Principiul etimologic

Principiul etimologic

Principiul etimologic, numit de Th. Hristea (v. Sinteze, ed. a III-a, pag. 190) traditional-istoric, impune scrierea unor cuvinte care sa pastreze legatura cu un etimon sau cu o forma veche ori cu traditia. (etimon =cuvantul de baza din limba de origine, forma din care acest cuvant provine).

Etimologia ( etymos = adevarat + logos =cuvant) ca ramura complexa a stiintei limbii , studiaza originea cuvintelor prin explicarea evolutiei lor fonetice si semantice.

In cazul cuvantului aisberg, imprumutat din limba engleza, unde este scris, iceberg, ortografia a hotarat reprezentarea lui fonetica, potrivit cu norma de pronuntare, care urmeaza aproximativ pe cea originara, [aisberg.]

Metoda de baza a principiului etimologic ramane cea traditional-istorica.

Traditia si etimologia motiveaza forma unor cuvinte chiar in contrast cu modul de

pronuntare sau cu solutiile scrise, curente. Se poate spune ca ortografia limbii romane stabileste un echilibru intre respectul fata de traditie, ca factor conservator si de continuitate, si deschiderea fata de aspectele etimologice ale imprumuturilor, ca factor de inovatie si progres, asiguradu-si astfel stabilitatea pentru o perioada data.

In baza acestui principiu, care se opune celui fonetic - adica scriem altfel decat pronuntam - sunt corecte urmatoarele forme:

diftongul oa, la inceput de cuvant si la inceput de silaba precedata de o

vocala se pronunta : oameni ámeni, oase áse, serioaseseriáse, aspectuoase aspektuáse etc.;

diftongul ea, in pronumele personal ea, si la inceput de silaba precedata

de o vocala - in cuvintele vechi si mai noi, dar acestea cu o circulatie mare - se pronunta : ea , aceea ace, aleea ale, situeaza situza, accentueaza akcentuza etc.;

formele pronumelor personale eu, el, ei, ele (care incep cu vocala e) sau

ale verbului a fi (care incep cu vocala e): este, esti, eram, erai, era, erati, erau se pronunta diftongat :  (cand este insa vorba de substantivul eu, eul, acesta se scrie si se pronunta nediftongat ), ,  (dar interjectia ei!, in care e este nediftongat ) , , , st, etc.;

mentinerea scrierii literei x in paralel cu cs: catadicsi, ticsi, micsandra,

rucsac, vacs; xerox, ax, fix, box, excavator, mixt, anxios, sexe, taxi; tot astfel se scriu si numele V. Alecsandri, dar Gr. Alexandrescu. In alte cuvinte, litera x noteaza sunetele ‌‌|gz‌|: auxiliar, exact, exil, exista, exotic, examen, exercitiu. Sunetele ‌‌|gz‌‌| pot fi notate si prin literele gz: Bogza, bogza 'bufnita', ba chiar si prin literele cz: eczema egzema .

De asemenea, sunt gresite sau hipercorecte formele: excalada, excadrila, excroc, explanada, excapada, in locul celor corecte: escalada, escadrila, escroc, esplanada, escapada.

scrierea (incepand cu 1993) cu a pentru toate cuvintele care au sunetul i

in interiorul cuvantului, cu exceptia derivatelor sau compuselor in care cuvantul de baza incepe cu litera i: cantec, incanta, varat, dar neincalzit, bineinteles, oriincotro etc.; la fel scrierea cu i la inceput si la sfarsit de cuvant, precum si in interiorul cuvintelor derivate sau compuse cu un cuvant care incepe cu litera i: incet, izvori, reincepe, oriincotro; tot astfel scriem Brancusi, Romania etc

scrierea formelor verbale de indicativ-prezent, persoanele 1, 4, 5, 6 (intai

singular si intai, a doua si a treia plural): sunt, suntem, sunteti;

scrierea articolului hotarat enclitic: -l in cazul substantivelor si

adjectivelor care, in vorbirea curenta, nu se mai pronunta: copilul ‌‌|kopílu‌‌|, omul ‌‌|ómu‌‌|, poporul ‌‌|popóru‌‌| etc.; tot asa scrierea baietii pronuntat ‌‌|baéti‌‌|, elevii ‌‌|elévi‌‌|;

scrierea unor neologisme neadaptate limbii romane: bleu |blö|, cozeur

|koźör| , design ||, foehn |fön| , newton |́uton|, tul |tül|, outsider |atsadar|, whisky |íski|.

Rostim suptire, dar scriem subtire, deoarece logic, adjectivul provine din

latinescul subtilis.

Linia traditional - istorica a principiului a impus si alte norme ortografice, dintre care retinem:

Pastrarea grafiei numelor unor personalitati ale lumii cultural - artistice,

literare, politice etc., asa cum au semnat acestea : M. Kogalniceanu, C. Negruzzi, Perpessicius, C. Nottara, C.A. Rosseti.

Pastrarea grafiei unor cuvinte folosite in plan international, adoptat si in

limba romana, fara modificari in scriere si in pronuntare: auto - service, marketing, mass - media, watt, diesel, ohm, cawboy, etc.

Pastrarea grafiei numelor proprii straine daca sunt notate cu litere latine :

Bordeaux, Munchen, Racine, Quintilianus, etc. care se pronunta aproximativ ca in limba din care provine.