|
Depresiunea Brezoi-Titesti
Cunoscuta si sub numele de Depresiunea Lovistei, aceasta este situata in partea sudica a Muntilor Fagaras si se intinde intre Valea Oltului si Riul Doamnei. Spre est comunica cu Depresiunea Getica. Depresiunea Lovistei a evoluat ca un golf al Depresiunii Getice si s-a format in Eocen, prin afundarea unei arii din cristalinul Muntilor Fagaras cu invelisul lui sedimentar mezozoic. Formatiunile sedimentare ale depresiunii apartin Eccenului. Oligocenului si Miocenului.
Eocenul include depozite variate: brecii (brccia de Brezoi), conglomerate si gresii, urmate de marne cu Nummuliies distans si Velates schmiede-lianus, apartinind Eccenului mediu si superior. Asemenea depozite afloreaza in partea vestica a depresiunii, stind fie direct pe fundamentul cristalin, fie pe depozite neocretacice.
Oligocenul urmeaza in continuitate de sedimentare si este reprezentat prin sisturi argiloase bituminoase, cu intercalatii de gresii. La partea superioara a acestora se dezvolta evaporite (marne gipsifere si gipsuri). Ultimele depozite, cu care se incheie de fapt ciclul de sedimentare paleogen, ar reveni Acvitanianului. Depozitele oligocene apar la cele doua extremitati ale depresiunii.
Miocenul, pe linga evaporitele acvitaniene, mai include depozite conglomeratice care trec lateral la gresii, tufuri si tufite. Conglomeratele au caracter transgresiv marcind un nou ciclu de sedimentare si ocupa partea centrala a depresiunii. Fara o argumentare paleontologica, se presupune ca depozitele in cauza apartin Burdigalianului in sens larg. Cu acestea se incheie suita sedimentara din Depresiunea Lovistei.
Din punct de vedere tectonic, Depresiunea Lovistei este afectata de o falie importanta la marginea sudica; aceasta o separa de cristalinul din culmea Cozia.