie tehnica din care sa rezulte:
o conturul zonei in care se vor executa lucrari de cadastru pentru fondul imobiliar;
o lista cu adresele imobilelor pentru care se solicita inventarierea tehnica imobiliara;
o agentii economici executanti ai unor lucrari de cadastru pentru fondul imobiliar in zonele invecinate si elementele necesare racordarii lucrarilor;
o alte documente (planuri de cadastru general, planuri de baza, relevee executate anterior, etc.);
o fazele de executie ale cadastrului fondului imobiliar pentru care se opteaza;
o termenele de predare (partiale, finale).
2.2 Analiza documentelor de cadastru general existente
Se va analiza stadiul lucrarilor de cadastru general din punct de vedere tehnic si juridic, precum si existenta urmatoarelor documente:
Documentele tehnice:
-registrul cadastral al parcelelor;
-indexul alfabetic al proprietarilor;
-registrul cadastral al proprietarilor;
-registrui corpurilor de proprietate;
- fisa centralizatoare, partida cadastrala
-planurile cadastrale.
Documentele juridice:
- cartea funciara.
2.3 Analiza lucrarilor de cadastru existente pentru fondul imobiliar
Se va analiza stadiul lucrarilor de cadastru general din punct de vedere tehnic si juridic, precum si existenta urmatoarelor documente:
Documnetele tehnice;
- planurile de situatie la scarile 1:500, 1:1000 sau 1:2000;
-fisa bunului imobil;
-fisa tehnica a imobilului;
-relevee fatada;
-relevee interioare, etc.
3 PROIECTUL LUCRARILOR CADASTRULUI FONDULUI IMOBILIAR
Proiectul se structureaza corespunzator fazelor de executie a lucrarilor de cadastru pentru fondul imobiliar si in general se refera la:
-tema lucrarii;
-memoriul justificativ, privind:
o metodele care se vor aplica;
o tipurile de aparate/metode de lucru;
o etape pe parcurs in abordarea lucrarilor;
o modul de lucru;
o forme de prezentare a datelor si informatiilor;
o esalonarea lucrarilor in functie de termenele partiale sau finale de predare;
o precizii, tolerante;
o elemente de autocontrol;
o verificarea lucrarrilor;
-documnete scrise si desenate care se predau la terminarea lucrarilor.
Proiectul se va definitiva dupa executarea recunoasterii terenului.
4 EXECUTAREA LUCRARILOR CADASTRULUI FONDULUI IMOBILIAR‑
4.1 Lucrarile de cartere imobiliara- etapa I
4.1.1 Continutul lucrarilor de cartare imobiliara
Lucrarile de cartare imobiliara se executa fie simultan cu ridicarile/actualizarile elementelor topografice sau cadastrul general, fie independent de acestea intr-o etapa ulterioara.
Lucrarile de teren constau in:
identificarea parcelelor si obtinerea acordului de acces in curti si incinte;
identificarea categoriei de folosinta si culegerea datelor despre proprietar;
intocrnirea schitelor si inregistrarea datelor privind numerotarea,
componenta, structura si folosinta cladirilor;
culegerea datelor privind suprafata constructiei si suprafata desfasurata;
identificarea destinatiei/folosintei;
inscrierea datelor culese in fisa bunului imobil
4.1.2. Continutul fisei bunului imobil
Datele si informatiile specifice cartarii imobiliare se refera la:
a - judet, localitate, cod SIRUTA;
b - sectiune plan, sector cadastral, numar carte funciara;
c - denumirea arterei (strada, intrare, bulevard, sosea, cale etc.), de care apartine imobilul;
d - numarul postal al imobilului;
e - schita bunului imobil, care va cuprinde:
- limitele legale ale bunului imobil si vecinatatile;
- perimetrul constructiilor stabile din cadrul parcelei (corpurile decladire se vor delimita precis);
- delimitarea si numerotarea categoriei de folosinta (subparcele);
- accesul in proprietate;
- inscriptii cu privire la :
- numarul cadastral al bunului imobil;( - numerele cadastrale ale parcelelor; numerele postale ale vecinilor; numerele cadastrale ale corpurilor de cladire;)
- denumiri: ( strazi; categorii de folosinta;)
-detinatori de teren, cu referire la: (-nume, prenume; numar parcela; categorie de folosinta;
-suprafata(mp);- suprafata totala;
- detinatori de constructii (cladiri):
- nume, prenume;
- numar corp cladire;
- suprafata construita;
-suprafata desfasurata;
- schita bunului imobil se va intocmi, dupa caz, in functie de densitatea detaliilor, fie in formatul prezentat in fisa bunului imobil, fie in format A4;
