|
|
|
01B61/ Una din figurile de mai jos reprezinta antena dipol indoit. Precizati care:
1) Figura 1. 2@ Figura 2.
3) Figura 3. 4) Figurile 1 si 3.
02B61/ Precizati care din figurile de mai jos poate reprezenta antena verticala in sfert de unda (Ground Plane).
1@ Figura 1. 2) Figura 2.
3) Figura 3. 4) Figurile 2si 3.
03B61/ Se considera un dipol in semiunda alimentat la frecventa de rezonanta. Care dintre cele trei figuri alaturate reprezinta distributiile de curent si tensiune in aceasta antena?
1) Fig.1. 2@ Fig.2.
3) Fig.3. 4) Nici una.
04B61/ Cate elemente active contine o antenYagi cu 5 elemente?
1@ 1 element. 2) 2 elemente.
3) 3 elemente. 4) 4 elemente.
05B61J/ Cum se modifica impedanta de intrare la rezonanta Zin a unei antene 'Ground plane' (in l/4), daca radialele vor fi inclinate in jos?
1) Zin scade.
2@ Zin creste.
3) Zin este constanta.
4) Zin devine capacitiva
06B61J/ Cat este valoarea aproximativa a impedantei de intrare la rezonanta Zin a unei antene 'Ground plane' (in l/4), daca radialele sunt inclinate in jos la 45 de grade?
1) Zin=18Ω 2) Zin=36Ω
3@ Zin=52Ω 4) Zin=72Ω
07C61K/ Cum se modifica impedanta de intrare la rezonanta Zin si largimea de banda DF ale unei antene dipol orizontal in l/2, daca se mareste diametrul fizic al conductorului din care este realizat?
1) Zin creste; DFcreste. 2) Zin creste; DF scade.
3@ Zin scade; DFcreste. 4) Zin scade; DF scade.
08C61K/ Cum se modifica impedanta de intrare la rezonanta Zin si largimea de banda DF ale unei antene 'Ground plane' (in l/4), daca se mareste diametrul fizic al conductoarelor din care este realizata?
1) Zin creste; DFcreste. 2) . Zin scade; DF scade
3) Zin creste; DF scade. 4@ Zin scade; DFcreste.
09C61K/ Cum se modifica impedanta de intrare la rezonanta Zin si largimea de banda DF ale unei antene dipol orizontal in l/2, daca se micsoreaza diametrul fizic al conductorului din care este realizat?
1) Zin creste; DFcreste.2@ Zin creste; DF scade.
3) Zin scade; DFcreste. 4) Zin scade; DF scade.
10C61K/ Cum se modifica impedanta de intrare la rezonanta Zin si largimea de banda DF ale unei antene 'Ground plane' (in l/4), daca se micsoreaza diametrul fizic al conductoarelor din care este realizata?
1) Zin creste; DFcreste. 2) . Zin scade; DF scade
3@ Zin creste; DF scade. 4) Zin scade; DFcreste.
11B61J/ Cat este valoarea aproximativa a impedantei de intrare la rezonanta Zin a unei antene 'Ground plane' (in l/4), daca radialele sunt intr-un plan perpendicular pe radiator?
1) Zin=18Ω 2@ Zin=36Ω
3) Zin=52Ω 4) Zin=72Ω
12B61J/ Care este motivul principal pentru care antena 'Ground plane' (in l/4) se realizeaza cu radialele inclinate in jos?
1) Astfel creste unghiul fata de orizont al lobului principal.
2) Este mai usor de construit in aceasta forma, deoarece radialele sunt in prelungirea ancorelor.
3) In aceasta forma pe radiale se depoziteaza mai putina apa (si deci si gheata)
4@ Prin inclinarea radialelor cu un anumit unghi fata de orizontala, impedanta de intrare la rezonanta Zin poate fi adusa la aproximativ 52Ω.
13B61J/ Cat este valoarea aproximativa a impedantei de intrare la rezonanta Zin, a unei antene dipol orizontal in l/2 instalat la o inaltime fata de sol mai mare de l/2?
1) Zin=18Ω 2) Zin=36Ω
3) Zin=52Ω 4@ Zin=72Ω
14C61/ Care dintre metodele de mai jos este cea mai potrivita pentru a creste (largi) banda de frecvente a unei antene directive cu elemente parazite (cum este antena Yagi de exemplu)?
