Influenta reactiei negative asupra parametrilor amplificatorului

Influenta reactiei negative asupra parametrilor amplificatorului

1.Influenta reactiei negative asupra amplificatorului

Reactia negativa micsoreaza amplificare dar mareste stabilitatea ei. In adevar sa consideram ca dintr-o cauza oarecare (de exemplu variatia temperaturii) s-a produs o variatie a amplificatorului fara reactie. In acest caz in relatia , care reprezinta relatia amplificatorului cu reactie, A devine si devine :

scazand cele doua relatii se obtine

Impartind prin A' si tinand seama ca se obtine

Rapoartele , respectiv dau stabilitate amplificarii fara reactie, respectiv cu reactie- In cazul reactiei negative K>1 deci < deci stabilitatea se imbunatateste.

2.Influenta reactiei negative asupra caracteristicilor amplitudine-frecventa

In cazul aplicarii unei reactii negative, caracteristica de frecventa se modifica dupa cum se observa din figura 1 obtinandu-se o largire a benzii de frecvente. Se poate demonstra ca frecventele limita superioare si inferioare devin:

unde

unde

3.Influenta reactiei negative asupra distorsiunilor liniare

Sa presupunem ca la intrarea amplificatorului se aplica un semnal sinusoidal, iar la iesire datorita caracteristicii neliniare a tranzistorului, semnalul apare distorsionat. Prin circuitul de reactie negativa, este aplicat din nou la intrare in opozitie de faza, deci cu o deformare contrara celei de la iesire. In consecinta semnalul rezultat va fi mai putin deformat prin compensare.

Factorul de distorsiuni in cazul amplificatorului cu reactie negativa, este dat de formula:

unde

4.Influenta reactiei negative asupra impedantelor de intrare si de iesire ale amplificatorului

In cazul amplificatorului cu reactie serie, impedanta de intrare creste fata de cazul amplificatorului fara reactie. Intr-adevar plecand de la formulele:

si folosind relatiile si

Se poate demonstra ca impedanta de iesire scade in cazul folosirii reactiei negative, dupa formula:  unde

In general, daca se foloseste o reactie negativa foarte puternica inlocuind in relatia rezulta adica amplificarea cu reactie devine independenta de parametri amplificatorului, obtinandu-se astfel amplificatoare de mare stabilitate.

Aceste consecinte ale aplicarii reactiei negative in amplificatoare justifica pentru ca este nelipsita din amplificatoare.

Schema practica

Figura V.1.Schema electrica etaj final audio

Figura V.2.Cablaj etaj final audio

Norme de protectia muncii

1.     Fiecare om al muncii este obligat ca, inainte de folosirea mijloacelor individuale de protectie, sa verifice lipsa defectelor exterioare, curatenia lor, marcarea tensiunii la care este permisa utilizarea precum si daca nu s-a depasit termenul de mentinere a caracteristicilor electrice.

2.     Art.3825: Amestecul acizilor se face turnand pe cel mai concentrat in cel mai diluat-

3.     Art.3539: La exploatarea bailor cu continut acid se va evita contactul solutiilor cu pielea

4.     Art.3676: Comenzile de pornire si oprire a lucrarilor se vor face de catre seful de lucrare, si tot el va conduce probele.

5.     Art.3689: Cablurile mobile de legatura se vor controla inainte de punerea sub tensiune

6.     Art.3699: Este interzisa modificarea montajelor electrice aflate sub tensiune.

7.     Art.3720: Se interzice atingerea legaturilor neizolate chiar daca acestea sunt alimentate la tensiuni joase.

In toate atelierele si locurile de munca in care se foloseste energia electrica se asigura protectia impotriva electrocutarii.

Prin electrocutare se intelege trecerea unui curent electric prin corpul omenesc. Tensiunea la care este supus omul la atingerea unui obiect sub tensiune este numita tensiune de atingere.

Gravitatea electrocutarii depinde de o serie de factori:

1.     Rezistenta electrica a corpului omenesc. Rezistenta medie a corpului (pielea este singurul organ izolator) este de 1000 si poate avea valori mai mari pentru o piele uscate sau valori mult mai mici (200) pentru o piele uda sau ranita

2.     Frecventa  curentului electric. Curentul alternativ cu frecvente intre 10-100Hz este cel mai periculos. La frecvente de circa 500.000Hz excitatiile nu sunt periculoase chiar pentru intensitati mai mari ale curentului electric.

3.     Durata de actiune a curentului electric. Daca durata de actiune a curentului electric este mai mica de 0,01 efectul nu este periculos;

4.     Calea de trecere a curentului prin corp. Cele mai periculoase situatii sunt cele in care curentul electric trece printr-un circuit in care intra si inima sau locuri de mare sensibilitate nervoasa (ceafa, tampla etc.)

5.     Valorile curentilor care produc electrocutarea. Acestea  se pot calcula simplu cu legea lui Ohm: unde R este suma rezistentelor din circuit. -valoarea limita a curentilor nepericulosi sunt 10mA curent alternativ si 50mA curent continuu.

Efectele trecerii curentului electric prin corpul omenesc se pot grupa in:

Electrosocuri si electrotraumatisme. Cand valoarea intensitatii curentului electric este mai mica de 1mA, nu se simte efectul socului electric. La valori mai mari de 10mA curent alternativ se produc comotii nervoase in membre; contractiile muschilor fac ca desprinderea omului de obiectul aflat sub tensiune sa se faca greu. Peste valoarea de 10mA se produce fibrilatia inimii si oprirea respiratiei. Electrotraumatismele se datoreaza efectului termic al curentului electric si pot provoca orbirea, metalizarea pielii, arsuri.

Cositorirea si lipirea se fac in locuri special amenajate si prevazute cu sisteme de ventilatie corespunzatoare.

Art.3760: Baile de cositor pot fi izolate termic astfel incat temperatura elementelor exterioare sa nu depaseasca 35 grade Celsius

Art.3761: Se interzice introducerea in baia de cositor a unor piese umede; este interzisa introducerea in bai fara sa fi fost in prealabil sters si uscat.

Art.3762: Locurile de munca la care se executa operatii de lipire vor fi prevazute cu un sistem de ventilatie locala pentru absorbirea nocivitatilor din zona ciocanului de lipit.

Art.3764: Toate sculele electrice portabile folosite la lipire vor fi alimentate la o tensiune de sub 24V, iar in locurile periculoase din punct de vedere al electrocutarii alimentarea se va face la 12V.

Este interzisa modificarea montajelor electrice sub tensiune

Aparatele electrice si dispozitivele auxiliare sa fie alimentate la o tensiune corespunzatoare si sa aiba prize cu impamantare.

Bibliografie

1.Adrian Bitoiu, Gheorghe Baluta , Edmond Nicolau

Practica electronistului amator

Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti 1984

2.Edmond Nicoalu, Belis Mariana

Masurari electrice si electronice

Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti 1984

3.Theodor Danila, Monica Ionescu-Vlad

Componente si circuite electronice

Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti 1984

4.Ion Cristea, Gheorghe Constantinescu

Manualul muncitorului electronist

Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti 1984