- numerotarea bunurilor imobile se va face cu cifre arabe si va contine: numarul sectorului cadastral si al bunului imobil, (de exemplu, 2.14); numerotarea parcelelor din interiorul bunului imobil se va face pentru fiecare categegorie de folosinta in parte incepand cu categoria curti constructii (de exemplu 1Cc, 2A, 3L, etc.); numerotarea corpurilor de cladire se va face in sens orar incepand cu latura din stanga accesului de la strada, cu cifre arabe (de exemplu, C1, . Cn); numerele se trec in centrul contururilor poligonale pe care le reprezinta;
f - destinatia initiala a imobilului se consemneaza numai daca difera de folosinta actuala predominanta si daca poate fi cunoscuta;
g - folosinta actuala predominanta se stabileste estimativ, in functie de ponderea in suprafata desfasurata a corpului de cladire a fiecarui tip de folosinta (la suprafete egale se opteaza pentru una din folosinte (de obicei, cea superioara calitativ), la data cartarii;
h - structura de rezistenta (indice de structura sau de cartare), se stabileste functie de caracteristicile constructive ale cladirilor si noteaza cu litere majuscule astfel:
h.1 .pentru cladirile din zidarie durabila structura de rezistenta din beton armat sau metalica si plansee din beton armat;
h.2 pentru cladirile din zidarie durabila, fara structura de rezistenta si plansee din beton armat, sau lemn;
h.3 pentru cladiri din lemn, avand fundatie din beton sau piatra;
h.4 pentru cladirile din paianta, pamant sau din chirpici.
Constructiile anexe stabile, din interiorul bunului imobil, izolate sau alipite cladirilor de locuit, care nu pot servi drept locuinta, se indica astfel:
m- pentru magazie din caramida, paianta, sau tabla, cu fundatie de beton;
gj - pentru garaj din zidarie sau tabla cu fundatie de beton;
gr - pentru garaj din zidarie;
w - pentru latrine din zidarie;
i - numarul nivelurilor (regimul de inaltime) se stabileste pentru cladirile cu mai multe nivele si se noteaza cu cifre (cu exceptia subsolului), scrise ca exponent al indicelui de cartare (in toate cazurile simbolurile A, B, C si D reprezinta implicit parterul).
Pe teren, nivelurile se determina si delimiteaza prin masuratori pe exteriorul sau interiorul cladirilor, al contururilor partiale rezultate din retragerile fata de proiectia orizontala a parterului;
j - numarul subsolurilor se consemneaza daca nu au destinatie tehnica (dotari-cu instalatii care deservesc cladirea) si daca sunt locuibile. Se delimiteaza pe plan prin masuratori si se noteaza cu litera 's' inscrisa ca indice al indicelui de cartare. Daca cladirea dispune de doua sau mai multe subsoluri, ele se vor evidentia prin indicii 2s sau ns. Se face precizarea ca demisolul se asimileaza ca subsol.
k - anul construirii este considerat de la data cand cladirea are fundatie, pereti si acoperis;
l- starea de intretinere se specifica prin atasarea la indicele de cartare a prescurtarilor: f, b, m, etc. corespunzatoare starii tehnice de intretinere;
m - tipul de incalzire se consemneaza pentru fiecare corp de cladire in functie de combustibilul sau sursa folosita: lemne, gaze, termoficare, pacura, energie electrica;
o - tipurile de dotari se consemneza de asemenea, pentru fiecare corp de cladire: apa, canalizare, energie electrica, gaze, telefon;
p - valoarea istorica - se refera la cladirile declarate si inregistrate ca monumente istorice, care pot fi evidentiate prin inscriptii care mentioneaza acest lucru;
r - denumirea cladirii - se va inscrie numele cladirii (ex: policlinica, scoala, etc.), sau indicativul de proiectare pentru blocurile de locuinte (ex: H8,DI0);
s - capacitatea este in functie de categoria in care se incadreaza cladirile si se va stabili prin preluarea de informatii in teren (astfel pentrucategoria 'locuinte' se identifica numarul apartamentelor cu una sau mai multe camere si
se preia numarul de familii si de persoane cu domiciliul stabil, pentru fiecare corp de cladire); pentru alte categorii de dotari, capacitatea se caracterizeaza prin numar de locuri (camine, crese, cinematografe, teatre, gradinite, hoteluri, stadioane, etc.), numar de paturi (la spitale), etc.