1@ Folosirea unor elemente cu diametrul mai mare.
2) Folosirea unor elemente cu diametrul mai mic.
2) Folosirea unor 'trapuri' pe elemente.
4) Redimensionarea distantelor intre elementi.
01A62J/ Una din diagramele prezentate mai jos este diagrama de radiatie tipica antenei 'Long Yagi'. Precizati care:
1@ Diagrama 1. 2) Diagrama 2.
3) Diagrama 3. 4) Diagramele 2 si 3.
02A62J/ Una din diagramele
prezentate mai jos este diagrama de radiatie tipica antenei '
Dipol simplu in l/2'. Precizati care:
1) Diagrama 1. 2@ Diagrama 2.
3) Diagrama 3. 4) Diagramele 1 si 3.
03A62J/ Una din diagramele prezentate mai jos este diagrama de radiatie tipica antenei denumita in mod obisnuit 'Beam'. Precizati care:
1@ Diagrama 1. 2) Diagrama 2.
3) Diagrama 3. 4) Diagramele 2 si 3.
04B62K/ Care dintre figurile de mai jos ar putea fi cel mai probabil diagrama de radiatie a antenei fir lung (Long Wire)?
1@ Diagrama 1. 2) Diagrama 2.
3) Diagrama 3. 4) Diagramele 2 si 3.
05B62K/ Care dintre figurile de mai jos este diagrama de radiatie in plan orizontal a antenei verticale in l/4?
1) Diagrama 1. 2) Diagrama 2.
3@ Diagrama 3. 4) Diagramele 1 sau 2.
06B62K/ Care dintre figurile de
mai jos este diagrama de radiatie a antenei denumita in mod
obisnuit 'Beam'?
1) Diagrama 1. 2@ Diagrama 2.
3) Diagrama 3. 4) Diagramele 1si 3.
07C62K/ Care dintre figurile de mai jos cu certitudine nu poate reprezenta diagrama de radiatie in plan vertical a unei antene verticale?
1) Diagrama 1. 2) Diagrama 2.
3@ Diagrama 3. 4) Diagramele 1 sau 2.
08C62K/ Care dintre figurile de mai jos este diagrama de radiatie a antenei 'izotropice'?
1) Diagrama 1. 2) Diagrama 2.
3@ Diagrama 3. 4) Diagramele 1 sau 2.
09B62L/ Care dintre cele trei figuri reprezinta diagrama de radiatie in plan orizontal a unui dipol montat orizontal?
1@ Diagrama 1. 2) Diagrama 2.
3) Diagrama 3. 4) Diagramele 2 si 3.
10C62/ Una din figuri prezinta diagrama de radiatie in plan vertical a antenei verticale cu inaltimea de 5/8l. Care este aceasta?
1) Diagrama 1. 2@ Diagrama 2.
3) Diagrama 3. 4) Diagramele 1 sau 3.
11B62/ Comparata cu un dipol l/2, o antena directiva aduce un spor de semnal de doua puncte pe scara Smetrului. Cat este castigul sau raportat la dipolul l/2?
1) 2 dBd 2) 6 dBd
3) 9 dBd 4@ 12 dBd
12B62M/. Un emitator cu puterea la iesire de 50W foloseste o antena cu castigul G= 6dBd. Cat de mare trebuie sa fie puterea emitatorului pentru ca folosind o antena cu un castig de numai 3dBd sa se asigure acelasi camp radioelectric la receptie?
1) 75W 2@ 100W
3) 150W 4) 300W
13B62M/ Un emitator cu puterea la iesire de 50 W foloseste o antena cu castigul G=13 dBi. Cat de mare trebuie sa fie puterea emitatorului cu care folosind o antena cu un castig de 3dBi, sa se asigure acelasi camp radioelectric la receptie?
1) 100W 2) 200W
3) 250W 4@ 500W
14B62M Un emitator cu puterea la iesire de 50 W foloseste o antena cu castigul G=10dBd. Cat de mare trebuie sa fie puterea emitatorului pentru ca folosind o antena cu un castig de 4dBd sa se asigure acelasi camp radioelectric la receptie?