t.- tipul de proprietate - se stabileste in raport cu titularul dreptului de proprietate, pe baza documentului sau inscrisului pe care acesta li poseda, pentru fiecare corp de cladire in parte. Datele cu privire la posesori se refera la:
- categoria proprietatii;
- modul de detinere;
-numele posesorului;
- adresa;
- codul numeric personal, extras din actele de identitate (daca exista consemnat), sau codul SIRUES, pentru unitatile posesoare;
-cota parte indiviza, etc.
4.2. Lucrari de inventariere tehnica imobiliara - etapa II-a
Lucrarile de inventariere tehnica imobiliara pot preceda sau succeda ridicarile/actualizarile topografice, cadastrul general si cartarea imobiliara. Ele se caracterizeaza printr-un grad ridicat de detaliere a datelor si informatiilor necesare evaluarii terenurilor si cladirilor in localitati.
Daca in zona in care se face inventarierea tehnica imobiliara nu exista plan topografic, se va executa mai intai o ridicare pentru intocmirea planului cadastral, in conformitate cu Metodologia MLPAT de intocmire a planului topografic, la scara 1:1000 in localitati, pe cale clasica.
4.2.1 Lucrarile din faza de teren
4.2.1.1. Intocmirea schitei parcelei
Se va desena la o scara aproximativa schita parcelei, respectandu-se semnele conventionale pentru intocmirea planurilor topografice la scarile 1:500, 1:1000, 1:2000, inscriindu-se denumirea si numarul postal al imobilului, precum si ale imobilelor invecinate. Dupa desenarea schitei se vor masura:
1. Imprejmuirile si vecinitatile pe toate laturile parcelei. In cazul imprejmuirilor nematerializate, limita intre parcele se va stabili de proprietarul parcelei in cauza, in prezenta si cu acordul vecinilor;
2. Corpurile de cladire - se vor masura elementele liniare, in valoare orizontala si inaltimile prevazute in STAS 4908/79. In interiorul contururilor determinate de cladiri se vor inscrie indicii de cartare (A, B, C, D).
3. Constructiile anexa - se vor masura la fel ca si corpurile de cladire;
4. Distantele necesare pentru pentru determinarea ariei suprafetei parcelei, in cazul cand punctele de pe conturul acesteia nu se pot ridica direct. Masuratorile trebuie sa se efectueze astfel incat sa se asigure o precizie de cel putin +/-2cm la 100 metri.
4.2.1.2 Intocmirea releveului pe corpuri de cladire si niveluri
Prin releveu se intelege o sectiune orizontala a cladirii.
Intocmirea pe teren a releveului consta in determinarea formelor caracteristice, a sistemului si elementelor constructive, finisajelor si dotarilor tehnico-edilitare ale cladirilor, pe corpuri si niveluri. Pentru intocmirea releveului se parcurg urmatoarele etape:
-recunoasterea si cercetarea cladirii;
-intocmirea (desenarea) schitei la o scara aproximativa (de obicei apropiata de 1:50);
-executarea masuratorilor liniare.
Pe conturul exterior al cladirii, masuratorile se vor executa deasupra soclului, iar in interior, la aproximativ 1,50m fata de pardoseala, astfel ca planul de sectionare sa treaca prin majoritatea golurilor (usi, ferestre, etc).
Masuratorile liniare executate cu panglica sau ruleta trebuie sa se incadreze in toleranta T= +/- 0,0003 * D(m), pentru distante de peste 50m si T=+/-2cm, pentru distante sub 50m.