1) 100W 2@) 200W
3) 250W 4) 500W
15B62M Un emitator cu putere la iesire de 50W foloseste o antena cu castigul G=9dB. Cat de mare trebuie sa fie puterea emitatorului pentru ca folosind o antena cu un castig de 3dB sa se asigure acelas camp radioelectric la receptie?
1) 100W 2@) 200W
3) 250W 4) 500W
16C62 O antena verticala cu lungimea electrica mai mica de l/4 prezinta la borne o impedanta a carei componenta reactiva este:
1) Totdeauna inductiva.
2) Inductiva daca antena este prevazuta cu capacitate terminala si capacitiva daca nu are capacitate terminala.
3) Capacitiva daca antena este prevazuta cu capacitate terminala si inductiva daca nu are capacitate terminala.
4@ Totdeauna capacitiva.
17A62/ Printre caracteristicile unor antene este si 'raportul fata/spate'. Cum se defineste acesta?
1) Este numarul de directori impartit la numarul de reflectori.
2) Este raportul intre distantele: director-element activ si respectiv reflector-element activ.
3@ Este raportul intre puterea aparent radiata pe directia maximului lobului principal si puterea aparent radiata in directia exact opusa.
4) Este raportul intre media puterii radiata in lobul principal si media puterii radiata in lobii secundari.
01B63/ Daca DL si DC sunt elemente 'distribuite', ce reprezinta circuitul din figura?
1) Schema echivalenta a unui cablu coaxial.
2@ Schema echivalenta a unei linii bifilare.
3) Schema echivalenta a unui filtru de armonice.
4) Schema echivalenta a unui filtru de retea.
02C63/ Se dau doua tipuri de cablu coaxial,ambele cu impedanta caracteristica de 50Ω si cu izolatia interna din polietilena masiva (fara intruziuni de aer), dar cu diametre exterioare diferite: Cablul tip1 are diametrul de 6mm, iar cablul tip2 de 12mm. Care dintre cable are capacitatea distribuita (pF/m) mai mare?.
1) Cablul cel subtire are capacitatea mai mare, caci distanta intre armaturi este mai mica.
2) Cablul cel gros are capacitatea mai mare, caci contine mai mult dielectric.
3@ Ambele cable au aceiasi capacitate distribita.
4) Nu se poate preciza daca nu se cunoaste permitivitatea dielectricului.
03C63/ Impedanta caracteristica a unui cablu coaxial depinde de permitivitatea dielectrica relativa a materialului care constituie izolatia dintre conductorul interior (cu diametrul d) si cel exterior (cu diametrul D), precum si de:
1) D-d 2@ LOG(D/d)
3) D/d 4) radical(D/d)
04B63J/ O antena la rezonanta si cu impedanta la borne de 300Ω, este cuplata direct cu un fider fara pierderi, a carui impedanta caracteristica este de 75Ω. Ce raport de unda stationara se obtine pe fider?
1) SWR=2 2) SWR=3
3@ SWR=4 4) SWR=5
05B63J/ La un fider cu impedanta caracteristica de 75Ω este conectata o sarcina artificiala de 50Ω. Cat este raportul de unda stationara pe fider?
1) SWR=1,0 2@ SWR=1,5
3) SWR=2,0 4) SWR=2,5
06C63/ Un fider cu impedanta caracteristica Zo este utilizat cu un raport de unde stationare diferit de unitate (ne adaptare). Ce se poate spune despre raportul intre tensiunea si curentul asociate undei directe, respectiv celei reflectate, masurate in acelasi punct pe fider?
1@ Totdeauna ambele rapoarte sunt egale cu Zo.
2) Este Zo pentru unda directa si egal cu impedanta de sarcina pentru unda reflectata.
3) Este egal cu impedanta de sarcina pentru unda directa si Zo pentru unda reflectata.
4) Totdeauna ambele rapoarte sunt egale cu impedanta de sarcina.
07C63/ Un fider este utilizat in regim ne adaptat. In acest caz cat este distanta L intre doua maxime (ventre) de tensiune invecinate?
1) L=l 2@ L=l/2
3) L=l/4 4) L=l/8
08C63/ In care din situatiile de mai jos este foarte probabil ca impedanta caracteristica a unui cablu coaxial sa nu mai poata fi considerata ca o rezistenta pura?
1) Cand cablul are pierderi proprii extrem de mari.
2) Cand cablul este utilizat la frecvente foarte mari.
3@ Cand cablul este utilizat la frecvente foarte mici.
4) Cand cablul are pierderi proprii extrem de mici.
09C63/ In care din situatiile de mai jos este posibil ca la un fider coaxial raportul de unde stationare la unul din capete sa fie mic (SWR=2), desi celalalt capat este lasat in gol?
1) Lungimea electrica a fiderului este un multiplu impar de l/4.
2) Lungimea electrica a fiderului este un multiplu par de l/4.
3@ Fiderul este lung si/sau cu pierderi mari la frecventa de lucru.
4) Fiderul este strans sub forma unei bobine (colac).
10B63/ Pe toata lungimea unui fider fara pierderi si fara neregularitati:
1@ SWReste totdeauna constant.
2) SWR creste totdeauna pe masura ce ne deplasam in sensul de la sarcina spre emitator.
3) SWR scade totdeauna pe masura ce ne deplasam, in sensul de la sarcina spre emitator.
4) Afirmatia de la punctul 1 este valabila numai in cazul adaptarii perfecte (SWR=1), in toate celelalte cazuri sunt valabile afirmatiile de la punctele 2 sau 3, dupa cum impedanta de sarcina este mai mare. respectiv mai mica decat cea a fiderului.
11B63/ Doua reflectometre absolut identice sunt montate unul la capatul dinspre antena, celalalt la capatul dinspre emitator al unui fider coaxial care nu are neomogenitati, dar are pierderi care nu pot fi neglijate. Daca reflectometrul din spre antena arata SWR=2 ce valoare poate indica cel din spre emitator?
1@ Totdeauna mai mic sau cel mult egal cu cel din spre antena.
2) Totdeauna mai mare sau cel mult egal cu cel din spre antena.
3) Valabil raspunsul de la pct.1 daca modulul impedantei antenei este mai mic decat impedanta caracteristica a fiderului, sau cel de la pct.2 in cazul contrar.
4) Valabil raspunsul de la pct.1 daca impedanta antenei are caracter inductiv, sau cel de la pct.2 daca are caracter capacitiv.
12B63/ Impedanta caracteristica a unei linii de transmisiune (a unui fider) pentru o frecventa data este:
1) Impedanta unitatii de lungime de linie (Ohmi/metru).
2@ Impedanta care conectata ca sarcina nu reflecta energie.
3) Impedanta de intrare cand linia lucreaza in scurtcircuit.
4) Impedanta de intrare cand linia lucreaza in gol.
13B63/ La bornele fiderului unei antene s-a masurat un raport de unde stationare SWR=2.Este posibil sa se imbunatateasca raportul de unde stationare pe acest fider daca intre el si emitator se intercaleaza un circuit suplimentar de adaptare (TRANSMATCH)?
1) Da, dar numai daca atenuarea proprie a fiderului nu este prea mare.
2@ Nu. SWR pe fider va ramane acelasi in aceasta situatie.
3) Da, totdeauna se imbunatateste SWR pe fider daca intre el si Tx se intercaleaza un Transmatch.
4) In functie de structura schemei Transmatch-ului, SWR pe fider poate sa creasca sau sa scada.
14B63L/ Un reflectometru de buna calitate montat la iesirea unui emitator, indica in functionare o putere in unda directa de 150 W si o putere in unda reflectata de 25 W. Care este puterea utila care se debiteaza la intrarea in fider?
1@ 125W 2) 150W
3) 175W 4) radical(150x150-25x25)=122,5 W
15D63/ Un reflectometru de buna calitate este prevazut cu doua moduri de lucru pentru a masura raportul de unda stationara (SWR): In modul 1 se citesc separat puterea directa si puterea reflectata (cate 8 subgame pentru fiecare) si se calculeaza SWR. In modul 2 se comuta instrumentul pe pozitia 'calibrare' si cu ajutorul unui potentiometru se aduce indicatia instrumentului la cap de scala. Se comuta apoi pe 'masura' si se citeste direct SWR. Care dintre cele doua moduri de utilizare este cel mai precis?
1@ Modul 1 asigura o precizie mai buna.