Releveul trebuie sa contina:
1.Elementele componente ale cladirii:
- peretii interiori si exteriori cu dimensiunile partiale si totale;
- grosimea zidurilor, care se determina prin masurare directa in goluri; - inaltimea cornisei cu indicarea locului unde aceasta se modifica;
- golurile practicate in pereti, ale caror dimensiuni se vor inscrie sub
forma de fractie (perpendicular pe axul golului daca exista usa/fereastra, sau paralel cu el daca acestea lipsesc), avand la numarator latimea iar la numitor inaltimea; la ferestrele echipate cu obloane sau rulouri se va semnala existenta acestora prin inscrierea literei R inaintea fractiei cu dimensiunile (de ex: R 1,20/1,10); - dimensiunile incaperilor (partiale si totale);
- dimensiunile incaperilor (partiale si totale);
- lesindurile si nisele;
- scarile interioare si exterioare, indicandu-se sensul de urcare, numarul treptelor si materialul din care sunt confectionate;
- pivnitele, specificandu-se incaperile sub care sunt amplasate si intrarile la acestea (chepeng, scari);
-balcoanele, logiile, terasele acoperite, mentionandu-se,felul pardoselii,
inaltimea parapetului, etc;
-inaltimea incaperilor, folosinta lor, etc.
2.Elementele de incalzire: sobele (din zid sau teracota), bateriile de radiatoare, instalatiile centrale, etc;
Instalatiile sanitare (desenate
prin semnul conventional respectiv),electrice si cele speciale (crematorii, de
forta, etc).
4.2.1. Descrierea caracteristicilor generate, a elementelor constructive si echipariii tehnico-edilitare
1. Descrierea caracteristicilor generale - se face pentru fiecare corp de cladire si se refera la:
- anul construirii;
- starea de intretinere;
- regimul de inaltime;
- folosinta.
2. Descrierea elementelor constructive - se face pentru fiecare corp de cladire si se refera la:
- fundatie (tipul si materialul);
- peretii (portanti sau nu, materiale, etc);
- planseele (materialul din care sunt facute, mentionandu-se si plafoanele false);
-acoperisul (descrierea sarpantel si a invelitoarei, materialul), la terase se va specifica daca sunt circulabile sau nu, etc.
Echiparea tehnico-edilitara - se inscriu caracteristicile constructive si functionale conform normativelor de specialitate pentru: instalatiile de incalzire si sanitare, iar la instalatille electrice si de telefoane se va mentiona existenta lor prin Da sau Nu.
4.2.1.4. Descrierea imprejmuirilor si constructiilor anexe
Pentru imprejmuiri, descrierea va scoate in evidenta materialul din care sunt confectionate;
Pentru anexe, descrierea se va referi la materialul din care sunt confectionate, la finisaje, invelitori, folosinta, etc.
4.2.1.5. Descrierea terenurilor si plantatiilor viti-pomicole
In interiorul perimetrului construibil al localitatilor exista si terenuri virane (neconstruite), curti izolate, plantatii de pomi sau vie, plantatii organizate sau pomi izolati. Pentru acestea trebuie sa se specifice:
categoria de folosinta a terenului si clasa de calitate, indicandu-se si starea de degradare, cand este cazul;
specia vitei de vie sau a pomilor, cu mentionarea suprafetei
productive, a subcategoriei de folosinta;
la pomii izolati se va mentiona specia, acordandu-se o atentie deosebita speciilor valoroase (nuci, duzi, etc).
4.2.1.6. Inscrierea locatarilor din cladiri
In documentele de inventariere imobiliara se inscriu familiile si persoanele care locuiesc in cladire cu titlu permanent, sub forma de fractie (nr.familii/persoane).
Locatarii flotanti se inscriu la rubrica 'Observatii', sub forma: ''in corpul C1 mai locuiesc 2fam/3pers flotante.
4.2.1.7. Identificarea bunurilor imobile si a proprietarilor
Identificarea bunurilor imobile si a proprietarilor se face folosind documentatia tehnica si juridica primita de-la Oficiul de cadastru (planul cadastral la sc. 1:500,1:2000 si cartea funciara).
Bunul imobil (teren sau cladire) se identifica dupa numarul cadastral si numarul postal. Daca imobilul apartine la doua strazi, se va scrie intai adresa lui din actul de proprietate, sau din buletinul de identitate, mentionandu-se apoi si cea de a doua intrare.
Determinarea situatiei juridice a imobilului are drept scop constatarea dreptului de proprietate. Acest drept se va constata in raport cu titularul sau/si fata de inscrisurile pe care le poseda, cu mentiunea daca acestea rezulta dintr-un act autentic sau sub semnatura privata. In cazul actelor autentice, se va arata instanta care a autentificat, precum si numarul si data procesului verbal de autentificare. In cazul cand actul este transcris, se va mentiona registrul si numarul de transcriere.
La examinarea inscriptiilor se va mentiona, dupa caz, urmatoarele:
natura actului (daca este translativ de proprietate: act de vanzare- cumparare, donatie, schimb, etc., sau daca este declarativ de proprietate - act de partaj);
modul de dobandire a proprietatii;
modalitatile care afecteaza proprietatea, si anume:
-coproprietate: -obisnuita, cu iesire din indiviziune;
- perpetua, cu cote parte;
- servituti, indiferent de natura lor.
4.2.2 Lucrarile de inventariere tehnica imobiliara desfasurate in faza de birou
4.2.2.1 Definitivarea schitei parcelei
In functie de marimea suprafetei imobilului, schita se va redacta in spatiul rezervat pe Fisa tehnica a imobilului, la sc.1:500, sau pe o foaie separata, la aceeasi scara sau mai mica.
Elementele de continut ale schitei parcelei sunt:
- denumirile strazilor;
- numarui postal al imobilului si al celor vecine;
- limitele parcelei cu inscrierea in tus a dimensiunilor laturilor;
- indicii de cartare pentru imobilul inventariat;
- numerotarea corpurilor de cladire si a constructiilor anexe;
- pozitia nucilor si duzilor cu indicarea speciei;
- conturul terenurilor ocupate cu plantatii viticole sau pomicole;
- numarul pomilor pe specii (se va inscrie in afara schitei)
- eventualele servituti;
- directia nord.
Schita se deseneaza in creion, iar scrierea elementelor numerice se va face in tus.
4.2.2.2 Redactarea releveelor pe corpuri de cladire si niveluri
Redactarea releveelor (sectiunilor orizontale) se va face in creion, pe hartie de calc format STAS, la sc.1:100, prin desenarea tuturor elementelor, masurate pe teren.
Releveele vor trebui sa contina:
toate elementele constructive masurate in teren cu indicarea dimensiunilor (cotarilor respective);
numerotarea incaperilor;
folosinta incaperilor;
inaltimea incaperilor;
natura pardoselilor;
suprafata fiecarei incaperi calculata cu doua zecimale;
elementele de incalzire si obiectele sanitare.
Reprezentarile conventionale si cotarile se vor face conform STAS 1434/67, privind desenele tehnice in constructii.
Fiecare releveu va avea un 'indicator', din care sa rezulte:
-unitatea care l-a intocmit; adresa imobilului;
-partea din imobil la care se refera (corp, nivel);
-responsabilitati (intocmit, desenat, verificat, etc.);
-scara;
-data.
4.2.2.3 Calculul ariei suprafetelor
Se vor calcula urmatoarele arii:
aria suprafetei bunului imobil;
aria suprafetei parcelelor;
aria suprafetei construite (la sol);
aria suprafetei construite, desfasurate;
aria suprafetei locuibile;
suprafata utila.
Aria suprafatei terenului -se va calcula, dupa caz, prin mtodele: analitica, geometrica, trigonometrica, grafica, mecanica, in functie de elementele si dotarea de care se dispune.
Ariile suprafetelor se vor obtine din dous determinsri si se vor determina pentru fiecare categorie de folosinta. Ea va fi exprimata in mp (fara fractiuni).
Aria suprafetei cladirilor- se determina conform prevederilor STAS 4908/79 (arii si volume conventionale) si consta din:
Aria suprafetei construite la sol- este aria sectiunii orizontale la cota 0.00 a parterului. Ea rezulta din dimensiunile exterioare ale cladirii, obtinute prin masurare deasupra soclului si se exprima in mp (fara zecimale)
Aria suprafetei nivelului - este aria sectiunii orizontale facuta prin cladire, la nivelul respectiv, delimitata de conturul sau exterior;
Aria suprafetei desfasurate- este suma ariilor suprafetelor nivelurilor (subsol, parter, mezanin, etaje, mansarda), pivnitei, balcoanelor, logiilor, teraselor circulabile, teraselor acoperite (intrari), prispe, etc. Ea se va exprima in mp cu doua zecimale;
Aria suprafetei utile- este aria suprafetei desfasurate minus aria sectiunii zidurilor si se calculeaza insumand aria suprafetelor interioare ale tuturor incaperilor (fara logii, balcoane, goluri de usi, sobe si cazane de baie (se socotesc 0.5mp pentru fiecare soba si cazan de baie). Ea se exprima in mp cu doua zecimale.
Aria suprafetei locuibile - este suma ariilor suprafetelor utile ale camerelor de zi, dormitoarelor si holurilor locuibile.