2) Modul 2 asigura o precizie mai buna.
3) Amandoua modurile sunt la fel de precise, caci folosesc acelasi cuplor directional.
4) La valori mari ale SWR este mai precis modul 2 ,caci se citeste spre capatul scalei instrumentului indicator.
16E63/ Cu ajutorul unui reflectometru se masoara raportul de unde stationare pe un fider coaxial, gasindu-se valoarea SWR=2. Apoi se scurteaza fiderul cu o bucata reprezentand aproximativ l/8 si se masoara din nou, gasindu-se valoarea SWR=3. Se constata ca cele doua valori difera cu mult mai mult decat ar corespunde preciziei de masura a reflectometrului (atestata prin verificarea metrologica). Care din afirmatiile de mai jos este cea mai corecta?
1) Cele doua citiri sunt corecte, fiecare pentru lungimile respective ale fiderului.
2) Valoarea corecta este media aritmetica a celor doua citiri.
3) Valoarea corecta este media geometrica a celor doua citiri.
4@ Nici una dintre cele doua citiri nu prezinta garantia ca este corecta.
17D63K/ Un cablu coaxial ideal cu impedanta caracteristica Zo=75Ω este terminat pe o sarcina rezistiva Zs=60Ω. Pentru ce lungimi electrice ale cablului (exprimate in l) impedanta la intrarea sa este o rezistenta pura (nu exista componenta reactiva)? (Alegeti raspunsul cel mai complet).
1) Multiplu impar de l/2. 2) Multiplu par de l/2.
3) Multiplu impar de l/8. 4@ Multiplu de l/4
18B63J/ Un cablu coaxial cu atenuare neglijabila si cu impedanta caracteristica Zo=50Ω este terminat pe o sarcina rezistiva Zs=25Ω. Cat este raportul de unde stationare pe cablu in conditiile date?
1) SWR=3 caci 25/50=0,5 iar SWR=(1+0,5)/(1-0,5)=3.
2) SWR=4 caci SWR=(50x50)/(25x25)=4.
3@ SWR=2 caci SWR=50/25=2.
4) SWR=1,73 caci SWR=radical((50+25)/(50-25))=radical(3).
19D63K/ Un cablu coaxial cu atenuarea neglijabila si cu impedanta caracteristica Zo=60Ω este terminat pe o sarcina rezistiva Zs=30Ω. Se stie ca pentru anumite lungimi electrice ale cablului, impedanta la intrarea sa (Zint) este o rezistenta pura (nu exista componenta reactiva). Care sunt valorile posibile pentru Zint in conditiile date?
1) Numai 30Ω. 2) 30Ω, 60Ωsi 120Ω.
3@ 30Ω si 120Ω. 4) 30Ω si 60Ω.
20D63L/ Pe wattmetrul directional montat la intrarea in fiderul unui emitator se citesc: puterea in unda directa Pd= 100W si puterea in unda reflectata Pr=25w. Cat este raportul de unde stationare (SWR) in punctul de masura?
1) SWR=100/25=4
2) SWR=rad 100/25 = rad4 = 2
3@ radical(25/100)=radical(1/4)=0,5; SWR=(1+0,5)/(1-0,5)=3
4) 25/100=0,25; SWR=(1+0,25)/(1-0,25)=1,66
21B63/ Cu ajutorul unei sonde de tensiune, pe un fider s-au gasit: intr-un punct de tensiune maxima Umax=100V, iar in punctul de tensiune minima cel mai apropiat Umin=50V. Cat este raportul de unde stationare (SWR) in zona controlata?
1) SWR=(100+50)/(100-50)=3
2) SWR=radical((100+50)/(100-50))=radical(3)=1,73
3@ SWR=100/50 = 2
4) SWR=radical(100/50)=radical(2)=1,41
22A63M/ Daca scade frecventa de lucru ce se intampla cu pierderile in dielectricul fiderului?
1@ Scad totdeauna.
2) Cresc totdeauna.
3) Raman constante.
4) Depinde de tipul dielectricului.
23A63M/ Daca se creste frecventa de lucru ce se intampla cu pierderile in dielectricul fiderului?
1) Scad totdeauna.
2@ Cresc totdeauna.
3) Raman constante.
4) Depinde de tipul dielectricului.