Pentru constructiile anexa din scanduri sau tabla, aria suprafetei utile se determina scazand din aria suprafetei desfasurate te valoarea rezultata din inmultirea perimetrului constructiei cu 0.08.
5 DOCUMENTATIA CADASTRULUI IMOBILIAR
In functie de cerintele beneficiarului, stipulate in adresa de contractare, documentatia finala va cuprinde:
5.1 Piesele scrise:
1. Tema lucrarii;
2. Memoriul justificativ, in care se vor descrie:
delimitarea zonei de lucru;
documentarea privind lucrarile existente si corelarea lor cu lucrarile de cadastru general si cu cele ale cadastrului fondului imobiliar;
incadrarea in sistemul de coordonate al localitatii;
lucrarile executate: cartare imobiliara sau inventariere tehnica imobiliara;
respectarea tolerantelor;
redactarea pieselor scrise si desenate.
3. Fisa bunului imobil;
4. Actualizarea (la cerere) a documentelor cadastrului general:
-registrul cadastral al parcelelor;
-indexul alfabetic al proprietarilor cu domiciliul lor;
-registrul cadastral al proprietarilor;
-registrul corpurilor de proprietate;
-fisa centralizatoare, partida cadastrala pe proprietari si
categorii de folosinta;
5. Inventare cu coordonate.
5.2 Piesele desenate:
Piesele desenate se vor intocmi functie de tema lucrarii astfel:
1. In etapa I:
plan cadastral de baza la sc. 1:500, 1:1000 sau 1:2000, actualizat privind situatia bunurilor imobile la care s-au executat lucrari de cartare imobiliara;
fisa bunului imobil;
3. In etapa a II-a:
Plan cadastral digital la sc. 1:500, 1:1000 sau 1:2000, actualizat privind situatia bunurilor imobile la cre s-au executat lucrari de cartare imobiliara;
fisa tehnica a imobilelor;
releveele interioare;
relevee fatada;
facultativ fotografii 6x9 cm, reprezentand fatadele corpurilor de cladire.
6 EDITAREA LUCRARILOR, CONSERVAREA SI EVIDENTA FONDULUI IMOBILIAR
6.1 Editarea documentatiei si predarea la beneficiar
Editarea documentelor finale prezentate se face, la cerere, fie pe
un suport de hartie sau material transparent, fie pe un suport magnetic, in scopul valorificarii lor de catre beneficiar, in cadrul proiectarii asistate de calculator.
Predarea se executa pe baza de proces verbal de constatare a terminarii lucrarii, cu nominalizarea pe adrese postale a imobilelor pentru care se preda documentatia.
6.2 Inregistrarea pe suport magnetic a datelor grafice si nongrafice din documentatia existenta
Inregistrarea pe suport magnetic a datelor grafice si nongrafice se va efectua in conformitate cu 'Metodologia de realizare si exploatare a bazei de date pentru cadastrul urban si gestiunea localitatilor' MLPAT - decembrie 4993 si 'Metodologia privind executarea lucrarilor de introducere a cadastrului imobiliar in localitati - 1996'.
Cerinte si restrictii relative la datele gestionate:
- unitatea de gestiune este teritoriul localitatii;
- sistemul de referinta pentru coordonatele X,Y,Z este un sistem de coordonate intr-un plan secant local, incadrat optim in sistemul national, in proiectia STEREO 1970; reprezentarea structurii datelor entitatilor cadastrale si a nomenclatoarelor.
Restrictii privind datele grafice:
- nesuprapuneri intre suprafetele parcelelor;
- inscrierea contururilor corpurilor de cladire in conturul parcelei pe care sunt situate;
- partitionarea coerenta si fara goluri a teritoriului localitatii;
- calitatea datelor privind conformitatea si precizia.
Editarea rapoartelor de iesire se face la cererea beneficiarului.
6.3 Editarea planurilor tematice necesare gestiunii localitatilor
Planurile tematice necesare gestiunii localitatilor se editeaza la cererea beneficiarului, la sc.1:1000 1:10000, valorificand la maximum datele si informatiile culese cu ocazia lucrarilor de cartare imobiliara sau inventariere tehnica imobiliara si ilustrand grafic, urmatoarele aspecte posibile privind localitatea, sau o zona din localitatea respectiva:
situatia terenurilor in functie de valoarea lor de circulatie pe piata;
situatia terenurilor in functie de dotarea lor edilitara;
situatia cladirilor in functie de regimul de inaltime, sau anul de construire;
situatia cladirilor dupa dotarea edilitara;
situatia zonelor cu restrictii in localitati;
reprezentarea unor date si informatii necesare intocmirii planurilor urbanistice;
6.4 Conservarea si evidenta fondului
Pentru o identificare operativa si manevrare eficienta, se organizeaza o evidenta selectiva exprimata prin:
evidenta scriptica, pe cartoteci sau registre, cu strazile in ordine alfabetica, in care se inregistreaza imobilele inventariate, pe numere postale;
evidenta grafica pe planuri topografice la sc. 1:2000, pe sectiuni de 5Ox50 cm, cu evidentierea strazilor, numerelor postale si perioada inventarierii, cu culori diferite, pe perioade de cate cinci ani.
Conservarea lucrarilor se face in dosare de carton, pastrate in dulapuri sau rafturi, ferite de umezeala.
7 ACTUALIZAREA LUCRARILOR DE INVENTARIERE TEHNICA IMOBILIARA
7.1 Conditii de actualizare
Indiferent in ce scopuri sunt solicitate, lucrarile de inventariere tehnica imobiliara trebuie sa corespunda intocmai cu realitatea din teren, deci trebuie actualizate cu toate modificarile intervenite atat din punct de vedere juridic cat si tehnico-economic.
Actualizarea, se face atunci cand in zona inventariata s-au produs extinderi decarti, deschideri, largiri sau alinieri de cai de comunicatii, demolari partiale sau pe zone mai mari, precum si in toate cazurile cand pe planurile topografice s-au sesizat modificari.
Actualizarea lucrarilor de inventariere tehnica imobiliara se executa in urmatoarele cazuri:
cand de la intocmirea initiala sau ultima actualizare au trecut mai mult de doi ani;
cand actualizarea este ceruta in mod expres de beneficiar, chiar in interval mai mic de doi ani;
ori de cate ori actiunea de aducere la zi este bine motivata (completari cu unele date, sau refaceri in cazul aparitiei de noi acte normative privind criteriile de evaluare, etc.).
In cazul cand actualizarea se face la un interval mai mic de doi ani, se vor identifica printr-o actiune de confruntare si se vor actualiza fisele de inventariere tehnica imobiliara, numai la acele imobile la care s-au produs schimbari evidente (demolari, adaugiri, constructii noi, modificari de limite, etc.).
7.2 Lucrarile de teren in cadrul actualizarii
Dupa identificarea imobilului, se executa urmatoarele operatiuni:
o verificarea proprietarului imobilului;
o existenta imprejmuirilor si concordanta cu cele identificate initial;
o anul constructiei;
o starea tehnica si de intretinere;
o schimbarile intervenite la corpurile de cladire si la anexe, precum si aparitia unor elemente noi;
o confruntarea releveului existent cu realitatea, urmarindu-se indeosebi: extinderi, compartimentari interioare, pardoseli, instalatii sanitare si de incalzire, invelitori, etc.,,
o la incaperile vizitate se vor masura dimensiuni de control;
o se va verifica structura familiilor pe corpuri de cladiri.
7.3 Lucrarile de birou In cadrul actualizarii
Toate modificarile consemnate cu ocazia actualizarii pe teren se vor introduce in documente si anume:
pe planul de situatie: imprejmuirile, cladirile, constructiile anexa;
plantatiile, dimensiunile de pe contur cu sagetile de indicare a
apartenentei, verificarea suprafetelor, etc.;
pe planul cladirii: completarea desenului cu elementele noi aparute sau
lipsa, fata de redactarea initila;
desenarea anexelor pe categorii de folosinta si grupe de materiale.
Pe fisa tehnica a imobilului se va face verificarea corespondentei depline intre elementele culese sau completate la teren si se va mentiona in partea de jos a fisei : 'Actualizat data'.
Se vor verifica, de asemenea, prin sondaj suprafetele utile si suma lor.
8 EVALUAREA TERENURILOR SI CLADIRILOR
Evaluarea terenurilor si cladirilor se va efectua de organele in drept, in conformitate cu prevederile legale, pe baza unor criterii tehnice si a unor criterii statistice privind evidenta valorilor pietii.
In prezent, evaluarea terenurilor se efectueaza in conformitate cu HG 834/1991 si Criteriilor nr.2665/1c/311 privind stabilirea si evaluarea terenurilor aflate in patrimoniul societatilor comerciale cu capital de stat, aprobate de Mnisterul Economiei si Finantelor si Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului.
In conformitate cu art.6 din HG 834/1991, terenurile sunt evaluate de catre consiliile de administratie ale societatilor comerciale.
In conformitate cu art 25 din Legea nr.331/1994 privind exproprierea pentru o cauza de utilitate publica, pentru stabilirea despagubirilor, instanta va constitui o comisie de experti compusa dintr-un expert numit de instanta, unul desemnat exproprietor si al treilea de persoanele care sunt supuse exproprierii.
Evaluarea cladirilor se efectueaza in conformitate cu HG 776/1991, Normele MEF 71906/1992, Normativului INCERC-P135/1995 si ordinul MLPAT 2/1995 - privind coeficientii de uzura la constructii.
Documentele tehnice vor fi puse la dispozitia organelor in drept, in vederea evaluarii terenurilor si cladirilor.
9 VERIFICAREA, AVIZAREA SI RECEPTIA LUCRARILOR DE INVENTARIERE TEHNICO-IMOBILIARA
9.1 Verificarea lucrarilor de teren
Verificarea lucrarilor de teren are scopul de a constata daca prescriptiile referitoare la executarea lor au fost respectate.
Verificarea se executa prin sondaj pentru cel putin 10-15% din lucrare si se refera la:
o desenarea si continutul schitei parcelei, cu indicarea imprejmuirilor;
o numerotarea corpurilor de cladire si anexelor;
o desenarea si continutul releveelor cladirilor, cu masuratori de control;
o felul materialelor din care sunt realizate constructiile;
o incadrarea constructiilor in functie de starea tehnica de intretinere;
o executarea de masuratori liniare exterioare si interioare, pentru verificare;
o confirmari ale proprietarului privind unele parti ale actului de constatare.
9.2 Verificarea lucrarilor de birou
Verificarea la birou se executa spre a se constata concordanta intre elementele si informatiile culese, pe teren si inscrierea lor in documentele finale.
Verificarea se executa prin sondaj pentru 10-20% din lucrare si consta in:
- controlul folosirii lucrarilor executate anterior;
- confruntarea elementelor si informatiilor culese in teren cu cele inscrise pe planuri si in fise;
redactarea planurilor si continutul lor;
calculul ariei suprafetelor, mai ales a celei desfasurate si a celei utile;
inscrierea corecta si clara a datelor in fisele specfice.
Rezultatele verificarii se consemneaza intr-o nota de verificare interna, intocmita de verificator, pentru intreaga lucrare si va cuprinde:
- procentul imobilelor verificate;
- elementele majore urmarite;
- constatari: pozitive, negative;
- corectarea lipsurilor;
- calificativ propus.
9.3 Avizarea si receptia lucrarilor
Se executa de catre comisia tehnica de specialitate si va urmari:
-respectarea elementelor continute in tema;
-procentul de refolosire a lucrarilor existente;
-respectarea prevederilor normativelor tehnice in vigoare si a
solicitarilor beneficiarului;
-verificarea prin sondaj a principalelor elemente: proprietari, stare
tehnica, structura, materialele folosite, corectitudinea datelor
sintetice, etc..
Prin procesul verbal de avizare si receptie incheiat, comisia stabileste calificativul general al lucrarii.
10 ANEXELE LUCRARILOR
Structura informatiiior cadastrale;
Cartarea imobiliara.
Documente care se preiau de la Cadastrul General:
Fisa cu elementele cadastrale ale parcelei;
Registrul cadastral al parcelelor;
Registrul cadastral al proprietarilor;
Indexul alfabetic al proprietarilor;
Proiect carte funciara (partile I, II si III);
Documente pentru culegerea datelor in etapa I:
Fisa bunului imobil (caracteristici tehnice ale constructiei si simboluri; oduri zone protejate; liste de coduri pentru parcela);
Documente tehnice care se intocmesc in etapa a II-a:
Fisa tehnica a imobilului;
Fisa juridica a bunului imobil;
Fisa terenului agricol si a imprejmuirilor;
Semne conventionale utilizate la intocmirea releveelor cladirilor; Rapoarte de iesire din baza de date pentru cadastrul fondului imobiliar-edilitar si gestiunea localitatilor.